Guvernele să măsoare pierderile de învățare din pandemie, îndeamnă UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și OECD. Organizațiile insistă pe nevoia de acțiuni remediale, care nu există deloc într-o treime dintre țările lumii

1.782 de vizualizări
Foto: © Tom Wang | Dreamstime.com
Țările lumii care nu au evaluat pierderile de învățare ale elevilor în timpul pandemiei Covid-19 sunt îndemnate să o facă, într-un raport comun publicat marți de UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și OECD. Documentul, bazat pe un al treilea sondaj pe tema școlii în pandemie realizat în rândul autorităților din 143 de națiuni ale lumii în februarie-mai 2021, arată că, în perioadele de predare la distanță, profesorii au primit sprijin considerabil, dar de multe ori insuficient, având în vedere proporțiile problemelor apărute. Pe de altă parte, la nivelul elevilor, pierderile de învățare au fost majore și necesită acțiuni remediale care, în continuare, în circa o treime din țările lumii nu există deloc.

Potrivit raportului citat, în 2020, la nivel global, școlile fuseseră închise timp de 79 de zile în medie, valoare considerabil mai mică, de sub două luni (53 de zile) în țările bogate, dar de aproape 4 luni (115 zile) în țările cu venituri mici și mijlocii. La 1 februarie 2021, una din cinci țări avea încă școlile închise din cauza pandemiei.

Acest lucru a însemnat că elevii afectați au avut parte de o scădere abruptă a nivelului de învățare și de un progres mult mai lent decât într-un an obișnuit. Organizațiile care au realizat raportul îndeamnă statele lumii să facă eforturi pentru a măsura pierderile de învățare înregistrate, pentru a putea estima clar acțiunile de recuperare pe care trebuie să le ia sistemele de educație. Și aceasta în condițiile în care doar o treime dintre statele participante la studiu au declarat că au luat măsuri pentru a măsura pierderile de învățare învățământul primar și gimnazial, prin evaluări standardizate, în 2020, 58% dintre țări făcând evaluări la clasă. 

  • “Măsurarea pierderilor de învățare este un prim pas critic pentru a ameliora consecințele. E vital ca țările să investească în evaluarea magnitudinii unor asemenea pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, arată raportul.

Din acest punct de vedere, documentul arată că mulți copii vor reveni la clasă, în următorul an școlar, fără să-și fi putut însuși largi părți din materie. Din punct de vedere al acțiunilor remediale, studiul citat arată că, la nivel global, peste două treimi dintre țări declară că au luat astfel de măsuri, dar cele mai multe dintre acestea sunt țări cu venituri medii spre mari sau mari. 

Din punct de vedere al cadrelor didactice, raportul arată că, după închiderile din 2020, cele mai multe țări din țările cu venituri mari (69%) au cerut tuturor profesorilor să se angajeze în predarea la distanță, dar numai 25% dintre țările cu venituri mici au făcut acest lucru. Dar, la nivel global, doar 3 din 10 țări în 2020 și 4 din 10 țări în 2021 au angajat profesori pentru a sprijini actul educațional după redeschidere.

  • Cele mai multe țări (89%) au oferit profesorilor indicații pentru predarea la distanță, iar 78% declară că au oferit sprijin emoțional și psihologic profesional. Cele mai multe țări cu venituri medii și mari au oferit profesorilor conținut adaptat predării la distanță, iar în majoritatea statelor profesorii au fost declarați categorie prioritară pentru vaccinare, măsură pe care guvernele sunt îndemnate să o continue în pregătirile pentru viitorul an.

“Pe măsură ce sistemele educaționale înaintează, măsurarea nivelului de învățare se va dovedi mai importantă ca oricând. Liderii de sistem trebuie să înțeleagă măsura pierderilor de învățare și să se asigure că elevii, inclusiv cei mai mici dintre ei, primesc sprijin adecvat. E nevoie să construiască pe baza investițiilor făcute deja în sistemele de învățare la distanță, pentru a crea sisteme rezistente, care pot să facă față impactului unor crize viitoare. Mai ales țările cu venituri mici ar trebui să primească sprijin pentru a face același lucru”, conchide raportul.

Raportul detaliat poate fi consultat aici.

Foto: © Tom Wang | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cele mai bune universități românești: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București – Metarankingul Național 2024, clasamentul oficial publicat de Ministerul Educației și Cercetării

Universitățile Universitatea Transilvania din Brașov intră în top 5 universități din România, alături de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea din București, Politehnica București și UMF Carol Davila din București,…
Vezi articolul

Birocratizarea educației: Peste 20 de instituții, comisii, consilii, centre naționale vor fi înființate prin proiectul legii învățământului preuniversitar lansat de Ligia Deca

Peste 20 de instituții, comisii, consilii, direcții, centre naționale, corpuri pentru profesori, birouri teritoriale vor fi înființate și reorganizate prin proiectul Legii învățământului preuniversitar publicat de ministrul Ligia Deca. Modul…
Vezi articolul

EXCLUSIV Coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, Domnica Petrovai: Este o decizie foarte bună limitarea accesului copiilor la rețele sociale / Plus: Școala absolvită de președintele Nicușor Dan pilotează un program de reducere a agresivității și altor efecte ale utilizării social-media care poate fi exemplu pentru Guvern

Limitarea accesului copiilor și adolescenților de sub 15-16 ani la rețelele sociale cerută de Raed Arafat este „o decizie foarte bună”, spune coordonatoarea și co-autoarea primei strategii de sănătate mintală…
Vezi articolul

Cine este Marcel Boloș, propus ministru la Cercetare-Digitalizare: fost ministru al Fondurilor Europene și autor al primei variante de PNRR, în care majoritatea banilor pentru Educație ajungeau la Colegiile Centenare / „Tehnocrat” și preot, doctor în contabilitate și management, unul dintre doctorate – omis în cel mai recent CV

Marcel Boloș, om cu 20 de ani de activitate în administrația locală și centrală și cu experiență în domeniul fondurilor europene, fost ministru aflat chiar în cărți, acum doi ani,…
Vezi articolul