Iernile din viitor vor fi din ce în ce mai blânde, arată tendința din trecutul recent de a nu mai avea atât de multe zile de iarnă grele și pline de zăpadă, potrivit unei analize InfoClima.ro. În ultimii 10 ani, doar în jumătate din zilele de Crăciun s-a înregistrat un strat de zăpadă, potrivit monitorizării care stă la baza analizei. Chiar și așa, cercetătorii atrag atenția că ne putem aștepta în continuare la fenomene extreme în timpul iernii.
Cercetarea a plecat de la ipoteza că oamenii resimt că este din ce în ce mai puțină zăpadă în comparație cu deceniile anterioare, potrivit explicațiilor din analiză. „Dacă observația este corectă, atunci ar trebui să existe o schimbare pe termen lung în grosimea stratului de zăpadă”. În acest sens, au fost publicate câteva infografice care să arate straturile de zăpadă înregistrate în perioada 1950-2022 în câteva din marile orașe din țară.
Analiza este semnată de Bogdan Antonescu, „fizician specializat în fizica atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania”, potrivit descrierii de pe site.
Setul de date ERA5 folosit de fizician arată că la București grosimea stratului de zăpadă nu a depășit 20 de centimetri în ultimii 10 ani și că, din acești 10 ani, doar jumătate au fost cu zăpadă – „o schimbare majoră, comparativ cu deceniile anterioare”, notează autorul analizei. „O schimbare asemănătoare putem observa și pentru Timișoara. La Iași și Cluj se observă o creștere în ultimul deceniu, de Crăciun, cu un strat mic de zăpadă”, precizează acesta.
INFOGRAFIC Iată Schimbările în grosimea stratului de zăpadă din ziua de Crăciun între 1950 și 2022 pentru București (sursa):
”Știm clar că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ aproximativ 1.2°C față de perioada preindustrială (1850-1900), iar asta poate însemna ierni mai blânde, cu temperaturii de Crăciun mai ridicate în prezent și cu schimbări în distribuția precipitațiilor, comparativ cu deceniile anterioare.
Astfel, în loc să avem un strat consistent de zăpadă și frig – așa cum eram obișnuiți -, avem o vreme mai călduroasă și fără zăpadă sau chiar cu ploi în timpul sărbătorilor. Iar tendința pentru următoarele decenii este către ierni din ce în ce mai blânde”, notează Antonescu.
Potrivit fizicianului, „asta nu înseamnă că nu vom mai avea fenomene extreme în timpul iernii — ninsori abundente, viscole — în toate regiunile României, nu doar în cele montane. Există studii care leagă schimbările climatice de modificările curentului jet și ale vortexului polar cu o influență directă asupra fenomenelor extreme din timpul iernii.
Legătura poate fi rezumată în felul următor: încălzirea care are loc în regiunile Arcticii din cauza schimbărilor climatice reduce diferența de temperatură dintre zona rece din nord și cea caldă de la sud. Această reducere a diferenței de temperatură înseamnă un curent jet mai slab, care permite astfel aerului mai rece de la nord să pătrundă către latitudini mai mici. Alte studii, baze de modelare numerică, au arătat că atunci când gheața marină din Arctica se reduce efectul este foarte mic asupra curentului jet și asupra vortexului polar.
Chiar dacă pentru moment cercetările nu au ajuns la un consens, condițiile naturale schimbătoare vor duce în continuare la vreme extremă de iarnă, inclusiv ninsori abundente și temperaturi foarte scăzute în ziua de Crăciun”, conchide autorul analizei InfoClima.
Citește și:
Temperatura medie anuală în cea mai mare parte a țării este cu 2 grade Celsius mai ridicată în 2022 față de valorile din perioada 1991-2020 – analiză
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter