Învățământul primar primește cei mai puțini bani din cheltuielile cu Educația, dar este singurul al cărui număr de elevi crește în orașele mari

644 de vizualizări
Sursa: pexels.com
Învățământul primar este subfinanțat, în România. Datele Eurostat arată că din cheltuielile totale pentru Educație, țara alocă doar 20,3% pentru ciclul primar de învățământ. Asta în vreme ce Danemarca și Lituania alocă 44,9% și respectiv 37,4%. Alocarea cea mai mare este la noi pentru învățământul secundar.
Primar (clasele 1-4)20.3%44.9%37.4%
Secundar (clasele 5-12)39.8%25.6%27.2%
Terțiar (facultăți)26.8%25.6%13.6%

Sistemul primar (clasele 1-4) este subfinanțat, beneficiind de o pondere de două ori mai mică decât în țări cu sisteme de educație performante, precum Danemarca, sau alte țări din Europa estică, precum Letonia.

Necesitatea finanțării mai mari pentru ciclul primar ar trebui să fie clară, dacă ne uităm la datele INS, care arată că dintre toate ciclurile de învățământ, doar în primar a crescut numârul elevilor, cu 7,3% din 2007 până în 2016. În schimb numărul sălilor de clasă a scăzut de la 76.237 în 2007 până la 69.061 ăn 20176.

Numărul educatoarelor a scăzut și el cu peste 12%, de la 52 de mii în 2007, la 45 de mii in 2016.

Situația este și mai grea în orașe, unde numărul elevilor înscriși a crescut cu 23,5% în ultimii 10 ani. Numărul cadrelor didactice a scăzut cu peste 3%.

În București numărul elevilor a crescut cu 56%, iar numărul profesorilor a scăzut si el cu circa 13%. O parte dintre date sunt preuate din Monitorul Social.

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
  1. O astfel de analiză este foarte utilă însă trebuie considerate toate sursele.
    1. Cred că se folosește doar finanțarea obținută direct de la bugetul de stat, fără investițiile făcute de administrația locală în învățământ. Spre exemplu, dacă o primărie renovează o școală acele surse nu sunt incluse în această statistică dar dacă la o universitate se renovează o clădire atunci se ia în considerare.
    2. Finanțarea are două categorii de surse (stat și privat). Aici se compară numai finanțarea de stat. Trebuie adăugată o comparație ce include ambele surse pentru că există o discrepanță mare între sumele investite de părinți în grădinițe și școli primare private și cele investite în (mult mai puține) licee private.
    3. În general, costurile unei educații (de calitate) crește odată cu nivelul de educație. Puteți compara taxele pentru educația din SUA de la diverse nivele pentru a analiza cum evoluează acest cost cu nivelul de educație.

  2. Învățământul primar înseamnă clasele 0-4, 5 ani. Învățământul secundar înseamnă clasele 5-12, 8 ani. Numarul de ore zilnic la învățământul secundar este însă mai mare cu 25 %. Durerea este nu atât alocarea procentuala cât efectiv ponderea din PIB alocată învățământului, care ne situează pe primul loc la coada clasamentului european.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Raport internațional: Diaspora românească, a cincea cea mai numeroasă din lume / Aproape jumătate dintre românii cu studii universitare care lucrează în străinătate au locuri de muncă destinate muncitorilor necalificați

Diaspora românească este a cincea cea mai numeroasă diasporă din lume, raportat la numărul total al populației, se arată într-un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), comandat…
Vezi articolul

Aproape 7 din 10 romani sunt dispuși să-și schimbe cariera, restul doar dacă întâmpină probleme serioase. Care sunt angajații “cei mai îngrijorați” de schimbările tehnologice și resursele folosite pentru învăţare – studiu

Peste două treimi dintre români (66,8%) s-au arătat dispuşi să facă o schimbare totală în ceea ce priveşte cariera lor şi să opteze pentru reconversie profesională, în timp o treime…
Vezi articolul

De ce nu poate România să afle ce-i fac absolvenții? Consiliul de Prognoză a Învățământului Superior: Eforturile s-au blocat în 2018 / Ministerul Educației nu are acces la datele privind salariații

România nu a dezvoltat un sistem de monitorizare a traseului profesional al absolvenților, instrument pe care piața europeană îl consideră esențial pentru adaptarea sistemului de învățământ la nevoile studenților și…
Vezi articolul

Studiu: Peste 500 de mii de copii, elevi și studenți au emigrat din România între 2007 și 2017. Capacitatea guvernului de a produce bunăstare pentru cetățeni contribuie semnificativ la decizia de a migra

Numărul studenților, elevilor și copiilor din grupa de vârstă 0-19 ani care au emigrat din România între 2007 și 2017 este de 484.753 de persoane, potrivit unei lucrări publicate în…
Vezi articolul