Analfabetismul funcțional în rândul elevilor nu poate fi explicat printr-o singură cauză, precum pregătirea profesorilor, a declarat la un post local de televiziune Maria Ștefănie, inspector școlar general în cadrul ISJ Hunedoara. Reacția a venit în contextul declarației ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, care a spus că „n-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice”.
Potrivit inspectorului, fenomenul este mult mai complex și implică și alți factori majori, precum mediul de proveniență al copilului, sprijinul primit din partea familiei și implicarea comunității:
„Nu este singurul factor nivelul de pregătire sau, știu eu, latura pedagogică și profesională a cadrului didactic. Pot fi mai mulți factori, inclusiv în ceea ce privește mediul din care provine copilul respectiv. […] Nu putem să spunem că doar profesorii poartă această răspundere și ceilalți din jur nu.”
Maria Ștefănie subliniază că abordarea educației în România este încă diferită de cea a altor state care obțin rezultate mai bune la testările internaționale: „O explicație ar fi faptul că noi avem o altă abordare a întregului proces de învățământ față de multe alte țări, sistemele educaționale din alte țări, care sunt mult mai apropiate de modul în care sunt concepute aceste teste PISA.”
Aceasta consideră că România continuă să pună un accent prea mare pe teorie și că trecerea spre o educație bazată pe competențe aplicative este abia la început. „Încă, la noi, punem un accent deosebit pe latura teoretică și încercăm să integrăm mai mult partea aplicativă, dar este un proces care necesită destul de mult timp,” a mai declarat inspectoarea școlară generală.
Ștefănie spune că are încredere că rezultatele se vor îmbunătăți în viitor, în contextul schimbărilor curriculare aflate în curs, în special la nivel liceal.
Reamintim, ministrul Educației Daniel David, întrebat cât la sută din responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional o atribuie lipsei de pregătire a profesorilor, a răspuns:
„Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii.”
Daniel David a subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice:
„Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”
Laura Cononenco
Matei Pop
Diana Ghimiși
Redacția
Ștefan Lefter
5 comments
Maria nu apreciaza pozitia/beneficiile financiare/influenta in zona de care dispune,vorbeste ca un lider sindical…
Se cere singura intr-o evaluare superioara,cred eu ..
Intervenția doamnei Maria Ștefănie, inspector școlar general Hunedoara, ridică o întrebare pe care mulți din sistem și-o pun de ceva vreme: cât din discursul public al conducerii ISJ mai reprezintă vocea școlii și cât reprezintă promovarea unei imagini personale și, implicit, a PSD Hunedoara?
Nu contestă nimeni importanța comunicării publice. Problema apare atunci când prezența constantă „pe sticlă” pare să devină obiectiv în sine, în timp ce școlile se confruntă cu dificultăți reale, de la lipsa resurselor până la lipsa cadrelor didactice. În astfel de momente, discreția și munca în teren sunt mai valoroase decât orice declarație televizată.
Faptul că inspectorul general contrazice ministrul poate fi un semn de independență, dar poate fi și un exercițiu de imagine. Iar în Hunedoara, unde aparițiile publice ale conducerii ISJ sunt adesea sincronizate cu evenimentele PSD, impresia de promovare politică devine greu de ignorat.
Educația are nevoie de soluții, nu de PR. De lideri care să asculte cadrele didactice, nu doar camerele de filmat. Și de instituții care să rămână neutre, credibile și concentrate pe interesul elevilor, nu pe capitalul de imagine al celor care le conduc.
Discuția despre analfabetismul funcțional este una esențială și necesită o abordare matură, fără simplificări și fără căutarea grăbită a unui vinovat unic. Declarațiile ministrului Educației și reacția inspectorului școlar general din Hunedoara surprind, de fapt, două perspective diferite asupra aceleiași probleme complexe.
Pe de o parte, este adevărat că profesorii joacă un rol central în formarea competențelor elevilor. Școala rămâne mediul în care copilul petrece ani întregi, iar profesorul este profesionistul care modelează abilitățile de bază. Așadar, responsabilitatea profesională există și este semnificativă.
Pe de altă parte, tot atât de adevărat este că un elev nu pornește în procesul educațional în vid. Rezultatele depind și de:
• mediul familial, de sprijinul și implicarea părinților,
• condițiile socio-economice,
• accesul la resurse educaționale,
• coerența politicilor publice,
• calitatea programelor școlare,
• implicarea comunității și a altor instituții.
Un profesor poate influența mult, dar nu poate compensa singur toate vulnerabilitățile structurale ale unui copil. De aceea, afirmația că singurul responsabil este cadrul didactic nu surprinde complexitatea situației și poate induce o percepție nedreaptă asupra profesiei.
Declarația inspectorului Maria Ștefănie aduce o nuanță importantă: fenomenul este multifațetat, iar țările cu rezultate bune la testările internaționale au dezvoltat sisteme în care școala, familia și comunitatea cooperează coerent. De asemenea, acestea au deja un echilibru între teoria predată și aplicabilitatea practică, aspect la care România abia începe să lucreze.
În concluzie, responsabilitatea trebuie privită ca una partajată, în care fiecare actor — profesorul, familia, instituțiile locale, ministerul și comunitatea — are o contribuție clară. Deplasarea responsabilității exclusiv către un singur factor nu aduce soluții; cooperarea, consecvența și investiția în educație le pot aduce.
Numai o abordare concertată poate reduce real analfabetismul funcțional și poate crea condițiile pentru un progres autentic al elevilor.
de fapt, in ultimă instanță, ministrul are dreptate – profesorii poartă vina analfabetismului (in orice formă ar fi el) la elevi. Și pe scurt, asta de datorează faptului că analfabeții in cauză promovează clasa, an de an, cu acceptul și sprijinul profesorilor.
Și astfel, liceele ajung să ”geamă” de analfabeți ajunși acolo cu medii de 2, 3 sau 4 și pe care numeni n-o să-i mai deranjeze intelectual si o să-i care aceiași profesori, in spate de la un an la altul, dându-le medii de trecere, absolut gratuit și nemeritat
Doamna Stefanie ar trebui sa se ocupe sa faca tot posibilul sa reduca analfabetismul functional, cresterea ratei de promovare la bac si evaluarea nationala, cum judetul Hunedoara este cam la coada clasamentului. De asemenea trebuie sa fie corecta si sa nu acopere abuzurile directorilor, sa nu acopere fraudele si sa-i sanctioneze pe directorii care le comit.