Institutul pentru Științe ale Educației, organizatorul PISA în România, după criticile unor profesori privind desfășurarea testării în 2025: Rezultatele au fost recunoscute permanent în ultimii 20 de ani, „ceea ce ne așteptăm să se întâmple și pentru ciclul actual”. Este „injustă umbrirea muncii asidue a unei echipe de cercetare”

Calitatea datelor colectate în România în cadrul evaluării globale PISA a fost recunoscută mereu, din 2006 până în 2022, de Consorțiul PISA, for format din instituții de prestigiu la nivel internațional, „ceea ce ne așteptăm și pentru ciclul actual, PISA 2025”, arată Institutul de Științe ale Educației (ISE). Desemnat Centru Național PISA, adică forul responsabil cu organizarea în România a studiului internațional, acesta a răspuns întrebărilor edupedu.ro referitoare la organizarea acestor testări, după apariția în spațiul public a unor critici privind modul de desfășurare, dar și informații privind o posibilă intenție, la nivel de minister, de a muta organizarea PISA de la ISE la Cluj.

În răspunsurile sale, ISE detaliază exhaustiv modul cum se desfășoară PISA și mecanismele de control pe baza căreia, la nivel internațional, este confirmată validitatea rezultatelor la nivel național. Instituția arată de ce trebuie să fie incluși în testare elevi provenind din diverse medii, inclusiv cei aflați în risc de abandon, pentru ca rezultatele să fie reprezentative pentru toți elevii încadrați în învățământ, în vârstă de 15 ani și peste.

Și arată, în ceea ce privește eșantionarea, că testările sale se încadrează în țintele stabilite la nivel internațional de organizatorii PISA. 

• Răspunsurile ISE – integral mai jos

La finalul informațiilor furnizate cu privire la organizarea testării internaționale, Institutul reacționează față de criticile apărute în modul online, arătând: „Considerăm a fi injustă umbrirea muncii asidue a unei echipe de cercetare, precum și a colaboratorilor acesteia, a căror principal mobil a fost acela de colectare a unor date valide care să fundamenteze politicile educaționale (acesta este rolul primordial al studiilor comparative de evaluare internațională, printre care și PISA). (…) ISE – în calitate de Centru Național PISA – își manifestă totala deschidere de a furniza informații despre studiul PISA în vederea clarificării diferitelor aspecte, astfel încât valoarea unui astfel de studiu internațional, de o complexitate aparte și cu o metodologie extrem de riguroasă, să nu fie umbrită de presupuneri nefondate”.

Context

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Programme for International Student Assessment) – PISA este o inițiativă desfășurată de 25 de ani de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În cadrul acesteia, sunt evaluate competențele elevilor în vârstă de 15 ani la Matematică, Științe și Citire, precum și o serie de alte obiective și contexte educaționale, ce variază de la o ediție la alta.  

Cel mai recent, evaluarea PISA a avut loc în 2025, în lunile mai-iunie, după o fază de pretestare organizată în urmă cu un an. Această ultimă ediție a fost organizată de ISE după reînființarea institutului, în martie a.c., la 5 ani după ce fusese desființat de guvernul Orban și înlocuit cu un Centru Național pentru Politici și Evaluare în Educație. Evaluarea propriu-zisă a început cu o întârziere de două săptămâni, cauzată de întârzieri procedurale la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, legate, potrivit informațiilor Edupedu.ro, de forma de plată a celor implicați în testare.

Două luni mai târziu, în iulie, în contextul cenzurii aplicate ISE la nivelul conducerii MEC, în cazul punctelor de vedere care nu susțineau schimbările politice susținute de ministrul Daniel David, Edupedu.ro semnala, pe surse, că „una dintre ipotezele de lucru ale ministrului David ar fi să preia la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, al cărui rector suspendat este, viitoarele testări PISA, în prezent derulate exact de IȘE. Preluarea PISA la UBB, pe sume importante de la buget, ar urma să se producă pe modelul PIAAC preluat de SNSPA chiar prin decizia lui Daniel David și pe modelul TIMSS derulat de Universitatea din București.”.

În acest context, la începutul lunii august, Cătălin Osiceanu, profesor de matematică, semna un articol în Newsweek în care acuza, pe baza experienței din școala sa, că PISA în România ar fi „o testare internațională aplicată fără încredere și fără responsabilitate”. În punctul său de vedere, susținut între alții și de profesorul de matematică Radu Gologan într-un mesaj pe Facebook, Cătălin Osiceanu semnala că:

• în școala unde lucrează au fost incluși pentru testare elevi care fie nu mai frecventează școala sau sunt repetenți/în risc de abandon școlar
• „La nivelul școlii, selecția a fost percepută ca fiind aleatorie, însă criteriile nu au fost explicate, iar niciun cadru didactic nu a fost implicat în înțelegerea eșantionului”
• „Nu a existat niciun demers de comunicare sau formare pentru personalul școlii”

Profesorul trage concluzia că testarea s-ar organiza „netransparent, birocratic, cu improvizații de eșantionare și cu o infrastructură IT insuficient evaluată și sprijinită”. De aici, el susține că „nu profesorii români și nu școala românească sunt responsabili pentru locurile codașe ocupate de România în clasamentele PISA”, poziție susținută și de profesorul Radu Gologan.

Profesorul de matematică de la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”, București, Cătălin Osiceanu, a trimis redacției un drept la replică publicat aici.

Ce spune ISE despre eșantionare, organizarea testărilor, verificarea rezultatelor

ISE arată, în răspunsurile transmise Edupedu.ro, că a fost desemnat ca Centru Național PISA începând cu ciclul 2018. Institutul precizează că, potrivit „art. 4 din Acordul de participare între OCDE și Ministerul Educației nr. 14762 din data de 31.10.2022, Entitatea participantă (Ministerul Educației) este de acord să pună în aplicare Programul, în conformitate cu standardele tehnice PISA care sunt puse la dispoziția acesteia după aprobarea de către Consiliul de conducere PISA (PISA Governing Board)”.

Populația-țintă a studiului, arată ISE, nu este populația generală a copiilor de 15 ani, ci cea a elevilor, mai precis:„ Populația țintă pentru PISA este definită astfel: elevii care sunt înmatriculați în instituțiile de învățământ și care sunt în clasa a VII-a sau mai mare. Populația țintă „standard” PISA: elevi cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 3 luni (împlinite) și 16 ani și 2 luni (împlinite) la începutul perioadei de evaluare”. Iar eșantionarea, prin lista școlilor participante și a elevilor, este detaliată procedural de Institut în răspunsurile sale – vezi mai jos.

• „Excluderile la nivelul școlii ar putea viza elevi cu dizabilități funcționale ce nu le permit să susțină testul PISA (elevi cu dizabilitate fizică permanentă, de la moderată până la severă), elevi cu dizabilitate cognitivă, comportamentală sau emoțională – confirmată de personal calificat); elevi cu experiență insuficientă în limba de evaluare (în cazul României, română sau maghiară)”, precizează instituția.

ISE despre responsabilitatea în aplicarea testelor în școli:

• „Principala responsabilitate a administratorului de test este administrarea evaluării PISA. Coordonatorul de școală este o persoană din școală, desemnată de directorul școlii, cu rolul de a asigura legătura între școală, Centrul Național și administratorul de test (…)
• Toate sesiunile de evaluare trebuie să respecte procedurile internaționale specificate în materialele PISA destinate administrării (…). Nerespectarea acestor prevederi conduce la rezultate mai puțin comparabile și care pot invalida rezultatele studiului.
• În scopul asigurării unei înțelegeri depline a rolului și responsabilităților care sunt asociate administrării standardizate PISA, Centrul Național a organizat sesiuni de formare dedicate administratorilor de test si monitorilor de calitate, precum și sesiuni de formare dedicate coordonatorilor de școală.”

„Începând cu ciclul 2006 și până în anul 2022 (inclusiv), calitatea datelor PISA colectate în România a fost recunoscută de către Consorțiul PISA, bazele de date naționale fiind parte a bazelor de date internaționale, ceea ce ne așteptăm și pentru ciclul actual, PISA 2025; menționăm că, pentru ciclurile 2000 și 2003, datele colectate de România nu se regăsesc în bazele de date internaționale”, precizează instituția.

Cu privire la îndeplinirea țintelor de participare, ISE arată:

• „Populația țintă definită (en., defined target population) în cadrul PISA acoperă 95% sau mai mult, din populația țintă dorită (en., desired target population), adică excluderile la nivel de școală și excluderile în cadrul școlii, combinate, nu depășesc 5%.
• În timpul procesului de eșantionare, pentru România, acest indicator a fost estimat la valoarea de 2,22%. Valoarea exactă, se va determina ca urmare a prelucrărilor statistice care urmează după crearea și validarea bazei de date naționale.
• Rata de participare a elevilor selectați în eșantionul PISA este stabilită la 91%. Ca urmare a eforturilor tuturor celor implicați, Centrul Național, coordonatori de școală și administratori de test, inspectorate, minister, rata de participare obținută a fost de peste 95%.”

Potrivit Institutului, „școlile, elevii și/sau profesorii participanți primesc doar informații generale despre test înainte de sesiunea de evaluare; metodologia nu prevede o instruire formală specifică conținuturilor evaluate. Este nepotrivit să se ofere elevilor participanți sesiuni de instruire formale, care vizează competențele sau cunoștințele abordate prin itemii testului PISA, cu intenția de a crește scorurile PISA”.

Răspunsurile ISE pentru Edupedu.ro, integral:

„Institutul de Științe ale Educației (ISE) a fost desemnat ca Centru Național PISA, începând cu ciclul PISA 2018, de către Ministerul Educației.

Participarea României la PISA 2025 este reglementată conform Acordului de participare între OCDE și Ministerul Educației nr. 14762 din data de 31.10.2022, precum și de prevederile HG 272/2023 privind participarea României la Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor – PISA 2025, inclusiv la opţiunile internaţionale, dezvoltate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Conform art. 4 din Acordul de participare între OCDE și Ministerul Educației nr. 14762 din data de 31.10.2022, Entitatea participantă (Ministerul Educației) este de acord să pună în aplicare Programul, în conformitate cu standardele tehnice PISA care sunt puse la dispoziția acesteia după aprobarea de către Consiliul de conducere PISA (PISA Governing Board), care vizează următoarele domenii: eșantionare (inclusiv acoperirea populației, excluderi și ratele de răspuns), traducerea și verificarea traducerii, administrarea testelor, protecția datelor, monitorizarea calității, codificarea, introducerea și transmiterea datelor. În caz contrar, rezultatele NU vor fi valabile în contextul comparațiilor internaționale și prin urmare, NU vor fi incluse în rapoartele internaționale.

1. Care sunt garanțiile că eșantionul este cu adevărat reprezentativ, inclusiv pentru mediul urban/rural și pentru grupuri lingvistice (inclusiv limba maghiară)? PISA este reprezentativ pentru populația școlară de 15 ani, sau pentru cohorta copiilor de 15 ani din România?

Scopul acestui studiu este acela de a colecta date reprezentative pentru populația vizată, astfel încât rezultatele să fie comparabile, fiabile și valide. Populația țintă pentru PISA este definită astfel: elevii care sunt înmatriculați în instituțiile de învățământ și care sunt în clasa a VII-a sau mai mare. Populația țintă „standard” PISA: elevi cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 3 luni (împlinite) și 16 ani și 2 luni (împlinite) la începutul perioadei de evaluare.

Conform Standardului tehnic 6, care vizează Eșantionarea în cadrul studiului PISA, sunt menționate următoarele aspecte:

• Pentru a trage concluzii valabile pentru întreaga populație de elevi cu vârsta de 15 ani se selectează un eșantion reprezentativ. Pentru ca rezultatele să fie generalizabile la întreaga populație școlară este important ca acest eșantion să reprezinte cu acuratețe populația țintă, procedurile de extragere a eșantioanelor utilizate în studiu fiind cruciale pentru calitatea datelor.

• În designul eșantionării adoptat de PISA (eșantionare bistadială stratificată), sunt eșantionate de către Contractant (WESTAT, USA), mai întâi, unitățile de învățământ. Ulterior, elevii aparținând populației țintă sunt eșantionați de către Centrele naționale PISA, în deplină concordanță cu principiile eșantionării științifice convenite, stabilite și recunoscute internațional.

Conform adresei transmise de către Centrul Național PISA 2025, Ministerul Educației a furnizat lista tuturor școlilor din România, publice și private, cu clase în intervalul VII-XII, care a fost transmisă Contractantului responsabil de eșantionare la nivel internațional. Așadar, Contractantul, în baza unei colaborări permanente cu Centrul național PISA 2025, conform metodologiei de eșantionare utilizate la nivel internațional, a selectat aleatoriu eșantionul unităților de învățământ din România participante la evaluarea PISA 2025 – Faza principală.

• Excluderea școlilor din eșantion este limitată la criterii extrem de stricte, agreate la nivel international, ca de exemplu, inaccesibilitate geografică, școli foarte mici, școli speciale, limba de predare – alta decât cea/cele în care are loc evaluarea etc., astfel încât, comparabilitatea rezultatelor țărilor sau economiilor participante, să fie asigurată.

• În cel de-al doilea stadiu, elevii sunt eșantionați de către Centrul național utilizând software- ul de eșantionare și gestionare a datelor, ACER Maple, configurat de Contractori (ACER și WESTAT) în acest scop, conform principiilor de eșantionare aleatorie științifice convenite.

Listele de elevi, utilizate pentru cea de-a doua etapă a eșantionării, sunt furnizate de către școlile eșantionate în primul stadiu, aceste liste conținând obligatoriu, toți elevii înmatriculați, născuți în anul 2009, datele fiind colectate cu cel puțin opt săptămâni înainte de data oficială de începere a administrării evaluării PISA 2025 – Faza principală.

• Excluderile la nivelul școlii ar putea viza elevi cu dizabilități funcționale ce nu le permit să susțină testul PISA (elevi cu dizabilitate fizică permanentă, de la moderată până la severă), elevi cu dizabilitate cognitivă, comportamentală sau emoțională – confirmată de personal calificat); elevi cu experiență insuficientă în limba de evaluare (în cazul României, română sau maghiară).

Așadar, PISA este un studiu reprezentativ pentru populația școlară de 15 ani și nu pentru cohorta copiilor de 15 ani din România, conform celor menționate anterior.

2. Există date despre elevii care au abandonat școala înainte de 15 ani și nu au fost incluși în eșantion (inclusiv cei neînregistrați oficial)?

Elevii care au abandonat școala NU sunt incluși în eșantionul PISA. Școlile selectate în primul stadiu de eșantionare furnizează liste cu elevii înmatriculați în sistemul național de învățământ.

PISA este un studiu incluziv. În concluzie, având în vedere metodologia internațională de eșantionare, dar și faptul că, elevii eșantionați sunt înmatriculați în unitățile de învățământ, NU pot fi excluși elevii care absentează, cei care sunt repetenți sau în risc de abandon școlar, mamele adolescente, elevii cu CES (cu excepția cazurilor menționate anterior) etc., aceștia fiind reprezentativi din punct de vedere statistic, pentru sistemele educaționale.

3. Ce mecanisme de asigurare a calității și control există în administrarea testelor PISA (de exemplu instruirea aplicatorilor, monitorizarea pe teren, etc)? Cum vă asigurați că ceea proiectează OCDE se și realizează?

Procesele care fac parte din metodologia PISA 2025 (traducerea și adaptarea instrumentelor de evaluare și a materialelor suport, eșantionarea, colectarea datelor, interpretarea și codificarea răspunsurilor deschise, crearea bazelor de date etc.) sunt descrise în metodologii elaborate de OECD, astfel încât să minimizeze posibilitatea de variație sau eroare: atât erorile sistematice, cât și cele aleatorii trebuie reduse la minimum. O creștere a preciziei abordărilor conduce la rezultate de calitate înaltă, ceea ce permite utilizarea unor tehnici avansate asociate analizelor statistice specifice

bazelor de date complexe, cu care acest studiu operează.

Conform standardului tehnic 10, pentru a compara în mod valid performanțele între țările participante, toate instrumentele de evaluare, precum și materialele suport pentru administrare, trebuie să aibă cel mai ridicat grad de echivalență lingvistică. Prin urmare, versiunile naționale ale tuturor materialelor suport care stau la baza administrării standardizate trebuie să fie în concordanță cu versiunile sursă, din limba engleză.

Calitatea datelor colectate este extrem de importantă si este asigurată în primul rând de către administratorii de test, supervizați de monitorii de calitate care lucrează în colaborare cu coordonatorii de școală.

Principala responsabilitate a administratorului de test este administrarea evaluării PISA. Coordonatorul de școală este o persoană din școală, desemnată de directorul școlii, cu rolul de a asigura legătura între școală, Centrul Național și administratorul de test; colaborează cu administratorul de test pentru a planifica evaluarea și pentru a asigura suportul necesar în ziua evaluării. Monitorii de calitate PISA observă evaluarea și documentează măsura în care sunt respectate procedurile de administrare.

Toate sesiunile de evaluare trebuie să respecte procedurile internaționale specificate în materialele PISA destinate administrării, în special în privința: atribuirii informațiilor de autentificare la platforma de evaluare PISA; timpului de administrare a sesiunilor de evaluare; menținerii condițiilor de evaluare; urmăririi elevilor și a modului în care se răspunde la întrebările acestora. Nerespectarea acestor prevederi conduce la rezultate mai puțin comparabile și care pot invalida rezultatele studiului.

În scopul asigurării unei înțelegeri depline a rolului și responsabilităților care sunt asociate administrării standardizate PISA, Centrul Național a organizat sesiuni de formare dedicate administratorilor de test si monitorilor de calitate, precum și sesiuni de formare dedicate coordonatorilor de școală.

În cazul în care standardele au fost îndeplinite integral și calitatea datelor din bazele de date finale este considerată adecvată, contractorii internaționali vor recomanda Secretariatului OCDE includerea datelor respectivei țări în baza de date PISA. În cazul în care standardele nu au fost îndeplinite integral sau calitatea datelor este pusă la îndoială, un proces de evaluare va determina măsura în care sunt afectate calitatea și comparabilitatea internațională a datelor.

Rezultatul evaluării datelor va determina dacă datele vor fi recomandate pentru includerea în baza de date internațională.

Începând cu ciclul 2006 și până în anul 2022 (inclusiv), calitatea datelor PISA colectate în România a fost recunoscută de către Consorțiul PISA, bazele de date naționale fiind parte a bazelor de date internaționale, ceea ce ne așteptăm și pentru ciclul actual, PISA 2025; menționăm că, pentru ciclurile 2000 și 2003, datele colectate de România nu se regăsesc în bazele de date internaționale.

În consecință, Centrul Național depune eforturi continue și constante pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor stabiliți la nivel internațional, astfel încât deciziile politice bazate pe dovezile furnizate de PISA să fie de necontestat.

4. Cum sunt tratate datele elevilor și profesorilor? Care sunt măsurile luate pentru anonimizare și securizarea informaţiilor, având în vedere că nici elevii, nici școlile nu sunt nominalizaţi în rapoartele naționale/internaționale?

Metodologia prevede o serie de măsuri atât în scopul anonimizării, cât și securizării informațiilor și datelor. În consecință, școlile, elevii și profesorii nu pot fi identificați în bazele de date.

Astfel, lista școlilor transmisă Contractorului, responsabil pentru eșantionare, a fost anonimizată, fiecărei școli atribuindu-i-se un identificator (ID-ul PISA) care este diferit de ID-ul din SIIIR. De asemenea, fiecărui elev, respectiv profesor, i s-a alocat un ID. În bazele de date se operează numai cu aceste ID-uri, coduri numerice de 8 cifre, generate automat de softul ACER Maple, în procesul de eșantionare.

Formularele specifice administrării PISA, cum ar fi, formularele de identificare a elevilor și profesorilor, formularele de autentificare pentru elevi, profesori sau directori sunt, de asemenea, generate în procesul de eșantionare și sunt puse numai la dispoziția personalului autorizat, cum ar fi administratorii de test sau coordonatorii de școală, precum și a personalului autorizat al Centrului Național, care prelucrează datele PISA. După ce s-au finalizat sesiunile de administrare, înainte de a se returna la Centrul Național, numele și prenumele elevilor și profesorilor se decupează din formularele de identificare utilizate în administrare, iar formularele de autentificare sunt distruse.

Computerul care găzduiește sau accesează ACER Maple este securizat fizic, doar data-managerul accesează aceste date, toate hard disk-urile computerelui sunt criptate; firewall-ul computerului gazdă este configurat pentru a permite accesul portului HTTPS doar de pe alte computere; sistemul antivirus este actualizat; computerul este supus unui program de actualizare a patch-urilor pentru sistemul de operare și orice alte aplicații; ACER Maple nu este accesibil din afara rețelei locale sau prin internet.

Materialele PISA, desemnate ca fiind securizate, sunt în permanență păstrate în regim de confidențialitate. Materialele securizate includ toate materialele de testare, datele, precum și materialele draft. Nimeni altcineva în afara personalului de proiect aprobat și a elevilor participanți la evaluare nu poate accesa și vizualiza materialele de testare. Nimeni altcineva în afara personalului de proiect aprobat nu va avea acces la datele PISA securizate, precum și la materialele aflate sub embargou.

Acorduri formale de confidențialitate au fost semnate de personalul de proiect aprobat, precum și de personalul fiecărei școli care a asigurat disciplina sau asistența tehnică.

5. Care este structura de responsabilitate în ISE/Centrul Național pentru administrarea PISA 2025, de exemplu, în contextul pretestării (mai–iunie 2024) și a fazei principale (mai–iunie 2025)?

Centrul Național este responsabil pentru realizarea tuturor activităților, conform metodologiei, cu respectarea calendarului internațional, în vederea implementării fazei principale de colectare a datelor. Între etapa de pretestare a instrumentelor de evaluare, desfășurată în perioada 08 mai – 07 iunie 2024 și administrarea fazei principale, 12 mai – 9 iunie 2025, s-au desfășurat următoarele activități:

Traducerea, adaptarea și revizuirea instrumentelor de test, materialelor suport pentru administrare și codificare

– finalizarea procesului de revizuire a traducerii în limba română, respectiv în limba maghiară, a instrumentelor de evaluare (teste și chestionare), a manualelor de administrare, coordonare și monitorizare a administrării, precum și a formularelor de administrare, a ghidului de codificare a noilor itemi cu răspuns construit (științe);

Eșantionarea școlilor participante și a elevilor eligibili PISA

– selectarea eșantionului școlilor, inclusiv a eșantionului suplimentar pentru evaluarea elevilor care învață în limba maghiară, de către Contractorul cu aceste responsabilități, pe baza informațiilor transmise de către Centrul Național și în colaborare cu acesta; selectarea elevilor eligibili din școlile eșantionate de către Centrul Național; realizarea și tipărirea formularelor specifice administrării, pentru elevi, profesori și directori;

Administrarea PISA 2025 – Faza principală

-colectarea de la școli a informațiilor referitoare la elevii PISA eligibili, precum și a informațiilor referitoare la profesorii de științe (fizică, chimie, biologie și geografie) și de limba engleză; stabilirea nivelului de adecvare a sistemului informatic al fiecărei școli pentru acest studiu; multiplicarea, etichetarea și transmiterea către școli a chestionarelor părinților;

-desfășurarea activităților de formare pentru administratorii de test, coordonatorii de școală și monitorii de calitate;

-administrarea sesiunilor PISA 2025 – Faza principală, în școlile selectate;

-observarea sesiunilor de evaluare și completarea formularului de observare, aferent acestei activități.

6. Care au fost reperele proiectate și cele realizate la testarea PISA 2025?

Indicatorii PISA, pe diversele paliere ale studiului, sunt definiți în cadrul standardelor tehnice și sunt obligatoriu de atins.

Populația țintă definită (en., defined target population) în cadrul PISA acoperă 95% sau mai mult, din populația țintă dorită (en., desired target population), adică excluderile la nivel de școală și excluderile în cadrul școlii, combinate, nu depășesc 5%.

În timpul procesului de eșantionare, pentru România, acest indicator a fost estimat la valoarea de 2,22%. Valoarea exactă, se va determina ca urmare a prelucrărilor statistice care urmează după crearea și validarea bazei de date naționale.

Rata de participare a elevilor selectați în eșantionul PISA este stabilită la 91%. Ca urmare a eforturilor tuturor celor implicați, Centrul Național, coordonatori de școală și administratori de test, inspectorate, minister, rata de participare obținută a fost de peste 95%.

Elevii din eșantionul PISA sunt considerați respondenți și incluși în analiză dacă au răspuns la minimum cinci itemi cognitivi sau la o combinație dintre cel puțin un item cognitiv și toți itemii chestionarului care contribuie la calculul indicelui socio-economic. Rata finală ponderată de răspuns a elevilor trebuie să fie de cel puțin 80% din totalul elevilor eșantionați în școlile respondente.

Pentru ciclul curent, acest indicator va fi determinat de către Consorțiu în cadrul prelucrărilor statistice ale bazelor de date naționale.

7. Când vor fi publicate rezultatele și de către cine? Care este rolul IȘE în analiza și interpretarea datelor colectate de la elevi, părinți, profesori, directori?

Rezultatele evaluării PISA 2025 sunt publicate într-un raport național elaborat în cadrul Centrului Național PISA, de către cercetători ISE. Ulterior lansării rezultatelor PISA 2025 la nivel internațional, care va avea loc în luna decembrie 2026, vor fi disponibile și rezultatele României, în cadrul raportului național.

8. Orice alte detalii considerați că ajută pentru o mai bună înțelegere la nivelul

comunității educaționale și la nivel social a ce înseamnă PISA.

De ce este importantă participarea la PISA?

– oferă șansa unei evaluări corecte, pe baze științifice, a rezultatelor învățării, într-un context internațional, prin raportarea la același sistem de referință, agreat și validat la nivel internațional. Instrumentele dezvoltate la nivel internațional sunt examinate extensiv pentru asigurarea validității cross-naționale, cross-culturale și cross-lingvistice prin revizuiri succesive și includerea diverșilor actori educaționali în toate fazele studiului;

– concluziile studiului sunt valabile pentru întreaga populație școlară de 15 ani, deoarece studiul operează cu un eșantion reprezentativ, identificat pe baza unor criterii unice pentru toate țările/economiile participante, stabilite și validate la nivel internațional. Datele colectate sunt comparabile pentru că se folosesc instrumente de test echivalente;

– rezultatele învățării, exprimate în scoruri medii, sunt corelate cu informații de context provenind de la elevi, școală, sistem de învățământ, ceea ce face posibilă identificarea, în context național, a factorilor care influențează învățarea și face posibilă înțelegerea diferențelor în ceea ce privește performanțele elevilor de 15 ani. Este de menționat faptul că în România astfel de date sunt colectate numai în contextul evaluărilor internaționale, participarea la un astfel de studiu oferind ocazia colectării unor date valoroase pentru sistemele educaționale;

– identifică tendințele în ceea ce privește evoluția în timp a rezultatelor la nivelul sistemelor educaționale, ca urmare a aplicării studiului din 3 în 3 ani;

– bazele de date obținute oferă dovezi – o radiografie a stării de fapt pe segmentul investigat, pe baza cărora se pot structura soluții adecvate pentru ameliorare.

Participarea la PISA necesită o pregătire specială?

Conform standardului 5.2, școlile, elevii și/sau profesorii participanți primesc doar informații generale despre test înainte de sesiunea de evaluare; metodologia nu prevede o instruire formală specifică conținuturilor evaluate. Este nepotrivit să se ofere elevilor participanți sesiuni de instruire formale, care vizează competențele sau cunoștințele abordate prin itemii testului PISA, cu intenția de a crește scorurile PISA.

Nu este necesară nici instruirea elevilor pentru a fi capabili să interacționeze cu interfața, cu diferite tipuri de itemi sau formate de răspuns, înainte de sesiunea de testare. Toate materialele și procedurile din cadrul testului PISA sunt însoțite de instrucțiuni detaliate, precum și de module de orientare, la începutul fiecărei sesiuni de testare, în scopul familiarizării respondenților cu interfața și cu toate formatele de întrebări pe care le vor întâlni.

În schimb, se pot oferi informații generale despre acest studiu, informații despre durata testului, despre protecția datelor și confidențialitatea rezultatelor.

Se poate pune la dispoziție un set de materiale de testare publicate de OCDE (ceea ce Centrul Național a făcut), dar elevii nu ar trebui să primească spre rezolvare teste similare PISA cu intenția de pregătire a acestora pentru participarea la PISA.

Considerații finale

Referitor la diversele poziții negative exprimate vehement în spațiul public cu privire la studiul PISA, facem următoarele precizări.

Considerăm a fi injustă umbrirea muncii asidue a unei echipe de cercetare, precum și a colaboratorilor acesteia, a căror principal mobil a fost acela de colectare a unor date valide care să fundamenteze politicile educaționale (acesta este rolul primordial al studiilor comparative de evaluare internațională, printre care și PISA).

Centrul Național PISA – Institutul de Științe ale Educației – a reprezentat România cu onoare și profesionalism în cadrul studiului PISA, ținând cont de faptul că validarea activităților este realizată de către Consorțiul PISA alcătuit din Consiliul de conducere PISA (PISA Governing Board), Secretariatul OCDE, Grupurile consultative și Contractorii internaționali (ACER – Australian Council for Educational Research, cApStAn, HallStat, Oxford University Press, Open Assessment Technologies, Westat) – instituții de prestigiu, la nivel internațional.

ISE – în calitate de Centru Național PISA – își manifestă totala deschidere de a furniza informații despre studiul PISA în vederea clarificării diferitelor aspecte, astfel încât valoarea unui astfel de studiu internațional, de o complexitate aparte și cu o metodologie extrem de riguroasă, să nu fie umbrită de presupuneri nefondate.”

Citește și:

Evaluarea internațională a elevilor de 15 ani PISA 2025 a început luni, cu o întârziere de 2 săptămâni. Plata pentru experții implicați: de la 25 de lei/oră pentru coordonatorul de școală, la 50 lei/oră pentru codificatorii de teste

Evaluarea internațională PISA 2025 începe în România cu două săptămâni întârziere, pe 12 mai. Peste 10 mii de elevi de 15 ani vor participa la cele trei testări și toți profesorii și părinții lor vor completa chestionare

Participarea elevilor care învață în limba maghiară în România la testările PISA 2025, într-un eșantion reprezentativ, a fost aprobată de Guvern

Testarea PISA 2025 va fi aplicată pe eșantion reprezentativ și în cazul elevilor maghiari în vârstă de 15 ani din România – secretarul de stat Kallos Zoltan: „Au început demersuri să se repare această omisiune, această greșeală” de a nu-i evalua în mod anume și pe aceștia

Institutul de Științe ale Educației a fost reînființat, la 5 ani după ce Guvernul Orban l-a desființat / Va avea noi atribuții, printre care realizarea metodologiilor, analizelor și studiilor de monitorizare și evaluare a rezultatelor inclusiv pe programele pilot și naționale

Opriți cenzura și falsificarea datelor de la vârful Educației! Ministrul David trebuie să plece

Foto © Maksstock78 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.