INTERVIU Profesoara Dana Lica, directoarea Centrului de Excelență din Prahova: Deciziile care se vor lua în 2026 vor impacta Educația pentru cel puțin 10 ani / Ne motivează zilnic copiii care ne așteaptă în clasă

La etajul al II-lea al Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești se află laboratorul de informatică unde, de ani de zile, elevii și profesorii continuă activitățile dedicate performanței. În fiecare weekend, acolo au loc pregătiri pentru olimpiade, întâlniri ale cercului de informatică și cursurile Centrului Județean de Excelență (CJEx) Prahova – o activitate care are loc într-un context în care sistemul preuniversitar trece prin reduceri financiare, modificări legislative și dificultăți majore legate de resurse.

În mijlocul lor se află Dana Lica, profesoară de informatică cu peste 30 de ani la catedră și director al Centrului de Excelență Prahova – unul dintre cele mai performante din țară.

Dacă în 2022 povestea pentru Edupedu.ro despre „împuținarea” resurselor, despre profesia de profesor tot mai puțin atractivă și despre nevoia de a împuternici elevul, în 2025-2026, situația este și mai fragilă. Totul în contextul măsurilor de austeritate introduse prin așa-numita lege Bolojan – care, printre altele, a crescut norma de predare, a înjumătățit plata cu ora și a interzis cumulul salarial pentru directori și inspectori care predau la centrele de excelență.

Cu toate acestea, sute de tineri vin în continuare în fiecare weekend la Centrul de Excelență Prahova, iar profesoara spune că voința vine din comunitate, nu din sistem.

Edupedu.ro a stat de vorbă cu Dana Lica într-un interviu de 1 Decembrie (integral mai jos în articol). Profesoara a realizat o radiografie a performanței românești în informatică – una clădită pe pasiune, voluntariat și eforturi individuale – și are și un mesaj direct către Ministerul Educației și către guvernanți.

„Copiii ne așteaptă în clasă”. De ce mai vin profesorii la școală, într-un an de austeritate?

Dana Lica spune că singura constantă, singura sursă de energie într-un sistem aflat permanent în restructurare, este elevul.

„Motivația pe care o are fiecare profesor: copiii ne așteaptă în clasă! Mă motivează sensul fundamental al profesiei mele: faptul că elevii chiar ne așteaptă. Indiferent de provocări, reforme sau lipsurile cu care ne confruntăm în educație, când intru în laborator, știu că acolo există curiozitate, potențial și încredere.”

În timp ce statutul profesorului scade, resursele se reduc, iar legislația devine tot mai restrictivă, la nivelul comunităților școlare apare însă altceva: reziliența. Profesorii țin sistemul în viață pentru că elevii vin, întreabă, caută, se implică. Iar acolo unde există performanță, există și responsabilitate, potrivit acesteia.

Împuternicirea elevului: „Școala câștigă când elevul creează, nu când reproduce”

Într-o perioadă în care programa rămâne rigidă, iar unele ore sunt depășite de realitatea digitală, profesoara vede împuternicirea elevului ca pe un element-cheie al viitorului.

„Elevul este împuternicit atunci când îi oferim instrumente cu care să creeze… În felul acesta reușim să le dezvoltăm gândirea critică, […] capacitatea de a lua decizii. Dorim o schimbare atât de necesară, dar asta nu se obține de pe un an pe altul.”

Riscul, dacă școala rămâne centrată pe memorare și pe lecții frontale este ca generațiile care vor fi adulte în anii ’30–’40 să nu mai facă față unei realități în care algoritmii, automatizarea și AI sunt prezente în orice meserie.

Informatică în noile planuri-cadru: 2 ore pe săptămână – progres sau încă insuficient?

Noile planuri-cadru de liceu pentru generația care va începe clasa a IX-a în 2026 includ două ore de informatică pe săptămână, apoi patru în clasa a XI-a și trei în clasa a XII-a. Însă nu doar numărul orelor contează, avertizează Dana Lica.

„Ora de informatică trebuie dublată de practică, de resurse, de proiecte integrate… Reușita actului educațional nu se obține asigurând doar un număr suficient de ore.”

Gândirea algoritmică nu se formează din manual, ci din exercițiu. Dacă elevul nu codează, nu rezolvă probleme, nu greșește și nu reia procesul, alfabetizarea digitală rămâne superficială.

Centrele de excelență – „cel mai dificil an de până acum”

Centrul de Excelență Prahova are, în fiecare sâmbătă, sute de elevi prezenți fizic la cursuri. Comunitatea merge înainte, dar cu un cost: voluntariat, salarizare redusă, lipsă de strategie națională.

„Pot spune că anul acesta este cel mai dificil în funcționarea centrelor de excelență… Rezistăm pentru că în cadrul fiecărui centru s-a creat o comunitate de profesori dedicați elevilor… În centrul de excelență din Prahova, în fiecare sâmbătă, vin la școală sute de elevi care caută să învețe și zeci de profesori îi așteaptă în clase!”

Austeritatea a lovit direct:

• plata cu ora a scăzut dramatic,
• anumiți profesori (inspectori și directori) nu mai pot preda deloc în centre,
• formarea specifică pentru elevi capabili de performanță lipsește,
• strategia națională privind performanța rămâne doar „o hârtie veche, reaprobată la fiecare câțiva ani”.

„Practic, de 14 ani strategia rămâne decisă pe foi… Trăim un sentiment de descurajare generat de opinia că olimpiadele ar împiedica reformele în educație.”

Olimpiada națională de informatică și nevoia de autonomie

Societatea pe care o reprezintă – SEPI – este implicată în organizarea olimpiadei naționale și internaționale. Noile reguli ale ministerului prevăd praguri fixe și proceduri uniformizate, iar profesoara avertizează că unele sunt incompatibile cu specificul informaticii.

„Revenind la Olimpiada Națională de Informatică… Dorința de uniformizare a evaluării […] va crea dificultăți… Cât despre pragul de 60 de puncte […] îl considerăm complet arbitrar și nejustificat.”

Pentru informatică, evaluarea este automatizată, iar performanța este măsurată altfel decât la disciplinele teoretice. Autonomia este esențială pentru a păstra standardele internaționale, potrivit acesteia.

Generația actuală de olimpici: mai rapidă, mai expusă, mai fragilă

Progresul a venit însă cu două fețe. Elevii performează mai devreme, au acces la resurse globale, învață online, dar tehnologia excesivă le afectează concentrarea.

„Performanța școlară se atinge mai devreme… În același timp… expunerea excesivă și prea timpurie la tehnologie poate afecta dezvoltarea atenției… Progresul real nu înseamnă doar acces la tehnologie, ci educarea modului în care o folosim.”

Destinațiile preferate rămân cele clasice: SUA, UK, țările nordice. Unii se întorc, dar nu suficienți, mai explică Dana Lica.

Despre viitor, profesoara avertizează că deciziile următorului an vor influența sistemul educațional pe termen lung: „Realist, deciziile care se vor lua în 2026 vor impacta educația pentru cel puțin 10 ani. Va impacta economia României, viitorul acestei țări”.

Austeritatea, lipsa investițiilor, incertitudinea legislativă – toate se acumulează: „Am așteptat de treizeci și șase de ani momentul când educația va reprezenta prioritate națională… Nu știu cât va trebui să mai așteptăm”.

Mesajul pentru guvernanți, la 1 Decembrie: „Respectați legile țării!”

În final, mesajul ei este scurt, direct și fără echivoc:

• „La mulți ani tuturor românilor! Stimați guvernanți, nu solicităm NIMIC în plus! Respectați legile țării! Alocați 6% din PIB pentru educație și faceți din educație prioritate națională! Pentru minister, străduiţi-vă să redați corpului profesoral demnitatea și statutul cuvenit!”

Un mesaj care nu vorbește doar despre informatică, ci despre viitorul unei țări care încă așteaptă să considere educația un proiect național real, nu doar un enunț festiv de 1 Decembrie.

Interviul integral Edupedu.ro cu profesoara Dana Lica:

Edupedu.ro: Ce anume vă motivează să veniți la liceu și la Centrul de Excelență?

Dana Lica: Motivația pe care o are fiecare profesor: copiii ne așteaptă în clasă! Mă motivează sensul fundamental al profesiei mele: faptul că elevii chiar ne așteaptă. Indiferent de provocări, reforme sau lipsurile cu care ne confruntăm în educație, când intru în laborator, știu că acolo există curiozitate, potențial și încredere.

Pentru majoritatea profesorilor, educația nu este o obligație din fișa postului, ci un angajament moral față de copiii care ne oferă încredere și energie.

Edupedu.ro: Spuneați în interviuri recente că elevul trebuie împuternicit, scos din bancă, responsabilizat, văzut ca un actor, nu ca un simplu beneficiar. Cu ce instrumente poate fi împuternicit elevul și ce pierde societatea dacă nu o facem?

Dana Lica: Elevul este împuternicit atunci când îi oferim instrumente cu care să creeze. Aceasta înseamnă că ii oferim:

• proiecte practice în care decide, greșește, iterează până la obţinerea soluţiei optime;
• contexte de colaborare, competiții și mentorat;
• spațiu de exprimare, autonomie și responsabilitate în învățare.

În felul acesta reușim să le dezvoltăm gândirea critică, să antrenăm în activități care le satisface curiozitatea, le dezvoltă independența, capacitatea de analiză, de evaluare, capacitatea de a lua decizii.

Dorim o schimbare atât de necesară, dar asta nu se obține de pe un an pe altul. Au trecut zeci de ani pe lângă noi şi din păcate nu s-a reușit inovarea în sistemul de educație.

Edupedu.ro: Ați avertizat timp de ani că orele de informatică sunt insuficiente și că lipsa gândirii computaționale va afecta generațiile care vor fi adulte în anii ’30-’40. Noile planuri-cadru de liceu pentru elevii care încep clasa a IX-a în 2026 prevăd două ore de informatică pe săptămână la specializarea matematică-informatică, în clasele IX-X, apoi patru în clasa a XI-a și trei în clasa a XII-a. Sunt suficiente aceste ore sau România riscă să continue să rămână în urmă în ceea ce privește alfabetizarea digitală reală?

Dana Lica: Ora de informatică trebuie dublată de practică, de resurse, de proiecte integrate, de timp pentru formarea gândirii computaționale – care de altfel nu se dezvoltă doar prin expunere la tehnologii, ci prin exercițiu ghidat desfășurat în laborator. Sunt multe alte variabile care conduc la reușita demersului nostru didactic.

În clasele a IX-a și a X-a se pun bazele și se dezvoltă un mod de gândire nou – gândirea algoritmică, specifică informaticii. Aceasta este distinctă de logica de lucru din alte discipline, dar valoroasă pentru toate, deoarece oferă un model riguros de analiză și rezolvare de probleme, aplicabil transversal.

În sistemul educațional românesc, gândirea logico-matematică este exersată progresiv încă din perioada preșcolară, fiind consolidată treptat de-a lungul anilor. În schimb, gândirea algoritmică este introdusă abia în gimnaziu, la un nivel elementar, iar în liceu ar trebui să atingă niveluri avansate prin practică susținută și aprofundare.

Dezvoltarea competențelor superioare – analiză, sinteză, evaluare, creativitate în rezolvarea de probleme noi, în contexte necunoscute – presupune timp, repetiție ghidată și explorare dirijată de profesor, mai ales în anii de început, când aceste abilități se formează și se stabilizează.

Reușita actului educațional nu se obține asigurând doar un număr suficient de ore. Sunt multe alte aspecte, instrumente care trebuie asigurate și de care trebuie să ne îngrijim, altfel vom marcăm progres doar la nivel declarativ.

Edupedu.ro: Care este situația centrelor de excelență, după măsurile dure care au afectat domeniul educației anul acesta? Câți profesori sunt la Centrul de Excelență Prahova și câți elevi vin aici pentru pregătire?

Dana Lica: Pot spune că anul acesta este cel mai dificil în funcționarea centrelor de excelență, asta și pentru că întreaga educație a trecut printr-un șoc sistemic. Cu toate acestea, centrele de excelență rezistă provocărilor ce țin de subfinanțare, de o valoare ridicolă a plății cu ora şi de interzicerea cumulului la plata cu ora pentru o categorie de cadre didactice.

Rezistăm pentru că în cadrul fiecărui centru s-a creat o comunitate de profesori dedicați elevilor și învățământului de performanță, profesori care-și respectă meseria. Formăm comunități restrânse, în care calitatea implicării compensează lipsurile din sistem.

În centrul de excelență din Prahova, în fiecare sâmbătă, vin la școală sute de elevi care caută să învețe și zeci de profesori îi așteaptă în clase! Ce poate fi mai încurajator?

Şi ce poate fi mai descurajator, când în așteptarea unei strategii naționale privitoare la învățământul de performanță, încă din 2011 prin ordin de ministru, publicat in monitorul oficial se decide înființarea unui centru național de excelență, mai apoi în 2020, tot prin ordin de ministru, se redecide înființarea acestui centru național… şi tot aşa… Practic de 14 ani strategia rămâne decisă pe foi, prin ordin de ministru… ca şi cei 6% din PIB alocați educaţiei [n. Red. 15% din Bugetul General Consolidat, potrivit Legii 198/2023).

Trăim un sentiment de descurajare generat de opinia că olimpiadele, competiţiile în general, ar împiedica reformele în educație!

Aș vrea să știu dacă în România, în afara educației, în mod particular a centrelor de excelență, există instituții unde oamenii vin la muncă pe baza contractelor de voluntariat.

Edupedu.ro: Societatea pe care o conduceți organizează alături de Ministerul Educației și Cercetării olimpiada națională de informatică. De curând, regulile ministerului pentru concursuri și olimpiade s-au schimbat, prima dată în ultimii 13 ani, și prevăd printre altele un nou prag minim de 60 de puncte pentru calificarea la o etapă superioară. Ce are special ONI și de ce ați cerut mai multă autonomie în organizare, precum și selecții la baraj în funcție de vârstă, nu clasă?

Dana Lica: SEPI este o societate tânără, înfiinţată în 2021 de trei dintre colegii noștri la Botoşani. Efortul şi implicarea SEPI a fost majoră în ceea ce reprezintă învăţământul de informatică de performanţă din România. S-au făcut eforturi extraordinare de-a lungul timpului ca să putem pune la dispoziția olimpiadelor şi concursurilor naționale şi internaționale, o infrastructură la standardele olimpiadei internaționale şi pentru asta suntem recunoscători partenerilor noștri. În condițiile pandemiei, societatea a coagulat în jurul ei o comunitate de profesori, de absolvenți foști olimpici, de studenți, de specialişti care în mod voluntar au pus umărul la susținerea performanței în informatica competitivă.

Iar apogeul succesului a venit anul acesta când România s-a clasat alături de China pe primul loc la Olimpiada Internațională de Informatică. Toţi cei 4 elevi, membri ai echipei reprezentativitatea României, au obținut medalii de aur.

SEPI este implicată în proiecte care care pun la dispoziția elevilor și profesorilor, materiale publice, gratuite pentru pregătire. De asemenea, SEPI susține pregătirea fetelor organizând și finanțând, până în acest moment, trei tabere de pregătire.

Comunitatea SEPI este tânără, puternică și cu expertiză profesională deosebită.

Revenind la Olimpiada Națională de Informatică, aceasta se susține prin probe practice, iar sistemul de evaluare este automat, elevul obținând feedback imediat. Este evident că regulamentul specific are o importanță majoră în buna organizare a olimpiadei. Este una dintre cele mai numeroase olimpiade, anul trecut aproximativ 6.000 de elevi au participat la faza județeană.

Dorința de uniformizare a evaluării din cadrul olimpiadelor va crea dificultăți la multe dintre ele. Elevul se acomodează cu modul de evaluare al competițiilor de la o anumită disciplină, iar la olimpiadă acest mod de punctare va fi diferit.

Cât despre pragul de 60 de puncte pentru calificarea la faza națională, îl considerăm complet arbitrar și nejustificat. Olimpiada nu reprezintă un examen de bacalaureat, în care evaluarea este standardizată și cine nu are medie generală de cel puțin 6.00 nu promovează. Din punctul nostru de vedere acest prag de 60% nu vizează decât limitarea accesului la faza națională.

Edupedu.ro: Cu câți elevi olimpici ați lucrat, în experiența de până acum? Care este astăzi trendul cu generațiile de olimpici la informatică? Sunt diferențe majore față de deciziile olimpicilor de acum 15 ani, de exemplu? Mai rămâne vreunul în țară? Unde aleg să meargă, cel mai adesea, pentru a-și continua studiile? Cum ați descrie astăzi profilul elevului de informatică de vârf – și ce diferențe majore vedeți între ei și generațiile de la începutul carierei dvs.?

Dana Lica: Am lucrat cu elevi care au participat la olimpiade încă din primii mei ani la catedră. Cultura competițiilor școlare a existat dintotdeauna în România. De-a lungul timpului am încercat să le ofer elevilor mei un spațiu de învățare plăcut. Așa s-a creat o comunitate numită infO(1) și cred că succesul lor a fost întreținut și de sentimentul de apartenență la comunitate.

Dintre elevii mei, destul de mulți pleacă la studii peste hotare. Destinațiile frecvente sunt: SUA, Țările Nordice, Marea Britanie, uneori Germania, Elveția.

Unii se și întorc, dar nu toți. Iar cei care rămân în țară continuă studiile în centrele universitare din București, Cluj, Iași, uneori Timișoara.

Dacă analizăm, tendinţa actuală este evidentă: performanța școlară se atinge mai devreme decât în urmă cu 20-30 de ani, pentru că elevii au acces la resurse educaționale deschise, învață online și experimentează potențialul inteligenței artificiale de la vârste tot mai mici.

În același timp, ca adulți avem responsabilitatea de a înțelege și reversul acestui progres accelerat: expunerea excesivă și prea timpurie la tehnologie poate afecta dezvoltarea atenției și capacitatea de concentrare. Dacă nu punem echilibru, riscăm ca generațiile viitoare să se confrunte cu o scădere constantă a duratei și a profunzimii atenției, într-un ritm tot mai dificil de recuperat în procesul de învățare.

Progresul real nu înseamnă doar acces la tehnologie, ci educarea modului în care o folosim, astfel încât să îi sporim efectele pozitive, fără a compromite abilitățile cognitive esențiale ale elevilor noștri.

Edupedu.ro: Anul școlar 2025-2026 a început cu instabilitate legislativă în educație, pe fondul măsurilor de austeritate implementate în scurt timp și cu impact imediat pentru profesori și școli, iar pentru centrele de performanță anul 2026 ar putea fi decisiv. Care este scenariul realist pentru noul an: va fi vorba de vreo consolidare sau de supraviețuire la limită?

Dana Lica: Realist, deciziile care se vor lua în 2026 vor impacta educația pentru cel puțin 10 ani. Va impacta economia României, viitorul acestei țări. Am așteptat de treizeci și șase de ani momentul când educația va reprezenta prioritate națională dar nu doar la nivel declarativ!

Nu știu cât va trebui să mai așteptăm, căci nu se întrevede o schimbare pozitivă.

Edupedu.ro: Care este mesajul dumneavoastră, de 1 Decembrie, pentru Guvern și Ministerul Educației și Cercetării?

Dana Lica: La mulți ani tuturor românilor!

Stimați guvernanți, nu solicităm NIMIC în plus! Respectați legile țării! Alocați 6% din PIB pentru educație și faceți din educație prioritate națională!

Pentru minister: străduiţi-vă să redați corpului profesoral demnitatea și statutul cuvenit!”