INTERVIU Profesoara Ștefania Costea predă la primul lectorat de limba română de la Universitatea din Cambridge, recent introdus: A fost impresionant să primesc zeci de cereri pentru cursuri de la studenți care provin din familii cu un părinte român, de la studenți care au parteneri români, precum și de la studenți interesați de România. Entuziasmul lor este molipsitor!

Într-una dintre cele mai vechi și respectate instituții de învățământ superior din lume, limba română a devenit, în 2025, parte a ofertei academice oficiale. Universitatea din Cambridge are, de acum, un lectorat de limba română în cadrul Facultății de Limbi Moderne și Medievale și de Lingvistică – o premieră realizată prin colaborarea dintre Ambasada României la Londra, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Institutul Limbii Române (ILR). Programul este coordonat de doctor Ștefania Costea, absolventă a aceleiași universități, specializată în sintaxă diacronică comparativă și contact lingvistic.

• Lectoratul de la Cambridge este cel de-al doilea de acest fel din Regatul Unit, după cel înființat la Oxford în 2012, și este finanțat integral de statul român, prin Institutul Limbii Române. Pentru România, apariția acestui program într-un spațiu universitar cu tradiție de secole reprezintă o recunoaștere academică importantă. Iar pentru studenții din Cambridge, limba română devine nu doar o disciplină opțională, ci o nouă cheie de înțelegere a Europei contemporane.

• Ștefania Costea a absolvit atât masteratul (MPhil), cât și doctoratul la Universitatea din Cambridge (Colegiul St John), fiind coordonată de profesorul Adam Ledgeway. Teza ei de doctorat reevaluează rolul jucat de contactul lingvistic în limbile vorbite în Balcani, axându-se, în special, pe română, aromână, meglenoromână și istroromână. După terminarea doctoratului, Ștefania a început un nou proiect legat de istoria istroromânei și a istroromânilor la Universitatea din Oxford (Colegiul Trinity), sub coordonarea profesorului Martin Maiden.

Decizia de a introduce româna în curriculumul oficial nu a apărut din neant. Povestea începe cu profesorul Adam Ledgeway, care, observând că studenții din programele de limbi romanice cunoșteau italiana, spaniola sau franceza, dar nu și româna, a introdus inițial cursuri facultative. Acestea au devenit, în timp, tot mai populare. După ce Ștefania Costea a început doctoratul la Cambridge, profesorul Ledgeway i-a încredințat coordonarea acestor cursuri. Lectoratul inaugurat acum reprezintă, practic, continuarea a acestor eforturi, consolidată instituțional de autoritățile române.

„Lectoratul de limba română își propune să aducă România mai aproape de studenții de la Cambridge”, explică Ștefania Costea. Activitatea sa nu se rezumă la cursuri de limbă pentru începători și intermediari, ci include și seminarii tematice – de la limba semnelor românești până la reprezentări ale vieții cotidiene în perioada comunistă – precum și evenimente culturale menite să promoveze arta, istoria și cinematografia românească. Programul „Romanian Movie Night”, în cadrul căruia sunt proiectate filme românești contemporane și clasice, a devenit deja o componentă importantă a lectoratului.

Studenți din toată lumea învață româna „ca acasă”

Publicul acestor cursuri și evenimente este divers. Studenții care se înscriu la română provin din domenii variate – de la medicină și istorie, până la inginerie sau limbi moderne. Unii au origini românești, alții sunt motivați de legături personale ori pur și simplu de interesul pentru o limbă și o cultură puțin cunoscute. „A fost impresionant să primesc zeci de cereri de la studenți care au parteneri români sau un părinte român, dar și de la cei care pur și simplu vor să descopere România”, spune lectorul.

Metodologia folosită pune accent pe comunicare și învățare activă. „Încă de la primul curs, avem jocuri de rol, conversații și exerciții care implică aplicarea noțiunilor în contexte reale”, explică Ștefania Costea. Pentru studenții fără nicio legătură cu spațiul românesc, accentul cade pe comparațiile cu limba engleză și cu alte limbi romanice. „Învățăm totul împreună. Ce încerc să le transmit este că pot să se simtă acasă” vorbind românește, „pentru că așa se învață cel mai bine o limbă străină”, afirmă ea.

Formată la Cambridge sub îndrumarea profesorului Adam Ledgeway, Ștefania Costea spune că experiența academică de acolo i-a schimbat felul de a gândi și de a preda. „Profesorul Ledgeway m-a învățat să analizez critic orice informație și să rămân aproape de studenți”. Așa că, acum, cursurile Ștefaniei păstrează structura pe care profesorul a gândit-o pentru studiul limbilor romanice. Aceeași abordare, centrată pe dialog și reflecție, se regăsește și în filozofia ei didactică: La Cambridge, accentul este pus pe gândirea critică și pe capacitatea de a formula opinii proprii – un aspect care, în România, încă nu primește suficientă atenție, consideră profesoara.

Întrebată ce ar face dacă ar fi ministru al educației pentru o zi, Ștefania Costea vorbește despre importanța cultivării spiritului critic. Dacă ar putea lua o singură măsură, aceasta ar fi introducerea orelor de dezbatere: „Gândirea critică ne ajută nu doar să fim elevi și studenți buni”, ci și cetățeni activi, capabili să înțeleagă de ce educația contează și de ce e importantă asumarea responsabilității propriilor decizii.

Interviul integral acordat Edupedu.ro de Ștefania Costea:

Edupedu.ro: Sunteți coordonatoarea primului lectorat de limba română de la Cambridge. Cum s-a luat decizia deschiderii acestuia? Există discuții de mai mult timp despre înființarea lectoratului și acum au fost îndeplinite anumite condiții?

Ștefania Costea: Povestea limbii române la Cambridge nu începe cu mine și nu începe acum. A început în urmă cu mulți ani, atunci când profesorul Adam Ledgeway, care preda cursul de limbi romanice comparate, a observat că studenții cunoșteau foarte bine celelalte limbi romanice majore (italiana, spaniola, portugheza, franceza), dar nu dețineau cunoștințe elementare de română. Astfel, a decis să ofere cursuri facultative de limba română. După ce am început doctoratul la Universitatea din Cambridge, profesorul Adam Ledgeway a avut încredere în mine și m-a lăsat să preiau acest curs facultativ. Totuși, până acum, româna nu a avut un statut oficial în cadrul universității. Deschiderea lectoratului a fost posibilă datorită eforturilor depuse de Institutul Limbii Române și de Ministerul Educației și Cercetării. În special, directorul Institutului Limbii Române, profesorul Daiana Theodora Cuibus, a jucat un rol crucial, colaborând cu Facultatea de Limbi Moderne și Medievale din cadrul Universității din Cambridge în vederea deschiderii acestui lectorat. 

Edupedu.ro: Ce înseamnă, concret, un „lectorat de limba română” și în ce constă activitatea dvs?

Ștefania Costea: Lectoratul de limbă română își propune să aducă România mai aproape de studenții de la Cambridge. Pe scurt, lectorul de limba română predă cursuri practice de română, dar organizează și evenimente culturale, menite să familiarizeze studenții (și nu numai!) cu cinematografia, arta, istoria României. Trimestrul acesta, la Cambridge avem cursuri pentru începători și intermediari, „Romanian Seminars” (unde discutăm, de exemplu, despre limba semnelor românești, împreună cu Drd. Iulia Anghel, și despre modul în care este surprinsă viața de zi cu zi din comunism în literatură, împreună cu Drd. Andreea Zavicsa), dar și „Romanian Movie Night” (unde urmărim împreună filme românești).

Edupedu.ro: Care sunt studiile pe care le urmează românii, cu predilecție, la Cambridge? Și de unde vin ei, în majoritate: sunt copii care vin direct din România sau sunt copii ai familiilor stabilite deja de ani de zile în UK?

Ștefania Costea: Nu cred că există domenii despre care se poate spune că sunt urmate cu predilecție de către români; există studenți români care studiază inginerie, medicină, limbi străine, istorie – orice! De asemenea, nu știu să existe statistici referitoare la proveniența studenților români, dar, cu siguranță, am întâlnit atât studenți care vin direct din România (la licență, masterat sau doctorat), cât și studenți proveniți din familii stabilite în UK. La Universitatea din Cambridge, astfel de diferențe nu se simt atât de tare, dat fiind că accentul este pus pe ce ne aduce împreună, nu pe ce ne diferențiază.

Edupedu.ro: Cine estimați că sunt cei care se înscriu la lectoratul în limba româna de la Cambridge?

Ștefania Costea: În trecut, cursul de română era destinat studenților care urmau cursul de limbi romanice comparate (deci, lingviști). Acum, pentru prima dată, este deschis tuturor studenților. A fost impresionant să primesc zeci de cereri pentru cursuri de la studenți care provin din familii cu un părinte român, de la studenți care au parteneri români, precum și de la studenți interesați de România. Deși studenții respectivi studiază medicina, istoria, ingineria, sunt dornici să descopere mai multe despre români și România. Entuziasmul lor este molipsitor!

Edupedu.ro: Ce anume predați dvs la lectoratul de limba română de la Cambridge? Aveți o sarcină deloc ușoară: expunerea tinerilor la o limbă cu o istorie complexă, dar puțin cercetată și cunoscută internațional, într-un spațiu academic prestigios.

Ștefania Costea: Cu toate că, în general, limba română este puțin cercetată și cunoscută internațional, lucrurile stau cu totul altfel la Universitatea din Cambridge și la Universitatea din Oxford. La Cambridge, profesorul Adam Ledgeway a avut mereu grijă ca studenții să fie expuși la limba română și să-i cunoască istoria. Ceea ce fac eu acum este să continui parcursul început de profesorul Adam Ledgeway. Toate noțiunile pe care le discutăm, de la producerea mesajului oral și până la înțelegerea mesajului scris, au inclusă și o componentă legată de statutul de limbă balcanică și romanică al limbii române. 

Edupedu.ro: Puteți descrie o lecție tipică la lectoratul de limba română de la Cambridge? Cum faceți limba română accesibilă unui student care nu are nicio legătură cu acest spațiu lingvistic?

Ștefania Costea: Nu cred că lecțiile seamănă între ele, fiecare este puțin „altfel”, însă aș spune că un element comun îl reprezintă accentul pus pe producerea mesajului (oral sau scris). Încă de la primul curs, avem jocuri de rol în care studenții trebuie să aplice noțiunile învățate în situații de zi cu zi. Cât despre studenții care nu au nicio legătură cu spațiul lingvistic românesc, nu există niciun motiv de îngrijorare! Învățăm totul împreună, facem paralele cu spațiul anglofon, descoperim reguli gramaticale și de pronunție. Ce încerc să le transmit este că pot să se simtă „acasă” vorbind limba română, pentru că așa se învață cel mai bine o limbă străină.  

Edupedu.ro: Cum îi convingeți pe studenți că româna merită învățată? Ce îi prinde cel mai tare – literatura, filmele, felul în care sună limba?

Ștefania Costea: Aș vrea să spun că știu secretul, dar, în realitate, studenții de aici au decis singuri că vor să învețe limba română! Nu a fost nevoie să îi conving nici să se înscrie la cursuri, nici să rămână. Cât despre ce îi prinde cel mai tare, depinde de student. Unii sunt interesați de filme, alții de limbă, depinde și de motivul pentru care au ales să studieze româna. De exemplu, dacă vor să învețe româna ca să vorbească cu partenerii, atunci vor fi mai interesați de cursurile practice; dacă vor să învețe mai multe despre cinematografie ca să poată face paralele în studiile lor, atunci vor fi mai interesați de serile de film românesc. 

Edupedu.ro: Lectoratul pe care îl coordonați include și seri de film românesc. Ce ați ales să proiectați și ce descoperă studenții străini în cinematografia românească?

Ștefania Costea: Ideea serilor de film românesc a fost inspirată de faptul că există foarte mult interes pentru cinematografie în facultatea noastră. Cu toate acestea, am observat că paralelele cu spațiul românesc erau, practic, inexistente. Acum, studenții au șansa să vadă o gamă largă de filme românești, de la drame, la comedii. Cred că din fiecare film se poate învăța câte ceva, uneori o bucățică de istorie, alteori frânturi din normele culturale.

Edupedu.ro: Care este imaginea României în ochii studenților de la Cambridge?

Ștefania Costea: Nu pot să vorbesc despre Marea Britanie în general, dar, la Cambridge, studenții nu au niciun fel de preconcepții despre România și români. Cu toții privesc spre spațiul românesc cu interes și admirație și sunt gata să învețe mai mult. 

Edupedu.ro: Ați fost formată la Cambridge, ați făcut doctoratul acolo sub îndrumarea profesorului de lingvistică Adam Ledgeway. Cum v-a schimbat această experiență felul de a gândi și de a preda limba română?

Ștefania Costea: Am spus mereu că faptul că profesorul Adam Ledgeway a fost coordonatorul meu de doctorat a fost șansa vieții mele. Este un om minunat și un mentor de excepție. Ca lingvist, profesorul Adam Ledgeway m-a învățat să analizez critic orice fel de informație; consultațiile noastre erau dezbateri, unde aduceam amândoi argumente și contraargumente pentru diferite analize. Ca profesor, m-a învățat să fiu echilibrată, să fiu aproape de studenți și să îi respect, dar și să am răbdare. Structura cursurilor mele de acum seamănă cu ce obișnuia să predea profesorul Adam Ledgeway, pentru că se observă clar cum arhitectura acestor materiale a fost gândită de un romanist exemplar. 

Edupedu.ro: Dacă ar trebui să descrieți limba română într-o singură propoziție, pentru cineva care n-a auzit-o niciodată, cum ați face-o?

Ștefania Costea: Cred că depinde cui m-aș adresa. Dacă aș vorbi cu un lingvist, aș spune că este exemplul perfect al apartenenței la două familii lingvistice, cea a limbilor balcanice și cea a limbilor romanice, cu suprapuneri și diferențe inedite. Dacă aș vorbi cu cineva care nu studiază lingvistica, probabil aș folosi refrenul de la „Dragostea din tei” să-l fac curios și aș încerca să fac cât mai multe paralele cu alte limbi romanice când aș explica ce înseamnă. (La Cambridge, toată lumea știe melodia!)

Edupedu.ro: Din experiența dvs de student atât în România, cât și la Cambridge, acum de lector aici, care estimați că sunt cele mai mari diferențe între modalitatea în care se face predarea în UK, față de România?

Ștefania Costea: Probabil cea mai mare diferență este legată de exprimarea propriilor opinii. La Cambridge, accentul este pus pe gândirea critică, pe dialogul constant dintre profesor și studenți, pe capacitatea de a aduce argumente și a reconsidera ceea ce s-a spus deja în literatura de specialitate. Nu spun că acest lucru lipsește cu desăvârșire în spațiul românesc, însă, din păcate, nu i se oferă aceeași importanță. 

Edupedu.ro: România este ultima țară europeană la capacitatea de a-i ține pe copii și tineri în școală: o treime dintre adolescenți și 1 din 6 copii nu erau înscriși în școală, în 2023, iar un sfert dintre tinerii români de 18-24 de ani nici nu învață, nici nu muncesc, potrivit datelor OCDE. Dacă ați fi ministru al educației pentru o zi în România, care este prima măsură pe care ați lua-o?

Ștefania Costea: Datele pe care le avem sunt, într-adevăr, triste. Nu cred că există o măsură magică pe care să o putem folosi pentru a îmbunătăți situația, din păcate. Totuși, dacă aș putea lua o măsură ca ministru al educației, probabil ar fi legată de încurajarea gândirii critice prin ore de dezbatere. De ce? Pentru că gândirea critică ne ajută mult mai mult decât să fim elevi și studenți buni. Ne ajută să înțelegem de ce este important ca fiul sau fiica noastră să meargă la școală, de ce contează să fim o parte funcțională a societății și de ce nu trebuie să depindem de nimeni să ne spună cum să fim sau pe cine să votăm.