“Istoria Evreilor. Holocaustul” ca disciplină obligatorie la liceu: Un proiect de lege aflat la Senat are sprijinul majorității partidelor și al Guvernului / Printre inițiatori: Sorin Cîmpeanu, care în cazul educației sexuale respingea schimbarea planurilor-cadru în Parlament

1.474 de vizualizări
Foto: Captură Cdep.ro
Un proiect de modificare a Legii educației, prin care “Istoria Evreilor. Holocaustul” urmează să devină disciplină școlară, parte a trunchiului comun, la liceu și în învățământul profesional, primește sprijinul guvernului, dar are aviz nefavorabil de la Consiliul Economic și Social. Acesta din urmă semnalează “precedentul periculos” pe care îl presupune modificarea planurilor-cadru pe această cale, dar și faptul că ar fi suficient ca acest subiect să fie studiat în cadrul disciplinei Istorie, prin conținuturi specifice. Proiectul, inițiat de lideri marcanți ai partidelor parlamentare, cu excepția AUR, a fost adoptat în procedură de urgență de Camera Deputaților și a intrat săptămâna trecută în proceduri la Senat, camera decizională.
  • Propunerea legislativă marchează o schimbare de atitudine din partea ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu. În calitate de parlamentar PNL, el se numără printre inițiatorii actualului proiect de lege. Or, în cazul votului din iunie privind educația sexuală în școli, el insista că “programele școlare și planurile cadru, adică lista disciplinelor, se fac de către Ministerul Educației prin organismele abilitate (…) Curriculumul nu are ce să caute în Parlament”. Acum, el este inițiator al proiectului de lege care, după cum semnalează Consiliul Economic și Social, produce un “precedent periculos” prin modificarea planurilor cadru în Parlament – detalii, mai jos.

Guvernul și-a exprimat, joi, sprijinul pentru acest proiect printr-un mesaj al lui Alexandru Muraru, consilier al premierului și reprezentant special al Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei. Acesta propune elaborarea conținuturilor aferente de către experții Ministerului Educației, în parteneriat cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România “Elie Wiesel”.

Pe de altă parte, la începutul săptămânii, CES anunțase avizul nefavorabil pentru acest proiect, care a fost adoptat de Cameră și trimis la Senat pe 3 noiembrie, la circa două săptămâni după ce a fost inițiat.

Ce spune proiectul pe tema educației

“Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului” a fost depusă la doar câteva zile după ce, la Malmo (Suedia), pe 13 octombrie, Președinția anunța un angajament al României în cadrul Forumului dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, angajament ce menționa, între alte măsuri: “Revizuim, actualizăm și consolidăm educația privind Holocaustul pentru elevii români”.

Proiectul legislativ, care include mai multe măsuri, pe lângă cele referitoare la educație, a fost inițiat de toate grupurile parlamentare, cu excepția AUR, prin parlamentari: Marcel Ciolacu (PSD), Kelemen Hunor (UDMR), Ovidiu Ganț, Varujan Pambuccian, Silviu Vexler – minorități, Sorin Cîmpeanu (ministrul Educației, PNL), Anca Dragu (USR).

Documentul propune, între altele, modificarea Legii Educației Naționale prin introducerea unui nou articol, astfel: 

  • „Art. 181 – (1) Planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional includ «Istoria Evreilor. Holocaustul» ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun.
  • (2) Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina «Istoria Evreilor. Holocaustul» se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România «Elie Wiesel» și membrii Consiliului de onoare prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 174/2019 privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 9 octombrie 2019, și se aprobă prin ordin al ministrului educației.
  • (3) Cadrele didactice care predau disciplina «Istoria Evreilor. Holocaustul» pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate, în țară sau în străinătate.”

Proiectul prevede că “disciplina școlară prevăzută la art. I se include în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional ca parte a trunchiului comun începând cu anul școlar 2023-2024”.

În plus, mai este prevăzut un premiu, “Constantin Karadja”, care să fie acordat anual de Ziua Holocaustului.

Adoptat de Cameră, aviz nefavorabil CES, sprijinul Guvernului

Proiectul a fost adoptat de Cameră cu 270 de voturi pentru, 8 contra și 25 de abțineri pe 3 noiembrie, când fost trimis la Senat. 

Ulterior, pe 8 noiembrie, Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul, invocând două motive legate de prevederile privind noua materie introdusă. CES considera că:

  • Planurile cadru și curriculumul național intră în sfera de competență a experților în științele educației din cadrul Centrului Național pentru Politici de Evaluare în Educație din subordinea Ministerului Educației. Prin orice tip de propunere legislativă care are ca scop modificarea/adăugarea unor conținuturi noi, se creează un precedent periculos pentru sistemul de învățământ, în care se pot introduce nenumărate alte discipline prin care planurile-cadru se pot destabiliza foarte ușor”
  • “Având în vedere faptul că subiectul disciplinei “Istoria Evreilor. Holocaustul” este unul mult prea specific, este recomandabil ca Ministerul Educației să adauge în programa aferentă disciplinei Istorie, ca lecții distincte, și conținuturi referitoare la istoria evreilor și la Holocaust, spre a-i ajuta mai bine pe elevi să înțeleagă amploarea acestui eveniment tragic care a afectat viața unui întreg popor”.

Joi, printr-un mesaj transmis de Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, Guvernul își exprimă sprijinul pentru “modificarea Legii educației naționale în vigoare pentru includerea disciplinei școlare “Istoria Evreilor. Holocaustul” ca disciplină obligatorie în învățământul liceal și professional începând cu anul școlar 2023 – 2024”.

Același mesaj precizează:

  • “Guvernul propune ca programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile pentru disciplina școlară “Istoria Evreilor. Holocaustul” să fie elaborate de către Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România “Elie Wiesel” și experți ai Ministerului Educației, în colaborare cu membrii Consiliului de Onoare. Materialele elaborate vor fi aprobate de Ministerul Educației.
Schimbarea de poziție a ministrului Sorin Cîmpeanu

Ministrul interimar al Educației, Sorin Cîmpeanu, se numără, în calitate de senator PNL, printre inițiatorii proiectului legislativ prin care CES spune că “se creează un precedent periculos pentru sistemul de învățământ”, deoarece planurile-cadru și curriculumul nu ar trebui modificate în parlament, ci de către experți în domeniu. Or, același ministru Cîmpeanu susținea, în iunie, opinia exprimată acum de CES, el afirmând atunci, în cazul votului dat atunci pe tema educației sexuală în școli:

  • “La articolul 5, alineatul 1 spune că prevederile Legii Educației Naționale prevalează în domeniul educației asupra prevederilor oricărei alte legi. În continuare – în caz de conflict între legi se aplică prevederile Legii Educației Naționale. La articolul 65, alineatul 4 precizează foarte clar în România, de altfel precum în orice alt stat civilizat, programele școlare și planurile cadru, adică lista disciplinelor, se fac de către Ministerul Educației prin organismele abilitate, adică de către specialiști, nu se fac nici măcar de ministrul Educației, pentru că nu am competențe în științele Educației. Se fac de către specialiști. Adică nu se fac de către parlamentari, ca mine. Curriculumul nu are ce să caute în Parlament“.

5 comentarii
  1. Este foarte bine ca elevii sa fie informati despre Holocaust! Numai ca acest Holocaust nu a durat mai mult decat prigonirea comunista, care a distrus elita acestei tari pe parcursul a muuultor decenii. Daca doriti sa introduceti aceasta disciplina, ar trebui sa verificati daca exista si disciplina “Istoria comunismului mondial si romanesc “. Ati scos din cartile de istorie atatea figuri istorice care au contribuit la cladirea a ceea ce voi numiti cu maxima nerusinare, doar la 1 Decembrie, asa, de imagine , “Romania Mare”, stat suveran si independent. I-ati acoperit pe marii nostri voievozi, regi si oameni politici valorosi cu niste mutilati cultural, cu niste nulitati de toate rangurile. N-ar fi cazul sa-i invatam pe elevii români despre românii nostri care le-au facut posibila existenta ? Apoi mi se pare descurajanta denumirea “Istoria evreilor “. Sunteti siguri ca istoria românilor e mai putin palpitanta, domnilor alogeni de pe la conducerile ministerelor din ROMÂNIA ?? Pardon? ROMÂNIA?

  2. Despre genocidul armenilor din 1912, nimic?

    Sau cel asupra polonezilor?

    Sau al Românilor din Basarabia si Bucovina de Nord?

  3. Concluzia este clara,elevii sa stea 7-8 ore pe zi la scoala,eventual sa doarma la scoala si profesorii sa vina asa cate 2-3 ore pe zi la scoala si in rest pauza.Treziti -va parinti profesorii toti stau la scoala 14-15-16-18 ore pe saptamana, si in rest nu fac nimic acasa,iar elevii 20-25-30-34 ore pe saptamana la scoala ,plus 10-15 -20 ore pe saptamana teme si meditatii.Sunteti niste ticalosi toti,educatoare,invatatoare, profesori,pentru confortul vostru distrugeti copiii si tinerii tarii.Priviti la Johanis cat de lenes,superficial,egoist,neimplicat,superficial ,lipsit de empatie este si el si nevasta sa sunt profesorii,, întâi” al tarii.

  4. De Ip , Traznea, Moisei , etc. s-a auzit ? Dar de Androhel ?
    Dupa ce adaugati acest fel de informatii in manualele de Istoria Romaniei puteti sa adaugati si alte capitole. Evident la Ministerul Educatie se face asa ceva.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Reacția SNSPA, după “delirul” deputatului PSD Nicolae Bacalbașa la adresa UE: Partidele să se delimiteze de membrii care au un discurs bazat pe ură, discriminare, xenofobie și informații false

SNSPA le cere tuturor partidelor politice să se delimiteze “de membrii care au un discurs public bazat pe ură, discriminare, xenofobie și informații false”. Reacția instituției de învățământ superior vine…
Vezi articolul

Ministerul Sănătății suplimentează paturile din spitale pentru copiii cu COVID-19. Ioana Mihăilă: Atunci când avem un caz pozitiv într-o clasă, copiii vaccinați și cu test negativ pot continua să învețe față în față, dacă incidența este sub 6 la mie

Ministerul Sănătății va lua măsuri de suplimentare a paturilor pentru copii în unitățile de anestezie-terapie intensivă, pe fondul intensificării valului 4 al pandemiei de coronavirus și pe fondul redeschiderii școlilor…
Vezi articolul

INTERVIU Cercetătoarea Alina Dolea: Migranții ajung să dezvolte o anumită sensibilitate cu privire la modul în care România e percepută. Experiența „între aici și acolo, nici aici, nici acolo” contribuie la sentimentul de însingurare, teren propice pentru teme precum cele ale AUR

Partidul AUR s-a clasat pe locul treilea în diaspora, cu aproape 25% din voturi, imediat după USR Plus și PNL, potrivit rezultatelor parțiale. Cum a fost posibil ca diaspora românească,…
Vezi articolul