Lapte și Carte – dezbatere online LIVE, marți 12 octombrie, la ora 15:00 despre viitorul unui program care ar trebui să contribuie tot mai mult la sănătatea și educația copiilor

721 de vizualizări
Foto: Conferința online EduPedu – “Lapte în școli”, marți, 12 octombrie 2021
În România, programul Laptele și cornul a fost introdus în 2002 ca un program social și a fost extins apoi la toți elevii. În prezent, este finanțat și din fonduri europene, pe lângă cele de la buget. 

Programul pentru școli al Uniunii Europene, la care participă și România, are pentru anul școlar 2021-2022 un buget, alocat prin hotărâre de guvern, de 167.8 milioane lei, pentru distribuția de lapte și produse lactate, prevede actul normativ adoptat de Executiv pe 18 august 2021, cu mai puțin de o lună înaintea primei zile de școală. 

În unele localități încă sunt proceduri de licitație, iar an de an, în primele săptămâni de școală, elevii nu au parte de alimentul sănătos și necesar, asigurat de statul român și Comisia Europeană. Acestea sunt două dintre problemele pe care autoritățile le pot rezolva – predictibilitatea și consistența acestei măsuri.

Pe lângă distribuția produselor în sine, de care se ocupă Ministerul Agriculturii, există și o componentă care are o valoare de peste 38 de milioane de lei în acest an școlar pentru „măsuri educative pentru o alimentație sănătoasă”, atașată acestui program, măsuri care sunt în responsabilitatea Ministerului Educației. Cu toate acestea, mulți elevi și părinții lor au sesizat că aceste măsuri nu se pun și în practică de fiecare dată.

Întrebarea care se ridică aici este firească: aceste măsuri educative chiar sunt derulate? Activitățile chiar există și sunt realizate în toate școlile cu intensitatea și profesionalismul prevăzute în teorie și în normele legale, susținute prin plata din bani publici și europeni a profesorilor care ar trebui să le arate elevilor ce înseamnă o nutriție sănătoasă și cum să facă diferența între bun și nesănătos? Cum este monitorizată această activitate și ce schimbări sunt necesare pentru o mai bună aplicare a programului?

Pentru răspunsuri și un „roadmap” al acestui program Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), cu sprijinul Point Public Affairs, alături de partenerul media Edupedu.ro organizează marți, 12 octombrie, de la ora 15:00, dezbaterea LIVE online Lapte și Carte, la care invitați sunt: 

  • Anca DRAGU – Președinte, Senatul României
  • Vasile Dîncu – Vicepreședinte, Senatul României
  • Mihail DUMITRU – Director General Adjunct, DG AGRI, Comisia Europeană
  • Monica ANISIE, Președintele Comisiei pentru învățământ din Senat 
  • Aurel SIMION – Secretar de stat, Ministerul Agriculturii
  • SZABÓ Ödön, Vicepreședintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților
  • Annamaria BOGYA, Secretar de stat în cadrul aparatului de lucru al Viceprim-ministrului Kelemen Hunor
  • Radu SZEKELY, Consilier al ministrului educației
  • Adrian Ionuț GÂDEA – Președintele Consiliului Județean Teleorman
  • Eugen ILEA, Președinte pentru București al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP) 
  • Silviu MORCAN, Președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE)
  • Dragoș COSTACHE – Director dezvoltare, SIMULTAN SRL
  • Dorin COJOCARU, Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL)

Anul trecut, aproximativ 2 milioane de copii nu au mai beneficiat de suportul alimentar specific pentru o perioadă îndelungată, din cauza închiderii școlilor timp de 110 zile, potrivit numărătorii făcute de reprezentanții Băncii Mondiale. 

Odată cu începerea școlii în format fizic, pentru cei mai mulți dintre elevi, este momentul să încercăm să găsim răspunsuri pentru întrebări precum:

  • Ce măsuri pot fi luate pentru a garanta funcționalitatea programelor alimentare în școli, indiferent de circumstanțe? 
  • În contextul în care Uniunea Europeană susține financiar distribuția de lapte către elevi, ar putea creșterea porțiilor de lapte alocate săptămânal să reprezinte o măsură concretă pentru stimularea participării școlare? 
  • Poate fi Programul pentru școli adaptat nevoilor copiilor de astăzi, la aproape 20 de ani de implementare continuă?

Alături de guvernanți, administrațiile publice locale, producătorii locali și Comisia Europeană sunt parte din ecosistemul care trebuie pus în mișcare pentru ca produsele să ajungă în școli, la beneficiarii programelor alimentare. 

  • Ce putem învăța din experiența celor 20 de ani de implementare? 
  • Care sunt modelele de bună practică și ce am putea îmbunătăți?
De ce este important? 

Pentru copiii care provin din medii dezavantajate, gratuitatea sistemului de învățământ nu este suficientă pentru ca aceștia să beneficieze de un context favorabil dezvoltării de noi aptitudini, deprinderi sănătoase sau din punct de vedere educațional. În aceste cazuri, măsurile pentru stimularea participării școlare și reducerea abandonului școlar trebuie să vină însoțite de pachete care să combine atât componenta socială, cât și cea educațională. 

Programul a fost gândit la nivel european și planificat și prezentat de autoritățile din România drept unul uniform, indiferent de mediul în care este școala, din care provin elevii sau de gradul de bunăstare al acestora. Ar trebui să fie un program universal, pentru toți elevii, la fel ca alocația pentru copii, dacă ar fi să facem o analogie.  

Principalul scop al Schemei europene Lapte în școli este acela de a încuraja alimentația sănătoasă la copii. Mai exact, dacă un copil consumă zilnic lapte la școală, sub forma unei gustări, aceasta îi va asigura și energie și hrană echilibrată, înlocuind foarte probabil o gustare hipercalorică și hipoglucidică; în plus, va contribui la formarea unor obiceiuri sănătoase de consum care sunt valoroase pentru viitorul adolescent și apoi adult, ca parte din prevenția afecțiunilor metabolice (excesul ponderal și obezitatea, diabetul), dar și a altor afecțiuni, precum cele cardiovasculare.

Un al doilea obiectiv al Schemei europene este susținerea producătorilor (fermierilor) și procesatorilor de lapte, motiv pentru care măsura și este parte a Politicii Agricole Comune și gestionată de DIGI AGRI.

Un program esențial pentru școală, pentru sănătate, pentru viitorii tineri și adulți care acum, în clase alături de colegii și profesorii lor, își formează valorile pe care-și clădesc viața și deciziile viitoare. Gândit ca o încurajare a vieții sănătoase, susținut cu zeci de milioane de euro, fonduri comunitare, an de an, răspândit la nivelul tuturor statelor europene, Programul Laptele în școli are nevoie de o evaluare obiectivă după 20 de ani de funcționare, într-un moment în care copiii au nevoie și mai tare de repere sănătoase. Îmbunătățirea și adaptarea la nevoile copiilor din prezent sunt obiective necesare pentru potențialul Programului Lapte în școli.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Acordarea statutului de autoritate publică profesorilor destabilizează și mai puternic raportul de putere dintre elevi, părinți și cadre didactice – Consiliul Elevilor critică demersul FSLI

Preluarea de către profesori a statutului de autoritate publică – așa cum a propus Federația Sindicatelor Libere din Învățământ – destabilizează “și mai puternic” raportul de putere dintre elevi, părinți…
Vezi articolul

Material susținut de ECDL Romania

De la construirea unui robot și imprimarea 3D a pieselor, la dezvoltarea unui caiet tehnic și promovarea echipei pentru atragerea de sponsori – avantajele de a face parte dintr-o echipă de robotică: Suntem ca o familie / Profesor coordonator Mariana Ciobanu: Elevii își modelează altfel conținutul academic, dar și modul în care trăiesc emoțiile

Ce face practic o echipă de robotică? De la imprimare 3D la competențe STEM și cunoștințe marketing, hardware sau social media, ce unește echipa e pasiunea pentru un domeniu nou…
Vezi articolul

INFOGRAFIC Cum arată şcoala în “viziunea Andronescu”. Redenumirea claselor şi eliminarea Evaluării Naţionale de la clasa a IV-a, singura care monitoriza sistemul de educaţie

Renunţarea la denumirea “clasa pregătitoare”, dar şi noua structură a învăţământului primar, învăţământului gimnazial sau a celui liceal, anunţate de Ecaterina Andronescu şi susţinute de documentele puse în dezbatere publică,…
Vezi articolul