Leonard Azamfirei, rectorul UMF Târgu Mureș: Care ar fi tinerii care ar pleca afară și ar fi beneficiarii de credite din România? Măsura ar accentua un exod care deja este absolut dramatic / Eu zic să ne mai gândim

759 de vizualizări
Foto: facebook.com
„Aș putea privi proiectul respectiv ca un soi de experiment”, a declarat Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină de la Târgu Mureș, senator PSD și membru în comisia de învățământ din camera superioară a Legislativului la conferința online organziată de proiectul „Școli curate”. Acesta a spus, în legătură cu proiectul anunțat de consilierul guvernamental, Mara Mareș, prin care tinerii care vor să studieze în străinătate ar putea primi burse de finanțare din partea statului român și nu ar mai trebui să dea banii înapoi dacă s-ar întoarce în țară la finalul studiilor, că „procedura ar accentua un exod care deja este absolut dramatic”.

În plus, Azamfirei a explicat că susține aplicarea măsurii de acordare a creditelor pentru studenți, așa cum aceasta apărea în forma inițială a Legii Educației Naționale.

„Lucrurile cred că trebuie puțin nuanțate. Aș spune în primul rând faptul că acea prevedere, care a fost generoasă și binevenită în legea educației inițiată de Funeriu, prin care studenții erau eligibili pentru a obține credite pentru școlarizare, e foarte mare păcat că nu s-a pus în practică. Referindu-mă la studenții din România, dincolo de cheltuielile propriu-zise cu școlarizarea, ei mai au și cheltuielile, care nu sunt deloc mici, în afara taxelor de școlarizare, de a trăi într-un oraș care deseori este foarte scump – pentru că orașele universitare sunt, în general, orașe mai scumpe. Vorbim de cazare, viața de zi cu zi și tot ceea ce înseamnă activitate propriu-zisă, dacă luați în calcul cărți, abonamente, lucruri care sunt complementare unui învățământ și care de altfel se practică în universitățile din afara țării. Deci da, cred că este necesar de a căuta soluția de a restaura și de a pune în practică acea prevedere a legii care le permitea studenților să ia în condiții privilegiate un credit de învățământ pe care să-l dea ulterior după terminarea facultății și în condiții de dobândă foarte mică.

Problema care poate să fie mai controversată este următoarea: aceste credite le putem folosi pentru a învăța în România sau pentru a învăța în afara țării?

Sigur, subiectiv dacă vreți, inclusiv un pic patriotic, am putea să răspundem cu ușurință și să spunem da, am putea să dăm acești bani pentru ceea ce se întâmplă în țară. Înclin să cred că ar trebui să aibă prioritate o asemenea abordare.

Pentru că, de fapt, haideți să luăm ca ipoteză faptul că un asemenea demers s-ar finaliza: care ar fi tinerii care ar pleca afară și ar fi beneficiarii de credite din România? La fel, îmi închipui că ar fi o procedură de selecție pe bază de meritocrație care ar accentua un exod care deja este absolut dramatic.

Voi știți mai bine decât mine, pentru că sunteți mai aproape de generația care a populat de curând numeroase universități din afara României. Și mai spun un lucru, să nu cădem în mirajul de a crede că tot ce se întâmplă afară este impecabil. Pentru că există universități de mâna a IV-a în țări de mâna I – și nu am dat nicio denumire, nici într-o parte, nici în alta ca să nu fiu înțeles greșit – care de fapt sunt fabrici de diplome în țările respective. Sigur, la niște costuri mult mai mari decât sunt în România. Or, dacă vreți, ceea ce cred eu este că într-un sistem care beneficiază și așa de puține resurse financiare în acest moment ar trebui să vedem ce facem cu studenții sau cu potențialii studenți care doresc să studieze pentru că în afara unor excepții, care sunt regretabile, ca în orice sistem până la urmă, experiența mea de rector și profesor și de părinte, până la urmă, mă face să cred următorul lucru: un student care vrea să învețe poate face performanță la universitățile puternice din România, pentru că România are cu adevărat și universități puternice, cel puțin pe anumite domenii de studii.

Altfel, aș putea privi proiectul respectiv ca un soi de experiment, nu mi-e foarte clar nici care ar fi pârghia de a întoarce ceva din ceea ce oferi, pentru că până la urmă viața și societatea trebuie să fie pe principiul „win-win”. Adică ce dai tu înapoi țării sau societății care te-a format la momentul respectiv? Pentru că altfel nu are sustenabilitate. Așa că eu zic să ne mai gândim”, a spus Leonard Azamfirei.

Informații de background

Amintim că săptămâna trecută un comunicat anunța că tinerii care vor să studieze în străinătate ar putea primi un sprijin financiar din partea statului pe care nu vor fi nevoiți să-l returneze dacă se întorc să lucreze în România, potrivit unui proiect la care lucrează autoritățile – detalii despre proiect aici.

Comunicatul nu a fost emis de Guvern, ci de un consilier al premierului, Mara Mareș, deputat PNL în legislatura actuală, numită consilier la cancelaria lui Florin Cîțu în 16 februarie.

În trecut, pe vremea când era șefa Tineretului Liberal, Mara Mareș a făcut o declarație foarte controversată despre generația copiilor născuți după decretul ceaușist 770 din 1966. Ea a publicat în 2018, pe pagina personală și pe pagina TNL de Facebook, o serie de imagini cu un așa-numit „Ghid de nesupunere civică”, care conțineau mesaje de tipul „Generația Y și Z… se aude? A spus-o și Iohannis… haideți în politică să facem mai mult și mai bine! Decrețeii nu vor reuși!” sau ”Vrei să emigrezi? Cine mai rămâne să facă mișto de Dăncilă? Generația decrețeilor nu e funny!”. Citește: De ce a greșit șefa tineretului PNL ironizând generația decrețeilor

Foto: Facebook.com/Leonard Azamfirei


1 comment
  1. In sfarsit un articol mai realist. Cu o asemenea masura multe domenii din Romania se vor inchide, deoarece nu o sa mai avem niciun specialist ramas in aceasta tara. Nu e mai bine sa imbunatatiti conditiile din universitatile din Romania, sa schimbati modalitatea de finantare in functie de competitivitate, sa imbunatatiti conditile din camine si sa acordati burse sociale din care studentii sa isi poata asigura traiul, sa inlocuiti infrastructura din anii comunismului in unele locuri? Nu, voi alegeti sa acordati niste credite, si cam atat, inchideti lumina de la capatul tunelului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Noul program Erasmus+ pentru 2021-2027

Recomandări europene în educație: statele UE să adopte strategii pentru competențe digitale, cu susținerea întregii administrații publice, pentru fiecare nivel de învățământ, de la școala primară la formarea continuă

Statele membre ale Uniunii Europene, printre care se numără România, sunt îndemnate de Consiliul UE să adopte strategii naționale sau chiar regionale pentru educație și competențe digitale, prin care să…
Vezi articolul