Ligia Deca: Avem oportunitatea să facem școlile-pilot acea piatră de încercare a proiectului “România Educată”. Ar fi nevoie să vedem, poate, primele școli-pilot chiar începând cu anul școlar următor

1.840 de vizualizări
Foto: gov.ro
Ar fi nevoie să vedem, poate, primele școlile-pilot chiar începând cu anul școlar următor, a declarat consilierul prezidențial Ligia Deca la conferința online pe tema școlilor pilot organizată de proiectul Școli curate. Aceasta a lansat ideea prin care aceste școli-pilot să „testeze” reformele pe care le va propune România Educată: „avem oportunitatea să facem școlile-pilot acea piatră de încercare a proiectului România Educată”.

Deca a spus că nu este nevoie de schimbarea cadrului legislativ pentru punerea în aplicare a multora dintre măsurile prevăzute în România Educată, iar aplicarea în școlile-pilot ar putea oferi o analiză de impact pentru o viitoare scalare a acestor măsuri.

Prin școlile-pilot se va pune în practică și creșterea autonomiei școlilor, a mai anunțat Deca.

Oficialul a anunțat tot ieri că „vom face public întreg raportul, odată cu asumarea lui de către Guvern, cel mai probabil miercuri”.

Ligia Deca: „În mod clar, multe dintre ideile prezentate public și care vor fi detaliate în raportul final al proiectului România Educată au nevoie de o etapă de pilotare, de testarea abilităților în practică, în sistem. Cred că este cumva o modalitate pentru a da încredere. Cred că, dacă ne uităm la dezbaterile publice care de multe ori devin foarte aprinse când vine vorba despre Educație, și este normal să fie așa pentru că educația atinge direct viața, și activitatea, și succesul cetățenilor României, o problemă recurentă este această lipsă de încredere.

Școlile-pilot ne pot arăta că anumite idei propuse, fie de către decidenți, fiecare către școli, fie de către organizații nonguvernamentale și de către alte tipuri de entități, sunt viabile. Această etapă de pilotare, de testare, este o etapă absolut normală în economia politicilor publice, de cele mai multe ori este o etapă care în România nu a fost neapărat parcursă – există această tendință pentru a lansa idei direct în implementare, fără o analiză de impact. Această începere la nivel micro ne conferă oportunitatea de a învăța și de a implementa după aceea, la nivel județean, național, idei care își dovedesc performanța, succesul.

Ideea școlilor-pilot cred că este și o modalitate prin care punem în practică ceea ce discutăm de multă vreme și anume creșterea autonomiei școlilor. De multă vreme și în spațiul politic, dar și în spațiul public, în general, s-a discutat despre creșterea autonomiei școlilor, de a aduce decizia cât mai aproape de locul în care procesul educațional se întâmplă efectiv. Cred că școlile-pilot au această capacitate de a ne arăta că autonomia școlară dă rezultate, așa cum vedem că dă rezultate în multe alte sisteme educaționale.

Săptămâna trecută, prin proiectul România Educată, a fost lansată public ideea creșterii autonomiei școlilor și a implicării la nivel local, atât a autorităților publice locale, cât și a actorilor și a societății, în general. Cred că astfel de idei, care sigur generează reacții din experiența celor care fie activează în sistem, fie au experimentat alte vremuri sau alte sisteme, cred că, practic, școlile-pilot ne vor oferi această șansă – să dăm încredere pentru reformele pe care ni le dorim sau pe care le anunțăm.

Ne oferă și șansa ca atunci când ideile se dovedesc a fi neviabile, cu toate că poate că întrunesc un nivel ridicat de consens, ele se poată fi ajustate în așa fel încât în reforma educațională să nu aducă atingere interesului legitim ca fiecare copil din România să aibă acces la educație de calitate. Mai pe șleau: avem acces la această oportunitate să facem școlile-pilot acea piatră de încercare a proiectului România Educată și cred că pentru a putea să beneficiem de avantajul pe care ele le-ar oferi ar fi nevoie să vedem, poate, primele școlile-pilot chiar începând cu anul școlar următor”.

Antonia Pup:S-a vorbit foarte mult de faptul că avem nevoie de un acord politic în “România Educată”. Întrebarea este pe ce mai exact avem nevoie de un acord politic, dacă avem nevoie de aceste bune intenții cu care toți suntem de acord sau și pe reformele care poate nu plac în momentul de față a actorilor din sistem. Pentru că în documentul de sinteză al “României Educate” mi se pare și am observat că există această tendință de a evita chestiunile spinoase politic, fie că vorbim despre școlile-pilot sau de incompatibilitățile rectorilor, dacă e să ne referim și la spațiul academic, sau de ce nu chiar pedepsele pentru plagiate?”

Ligia Deca: „Pe ce anume avem acordul politic? Consultările au implicat atât liderii coaliției de guvernare, reprezentanții și conducerea Parlamentului, reprezentanții comisiilor permanente de învățământ și partenerii sociali și reprezentanții autorităților publice locale, societatea civilă în ansamblu. Acordul politic cred că este pe ideea de viziune, pe principiile mari, pe chestiunile care vizează ținte, imaginea unde vrem să ajungem și pe începe o implementare aplicată a acestor principii.

Ele, la nivelul raportului final, care va fi public în această săptămână, ajung până la enunțarea țintelor obiectivelor și a unora dintre acțiuni. Acest raport este o viziune, nu este un plan de implementare. Acest plan de implementare urmează să fie elaborat cu termeni, responsabil, resurse, de către Executiv. De altfel, asumarea prin memorandum în Guvern asta înseamnă: pe deoparte preluarea politică a priorităților enunțate în viziunea România Educată și operaționalizarea lor prin instrumentele pe care Executivul și Legislativul le au la dispoziție”. 

Antonia Pup: „Cum ajunge concret acest proiect în sistemele de clasă în sălile de clasă pentru că memorandumul, conform codului administrativ, nu este un document opozabil instituțiilor sau cetățenilor și mai mult un document intern de lucru al Guvernului, deci concret cum o să ajungă acest proiect către elevii în sălile de clasă și în ce orizont de timp?

Ligia Deca: „Cum ajunge proiectul în sălile de clasă: e o întrebare bună pentru că pe diferite subiecte au tot apărut discuții. De când vedem schimbarea? Unele lucruri nu necesită o schimbare a legislației primare, unele din lucruri pot fi implementate mai rapid decât ar putea fi, să zicem, modificat cadrul normativ general, vorbim despre Legea Educației și alte tipuri de legi. Alte lucruri au nevoie de modificări legislative și acelea se asumă tot printr-un calendar. Ceea ce cred eu că putem este să punem în legătură ceea ce ne dorim și spunem cumva, ne-am asumat că ne dorim prin viziunea România Educată, cu realismul din teren. În sensul în care începe un nou an școlar și universitar, unele lucruri se pot face și în cadrul legislativ actual și trebuie prevăzute ca atare în planul de implementare pe care ministerul îl va face.

Aș mai sublinia că nu cred că trebuie să ne oprim doar la planul de implementare pe care Guvernul va pune la dispoziție. Sigur, el va implica tot felul de acțiuni pe care Guvernul le va asuma, dar la nivel județean, la nivel local, la nivel de școală și la nivel de comunitate didactică pot exista planuri de implementare, calendare de implementare care să vizeze componente din România Educată pe le avem și le vedem pe deplin implementate pe termen scurt. Știu că există un nivel de așteptare foarte mare și uneori un deficit de încredere, însă eu sunt pentru a apăsa pe pedala accelerației, acum că știm în ce direcție mergem și a fructifica toate oportunitățile pe care le vedem disponibile.

Spre exemplu, dacă PNRR-ul va fi aprobat, ne așteptăm că va exista o presiune în țară și deja putem să vorbim despre implementarea unora dintre liniile de acolo, de o schimbare legislativă. Vom ajunge în sala de clasă, probabil, mai devreme decât adoptarea unui proiect de lege și aș vrea să facem această diferență între schimbarea cadrului legislativ și implementarea efectivă, care ține până la urmă de toți actorii care au un rol în sistemul de educație”.

Sunt 20 de cereri pentru școli-pilot care au fost înregistrate la Ministerul Educației, a anunțat secretarul de stat Radu Szekely. „Dacă le eliminăm pe cele ce urmăresc lucruri punctuale, rămân doar cele bazate pe descentralizare curriculară”, a mai spus acesta.

Întrebat dacă a citit noul raport “România Educată”, Szekely a declarat „nu o să comentez”, lăsând de înțeles că nu a citit documentul care ar trebui aprobat și implementat de Guvernul din care face parte și de ministerul în conducerea căruia este.

Foto: gov.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like