VIDEO 20 de cereri pentru școli-pilot au fost înregistrate la Ministerul Educației. Dacă le eliminăm pe cele ce urmăresc lucruri punctuale, rămân doar cele bazate pe descentralizare curriculară – secretarul de stat Radu Szekely

2.068 de vizualizări
Radu Szekely / Foto: Ambasada Finlandei în România
Până în acest moment, la Ministerul Educației au fost înregistrate 20 de cereri pentru școli-pilot, a spus luni, în cadrul unei dezbateri pe această temă, în cadrul proiectului „Școli curate”, secretarul de stat Radu Szekely. Oficialul a spus că întârzierea introducerii școlilor pilot ține de schimbările pregătite prin proiectul România Educată, ce includ, de exemplu, schimbări la nivelul liceelor, ce trebuie la rândul lor pilotate. Iar dintre cele 20, dacă sunt eliminate cele ce vizează “chestiuni punctuale”, rămân circa jumătate care sunt legate, toate, de descentralizare curriculară, care la rândul ei este “făcută acum din perspectiva schimbărilor legislative pe care proiectul România Educată le propune”.

Întrebat de Edupedu.ro ce se întâmplă cu școlile care urmăresc lucruri punctuale și nu se încadrează la nevoia de pilotare, el a spus că ar semna o astfel de cerere “mâine. Însă nu e școală-pilot.” Radu Szekely a precizat că vor fi discuții cu școlile și și-a exprimat speranța că vor mai apărea idei de pilotare în baza proiectului “România Educată”.

Principalele declarații făcute de Radu Szekely în cadrul dezbaterii “Școlile pilot, încotro?”:

“Până în momentul de față avem 20 de cereri înregistrate la Ministerul Educației pentru școli pilot. Dintre acestea, cele mai multe, aș zice jumătate, se referă la un proiect de curriculă elaborat conform metodologiei-cadru, deci o pilotare curriculară. Sunt și propuneri care vizează aspecte mai punctuale, niște metode de lucru diferite, care după părerea mea nu se înscriu în ideea de școală pilot, pentru că, dacă vrei să pilotezi o metodologie de predare sau un program de leadership, de exemplu, nu e nevoie să te înscrii într-un program de școli pilot și poți face lucrul acesta în cadrul pe care acum îl ai la dispoziție.

Motivul pentru care nu am demarat niciun proiect de școală pilot este pentru că nu vrem să creăm o formă fără fond. Toate discuțiile pe care noi le-am avut și toate analizele pe care le-am făcut arată: 1. e nevoie de o finanțare pentru asta; 2. este nevoie de schimbări legislative care să permită, de exemplu, încadrări diferențiate ale oamenilor. În momentul de față, chiar dacă un liceu vrea să piloteze – nu dau niciun nume – un curriculum diferențiat și vrea să angajeze oameni pentru a face asta, în afara normelor pe care le are la dispoziție prin încadrarea la Ministerul Educației, nu o poate face cu alte surse pentru că legea nu îi permite. Chiar dacă ar avea sponsorizări, finanțări private sau din partea primăriilor, nu pot angaja personal didactic pe normele puse la dispoziție sau încadrate la Ministerul Educației. Sunt niște schimbări care trebuie făcute pentru ca pilotarea aceasta să meargă. Știu că este o dorință foarte mare de a face lucrul acesta cât mai repede posibil, însă vreau să evităm o situație în care dăm drumul la niște pilotări și ajungem la niște eșecuri (…)

Am așteptat să vedem și în ce măsură programul România Educată – în baza căruia se va semna un memorandum, probabil săptămâna aceasta, la nivel de guvern, va fi adoptat un memorandum prin hotărâre de guvern – ne dă posibilitatea să descentralizăm pilotarea. Pentru că vor fi unele aspecte din programul România Educată care vor fi pilotate probabil la nivel central. După cum știți deja, indiferent de programul România Educată, discutăm despre pilotarea prezenței psihologilor în școli, într-o mie de școli, să vedem dacă există sau se face o diferență între starea de bine, dacă vreți, sau starea psiho-emoțională a copiilor din aceste școli și din cele unde nu vor fi psihologi. Deci vor fi în continuare niște pilotări care se fac la nivel central.

Mai există și alte idei de lucruri care ar trebui pilotate de la nivel central. Nu o să vi le enumăr acum pe toate, pentru că sunt încă discuții și nu vreau să stârnim prea multă curiozitate deocamdată. Dar acest model bottom-up are nevoie de mai multă structură, pentru că nu am putut efectiv noi, uitându-ne la ce se cere, să garantăm că lucrurile acestea se vor putea face.

Există unele care se pot face foarte simplu. Exemplu: dubla acreditare ARACIP – British Schools Overseas. S-a cerut și asta. Nu este nevoie de o pilotare, e o chestiune simplă.

Deci dacă eu, din cele 20 de școli, le scot pe cele care nu sunt de fapt pilotare, ci sunt chestiuni punctuale, care țin de interesele unei școli și de dorința personalului de acolo de a încerca ceva de care ei sunt pasionați, cum este o anumită metodă de lucru sau o anumită filosofie, rămân doar cele bazate pe descentralizare curriculară. Care trebuie făcută acum din perspectiva schimbărilor legislative pe care proiectul România Educată le propune.

Vreau să vedem, și vă mărturisesc sincer că acesta este motivul pentru care cât de cât am întârziat cu lucrurile astea – sau au întârziat -, acea flexibilitate, acea permeabilitate între cele trei tipuri de licee despre care vorbește proiectul România educată – licee teoretice, profesionale și vocaționale – acesta este un lucru care va trebui pilotat. Și atunci, în măsura în care se vorbește despre un curriculum, un trunchi comun mult mai extins la clasa a IX-a și din ce în ce mai redus spre clasa a XII-a, acolo va trebui să vedem cum, ce anume se pilotează pentru a ne încadra în aceste modele și a nu pilota ceva ce oricum știm că nu se va putea în momentul de față implementa. (…)

În al doilea rând, probabil știți deja, am inclus în PNRR o sumă de bani care să permită pilotarea anumitor aspecte, inclusiv a ceea ce înseamnă finanțarea personalului care urmează să fie încadrat. Deci salarii pentru profesori care vin ca profesori de sprijin, de exemplu, profesori de materii opționale, curriculum la decizia locală sau la decizia școlii, într-o proporție mai mare. Sunt niște măsuri care durează pentru a fi implementate și din cauza aceasta nu merge poate atât de repede precum ne-am dori. Însă nu s-a renunțat la idee și de aceea vă asigur și lucrăm pe toate fronturile ca să putem să începem cât mai curând pilotările și top-down, și bottom-up.”

În timpul discuțiilor ulterioare, el a continuat, răspunzând unei întrebări Edupedu.ro:

Radu Szekely: “(…) Nu vrem să facem școli pilot acolo unde facem ceea ce legea spune că trebuie să facem. Pilotarea înseamnă cu totul altceva”.

Întrebare Edupedu.ro: “Ce se întâmplă, totuși, în momentul acesta? Ați dat acum un semnal spunând că din cele 20 de școli pilot, doar câteva, dacă ar fi să le scuturați și să vedeți ce s-ar putea pilota, doar câteva ar rămâne, cele pe arhitecturi curriculare noi, pe pilotare curriculară. Asta înseamnă că, la evaluare, școlile celelalte vor pica? Acesta e mesajul dumneavoastră? (…)”

Radu Szekely: “Dacă spunem că a da o semnătură pe o cerere prin care eu sau domnul ministru aprobăm ca într-o anumită școală să se predea pe baza project-based learning, cum este una dintre aceste cereri, vă asigur că am face-o mâine. Însă nu e școală-pilot. E o metodă de predare care ar trebui oricum folosită în sistemul de învățământ, ca o alternativă la metodele clasice. Dacă vorbim de acestea, putem face oricând. Dacă vorbim despre cele care presupun o schimbare la nivel de arhitectură curriculară, acolo trebuie să vedem, să discutăm cu fiecare școală în parte dacă au capacitatea, dacă au înțeles ce înseamnă schimbarea aceasta, dacă au resursa umană și știu să o administreze suficient de bine, dacă profesorii, cadrele didactice sunt de acord să predea într-un mod total diferit, care în momentul de față nu este în fișa postului pentru ei.

Sunt discuții pe care le vom avea în perioada imediat următoare și, în măsura în care legea permite, repet, o putem face, fără îndoială. Sunt multe alte lucruri care vor putea fi pilotate, care nu au fost propuse de nimeni, dar care acum poate vor fi. Vor veni idei bazate pe proiectul România Educată. În momentul în care toată lumea îl va citi de la cap la coadă, poate vor spune ‘domnule, eu aș vrea să încep cu asta, acum, anul viitor, pentru că suntem deja pregătiți pentru asta'”.

Radu Szekely a făcut declarațiile în cadrul dezbaterii “Școlile pilot, încotro?”, vezi video de la min. 6:

Sursă foto: Ambasada Finlandei în Romania / Radu Szekely


4 comments
  1. Radu Szekely nu este interesat de cresterea calitatii invatamantului, ci de trecerea in masa catre invatamantul privat mediocru. Scoala lui finlandeza din Sibiu poate fi un foarte bun studiu de caz. Descentralizare curriculară este catastrofala.

    1. Majoritatea titularilor de prin scoli s-au titularizat prin concurs cu probe scrise.
      Ce are de reprosat Suplinitorul???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ligia Deca se distanțează de modelul comunicării directe cu presa al predecesorului Sorin Cîmpeanu și numește un purtător de cuvânt la Ministerul Educației. Cine este Corina Popa, “vocea” noului ministru și ce spunea ea că ar face dacă ar ajunge să lucreze la minister?

Noul ministru al Educației, Ligia Deca, schimbă strategia de comunicare cu presa, după anii în care ministrul Sorin Cîmpeanu și-a asumat contactul direct cu reprezentanții presei. Ministerul a anunțat, marți,…
Vezi articolul

Proiect pilot de masă caldă într-o școală din Brașov, prin care familiile cu venituri lunare de peste 5.500 de lei/membru le plătesc masa copiilor, iar ceilalți elevi sunt susținuți gradual și de primărie, în funcție de veniturile părinților

Consilierii locali din Braşov au votat o hotărâre care prevede oferirea unei mese calde în şcolile din municipiu. În primă fază, beneficiari vor fi 1200 de elevi de la o…
Vezi articolul