Limba română nu ar trebui predată ca o limbă străină, ci folosind metode “de predare a limbilor moderne” – precizări ale Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România

8.267 de vizualizări
ce-a vrut să spună autorul
Foto: © Dreamstime.com
Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România ”nu consideră că Limba română în România este o limbă străină, în consecință nu considerăm că ‘limba română ar trebui predată ca o limbă străină’”, precizează organizația într-o adresă transmisă Edupedu.ro. “Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare crede și este convins că noua curriculă, special concepută pentru elevii minorităților naționale, este o curiculă care poate facilita însușirea limbii române de către elevi, dar predarea eficientă a acesteia, cum de altfel reiese și din textul original al comunicatului nostru, ‘necesită utilizarea unor metode, (tehnici) de predare a limbilor moderne'”, spune organizația, în precizările trimise redacției.
  • Textul citat în ghilimele este redat prin transcriere, după original (care poate fi găsit integral la finalul articolului), fără intervenții de corectură.

Organizația susține că “predarea limbii române, în special în județele cu populație preponderent maghiară și în comunitățile izolate lingvistic, necesită utilizarea unor metode de predare a limbilor moderne”.

“În opinia noastră, rezultatele slabe s-au datorat, parțial, faptului că atunci când a fost introdus noul curriculum, în urmă cu patru ani, nu au fost adoptate măsuri suplimentare, menite să schimbe abordarea predării limbii române. Lipsa acută de manuale și de materiale didactice, întârzierea cu 3 ani în elaborarea cerințelor și a standardelor evaluării, precum și incertitudinea, inconsecvența și lipsa de formare profesională pentru profesorii care utilizează noul curriculum, au condus la rezultatele nesatisfăcătoare ale acestei simulări”, spune Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România.

Organizația precizează, “Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare crede și este convins că noua curriculă, special concepută pentru elevii minorităților naționale, este o curiculă care poate facilita însușirea limbii române de către elevi, dar predarea eficientă a acesteia, cum de altfel reiese și din textul original al comunicatului nostru, ‘necesită utilizarea unor metode, (tehnici) de predare a limbilor moderne. Dezvoltarea temeinică și generală a acestor competențe pedagogice poate fi asigurată numai prin programe de formare continuă cuprinzătoare și consecvente'”.

Precizările organizației vin după ce Kronika Online a relatat că “Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România atrage atenția că sub 40% dintre elevii de etnie maghiară au luat notă de trecere la examenul de limba română de la evaluarea națională și cere schimbarea radicală a modului de predare, potrivit unui comunicat (…)  Astfel, cadrele didactice susțin că, cel puțin în zonele izolate și cele locuite preponderent de etnici maghiari, limba română ar trebui predată ca o limbă străină, și nu ca limbă maternă, dat fiind că elevii din aceste zone nu cunosc româna când merg la școală”, informație preluată de Edupedu.ro și G4Media.ro.

În adresa transmisă Edupedu.ro, Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare afirmă că informațiile publicate prin preluarea știrii respective “au fost interpretate greșit, publicul cititor fiind astfel dezinformat în legătură cu mesajul Luării de poziție a Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România, cu privire la cauzele rezultatelor slabe înregistrate la simularea examenului Evaluarea Națională la Limba și literatura română de către o parte a elevilor care învață în școlile cu limba de predare maghiară”.

În acest context, organizația transmite precizările:

“1. Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România susține și promovează prin diferite programe importanța învățării și însușirii limbii române de către elevii aparținând minorității maghiare din România, acesta fiind considerat de către organizația noastră de importanță strategică

2. Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România nu consideră că Limba română în România este o limbă străină, în consecință nu considerăm că “limba română ar trebui predată ca o limbă străină”. Organizația noastră susține, cum reiese și din interpretarea corectă a comunicatului nostru, că “predarea limbii române, în special în județele cu populație preponderent maghiară și în comunitățile izolate lingvistic, necesită utilizarea unor metode de predare a limbilor moderne”.

3. Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România consideră că următoarea afirmație din articolul Dvs. “Organizația profesorilor maghiari arată că rezultatele slabe sunt provocate și de noua curiculă introdusă în urmă cu patru ani” ca fiind o interpretare fără fond raportat atât la textul sursă de pe portalul Kronika Online, cât și raportat la textul original al comunicatului. Textul original tradus și în limba română care prezintă poziția organizației noastre este următoarea:

“În opinia noastră, rezultatele slabe s-au datorat, parțial, faptului că atunci când a fost introdus noul curriculum, în urmă cu patru ani, nu au fost adoptate măsuri suplimentare, menite să schimbe abordarea predării limbii române. Lipsa acută de manuale și de materiale didactice, întârzierea cu 3 ani în elaborarea cerințelor și a standardelor evaluării, precum și incertitudinea, inconsecvența și lipsa de formare profesională pentru profesorii care utilizează noul curriculum, au condus la rezultatele nesatisfăcătoare ale acestei simulări”.

În consecință, Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare crede și este convins că noua curriculă, special concepută pentru elevii minorităților naționale, este o curiculă care poate facilita însușirea limbii române de către elevi, dar predarea eficientă a acesteia, cum de altfel reiese și din textul original al comunicatului nostru, “necesită utilizarea unor metode, (tehnici) de predare a limbilor moderne. Dezvoltarea temeinică și generală a acestor competențe pedagogice poate fi asigurată numai prin programe de formare continuă cuprinzătoare și consecvente”.

Pentru o analiză completă și corectă a comunicatului nostru, respectiv pentru înțelegerea cât mai eficientă a problemelor semnalate de către organizația noastră, Vă redăm mai jos textul integral al Luării de poziție a Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România și Vă solicităm cu respect asigurarea prin publicația Dvs. a dreptului la replică.

Vă mulțumim pentru colaborare”.

Descarcă de mai jos, integral, luarea de poziție transmisă de UCDMR redacției Edupedu.ro:

DOCUMENT Precizările integrale primite astăzi, 10 mai 2021, de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România:
Foto: Uniunea Cadrelor Didactice din Romania
Foto: Uniunea Cadrelor Didactice din Romania

Photo 99149024 © Sebnem Ragiboglu – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Dacian Dolean, specialist în dezvoltarea limbajului: La elevii de etnie maghiară din comunități izolate orele de limba română trebuie tratate ca ore de limbă străină, dar trebuie să aibă experiențe de imersiune lingvistică la școală
Rezultate îngrijorătoare pentru elevii de etnie maghiară la examenele de limba română. Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare: Predarea ar trebui să fie făcută ca pentru limbile străine


5 comments
  1. Copiii maghiari ar trebui să învețe limba română de acasă, de la părinți, dar părinții discuta doar ungurește cu ei. Copiii de țigani, când ajung la școală toți știu românește, chiar dacă părinții lor nu au multa școală, însă îi învață pe copii limba oficială a statului. E vorba de voința de a învăța româna, care la maghiari lipsește.

    1. Bravo, Maestro! Bănuiesc că Dumneavoastră vorbiți mai multe limbi decât româna și italiana. Apropo, mai recent cetățenii cu etnia pe care menționați ca exemplu, oficial se numesc romii. Cu mult respect.

  2. După părerea mea ,manualele actuale nu ii ajuta pe elevi în însușirea limbii romane.Am parcurs doua manuale,cele de a VII-a și a VIII-si nu îmi plac deloc,textele alese sunt greoaie pentru un copil maghiar,noțiunile de gramatica lasă de dorit ,uneori cu exerciții grele,ilustrațiile și culoarea nu te atrag deloc,scrisul foarte mic(in cel de a VIII-a).Daca as mai fi activa,as folosi manualul foarte puțin ,as alege texte mult mai ușoare și pe înțelesul lor.

  3. Minciuni intelectuale ale celor din UCDMR ! Voi , Edupedu , aveți dreptate ! Ei se leagă de ceva adoptat acum patru ani și vor altceva pentru viitor ! Pur și simplu ei vor să tragă de timp , beneficiul fiind cel dictat de la Budapesta ! Limba română trebuie studiată și învățată de toți cetățenii acestei țări , ROMÂNIA ! Limba română este singura materie unde nu prea pot să le umfle notele elevilor români de etnie maghiară ! Să facă bine și să respecte mai mult țara în care s-au născut ! Fără favoruri !

    1. Stimate Domn! Vorbiți pe lângă subiect: semn că nu ați înțeles nimic din problema discutată. Nu degeaba este analfabetismul funcțional la nivelul la care este.
      Niciodată nu s-a pus problema ca copii maghiari să nu învețe limba statului. Din contră. Organizația, care a formulat un punct de vedere în articolul de mai sus, este una reprezentativă a cadrelor didactice din România, care nu numai vorbește în vânt, dar și acționează pentru rezolvarea problemei. Nu cere favoruri, și nici discriminări pozitive în acest sens. Solicită nu mai mult, decât o aprobare din partea forurilor decisive, ca în predarea limbii române să poate fi utilizate și acele metode de predare, care sunt utilizate la învățarea limbilor moderne (foarte eficiente, dealtfel, observabile și la copii români). Pentru că în momentul de față reglementările, metodologiile în vigoare nu permit acest lucru, sau permit numai foarte limitativ. Profesorii care îi învață pe acei copii știu foarte bine unde și cum ar trebui îmbunătățită, dar sunt obstrucționați de unele constrângeri metodologice aprobate mai degrabă pe criterii sentimentale, decât pe criterii pur profesionale. Paradigma învățământului românesc: vrea rezultate aplicând concepte și metode educaționale învechite, depășite. Și nu numai la limba și lit. română, ci la toate disciplinele.
      Și, dacă nu știați până acum, vă spun eu: elevii, care învață în școli cu predare în limba maternă la toate examenele au obligatoriu o probă în plus: ceea de limbă și literatură maternă, la fel de dificilă și exigentă ca proba de limba și literatura română pentru elevii de naționalitate română. Cred că un om educat poate înțelege, că nu poți pretinde ca toți copii minoritari (care-și folosesc în mod curent limba lor maternă) să știe la fel de bine ambele limbi (dar și literatura): ceea maternă și ceea română. Despre asta este vorba.
      Iar, dacă ați adus vorba de respectul cetățeanului față de țară un lucru ar trebui înțeles de oricine: politica pumnului în gură, a intoleranței, a ignoranței față de problemele cetățenilor duce la orice altceva, numai la respect nu. Tu, ca stat, vrei să fi respectat de proprii tăi cetățeni? Atunci fi atent la nevoile lor și educă-ți poporul să fie responsabil, dar și TOLERANT.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scrisoare de susținere pentru profesori a unui elev de clasa a XII-a: Faptul că s-a ajuns în această situație este vina noastră, a tuturor. Noi ne alegem conducătorii și consider că toată țara ar trebui să fie în aceste momente solidară cu cadrele didactice

“Profesorii trebuie să știe că suntem alături de ei”, spune Ștefan Alexoaie, elev în clasa a XII-a, președinte al Consiliului Elevilor din cadrul Colegiului Economic „Octav Onicescu” din Botoșani. Într-un…
Vezi articolul

Andronescu: Clasa pregătitoare devine Clasa I și se propune o Evaluare Națională la clasa a III-a și alta la clasa a VII-a. Clasa a IX-a trece la gimnaziu

Structura sistemului de învățământ va fi modificată, potrivit propunerii făcute vineri de ministrul Educației Ecaterina Andronescu. Prima schimbare va fi redenumirea clasei pregătitoare. Aceasta se va numi ”clasa întâi”. ”Clasa…
Vezi articolul

Trei universități din România au fost declarate câștigătoare de Comisia Europeană în competiția pentru crearea Universităților Europene: SNSPA, Universitatea din București și Universitatea de Construcții

Trei universități din România au fost declarate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 universități-pilot europene. SNSPA, Universitatea din București și Universitatea…
Vezi articolul