La 65 de ani de la aderarea la UNESCO, „problemele noastre la nivel de țară rămân în continuare legate de accesul în condiții de calitate în cadrul educației organizate în mediul rural”, a declarat pentru Edupedu.ro secretarul general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Madlen Şerban. Aceasta a lansat luni o serie de activități pentru a marca anul aniversar, în aceeași zi în care a început Conferința Mondială a UNESCO a Educației pentru Dezvoltare Durabilă.
Comisia Națională a României pentru UNESCO va lansa trei concursuri: „un concurs de benzi desenate pe tema Brâncuși, un concurs de selecție de idei de proiecte din școli privind educația pentru dezvoltare durabilă, pentru care în momentul în care am terminat selecția ideilor va fi o competiție de granturi ca ideile să fie puse în practică și avem un proiect despre viziune. Invităm elevii și studenții din școlile și universitățile care au catedre UNESCO să își imagineze cum va arăta România la 100 de ani de la aderare”, a anunțat Madlen Şerban.
Madlen Șerban a fost numită în aprilie 2021 de premierul Florin Cîțu în funcţia de secretar general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO. Madlen Șerban a fost directorul Fundației Europene pentru Formare (European Training Foundation) din 2009 până în 2017, agenție a Uniunii Europene care susține țările în dezvoltarea capitalului uman și în reformele în educație și piața muncii. Este expert internațional, implicat în numeroase rapoarte OECD, ale Băncii Mondiale sau UNESCO.
Declarația integrală a secretarului general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Madlen Şerban:
“17 mai este o zi importantă în calendarul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, este ziua în care lansăm seria de activități a anului aniversar. Se împlinesc 65 de ani de când România a devenit membru al UNESCO și, în egală măsură, a fost înființată și Comisia Națională a României pentru UNESCO. Încercăm să atragem atenția asupra portofoliului UNESCO, valori și principii, a activității pe care o realizăm în România, reflectând agenda internațională, dar adăugând și contribuția României la agenda internațională.
17 mai pentru că este ziua în care începe Conferința Mondială a UNESCO a Educației pentru Dezvoltare Durabilă. Această conferință are loc în perioada 17-19 mai și discută cadrul de acțiune al educației pentru dezvoltare durabilă până în anul 2030, precum și foaia de parcurs elaborată în baza constatărilor realizate prin evaluarea situației înregistrată în anul 2020 referitor la îndeplinirea obiectivelor dezvoltării durabile, cele 17 obiective. În România, toată această situație este marcată de Departamentul pentru dezvoltare durabilă, este vorba de acces și acces în condiții de calitate. Noi discutăm într-un limbaj mai specializat de misiunea 4.7, pentru că aceasta este ținta.
Problemele noastre la nivel de țară rămân în continuare legate de accesul în condiții de calitate în cadrul educației organizate în mediul rural. Din punct de vedere al rezultatelor învățării, avem în vedere toate evaluările internaționale, fie că ne referim la TIMSS, mai de curând, sau la PISA sau la toate analizele făcute care arată că suntem într-un decalaj semnificativ față de media internațională. Desigur că vorbim de medii statistice și nu dorim să îi pedepsim pe aceia care au rezultate bune, ci îi felicităm. Dar obligația statului e față de toată lumea și atunci trebuie să atragem atenția și asupra situațiilor care nu se încadrează în țintele prestabilite.
În această cauză: educație pentru dezvoltare durabilă – și în acest calendar aniversar este tema centrală.
Din delegația oficială a României la această conferință mondială a UNESCO fac parte ministrul educației, consilierul de stat Laszlo Borbely care conduce Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Ligia Deca care a fost observator și a contribuit la elaborarea unora dintre documentele strategice ale conferinței, precum și reprezentanți ai unor universități.
Toată seria de evenimente pe care o facem se va încheia pe 10 decembrie, pentru că din punctul de vedere partajat în România, dreptul la accesul la știință și cultură, la educație sunt drepturi ale omului, nu sunt favoruri sau servicii sociale.
De asta în calendarul UNESCO mondial există anul acesta Știința deschisă, accesul al știință, popularizarea științei, după cum accesul la cultură și dreptul la actul cultură în oricare ar fi forma lui de exprimare este un drept al omului. Subfinanțările cronice cu care ne confruntăm ne duc la rezultatele pe care le trăim cu toții în societate.
Sunt o serie de evenimente care sunt dedicate celor 5 domenii pe care le are UNESCO: educație, științe ale naturii, științe umaniste, cultură și comunicare / informare.
Un eveniment important va avea loc pe 27 iulie, care este ziua în care România a aderat la UNESCO. În 1956, pe 27 iulie România adera la UNESCO în urma unei activități începute în 1921, când în România a fost înființat Institutul pentru Cooperare Intelectuală. Deci am putea spune că anul acesta avem și 100 de ani de cooperare intelectuală.
27 iulie este borna și cu această ocazie, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe vom avea o expoziție derulată pe baza unor documente din arhiva diplomatică, în care vom semnala partenerii importanți din această perioadă.
Urmărim activitățile care sunt corelate cu dosarele depuse de România pentru participarea la patrimoniul cultural sau patrimoniul imaterial, mă refer la dosarul Brâncuși, anul 2021 fiind în România anul Brâncuși, după cum dosarul cămășii cu altiță, ia, este iar o temă corolară pentru tradiție și obiceiuri. Avem în vedere evenimente care adresează știința deschisă, care se referă la Inteligența Artificială, acestea sunt temele pe care le avem în domeniul știință.
Avem onoarea de-a fi partenerii Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, care are în derulare un proiect unic la nivel planetar: Decameronul l-au făcut în 100 de episoade. Iată că pandemia de COVID a fost transformată de Teatrul din Craiova în 100 de pastile din Decameron, realizate de 100 de regizori din 100 de țări, jucate de artiștii Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova.
Momentul de prezentare a tuturor acestor 100 de pastile, când se vor fi terminat, va fi 21 iunie, ziua solstițiului. Ei s-au gândit că solstițiul totuși unește întreaga planetă și 25 de ore durează acele 100 de pastile.
Încercăm apoi să ne ducem către evenimente care sunt târguri ale meșteșugarilor în toate zonele folclorice, să ajungem la Asociația pentru resursele strămoșești în Maramureș și la sfârșitul anului să avem o hartă a prezenței tradițiilor, obiceiurilor, astfel încât elevii din orice școală să o poată accesa.
Acestea sunt evenimentele, desigur că mai există Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, care de asemenea ne-a făcut onoarea de a ne solicita parteneriatul, Festivalul de Teatru de la Sibiu.
Evenimentele vor culmina pe 10 decembrie, când vom discuta măsura în care vom fi fost capabili, dincolo de discursuri care sper să dureze puțin, să avem acțiune concretă și acțiune care să continue și dincolo de 2021.
Făcând cunoscut UNESCO în țară, ne dorim cât mai multă lume să știe și să participe la selecția pentru a obține titulatura de Excelență UNESCO, fie că sunt școli asociate UNESCO, catedre UNESCO în cadrul universităților sau din partea societății civile cluburi și asociații.
Spre exemplu, ne-am dorit foarte mult ca împreună cu Asociația Cetățenii Romanței să ne asigurăm că romanța va rămâne în România o prezență culturală și va fi perpetuată, iar lipsa de bugete dintr-un an sau altul nu va duce la dispariția unui gen muzical comparabil cu leadul pe care alții îl păstrează cu atâta strășnicie în cultura lor.
Cu această ocazie lansăm trei concursuri. E vorba despre un concurs de benzi desenate pe tema Brâncuși, un concurs de selecție de idei de proiecte din școli privind educația pentru dezvoltare durabilă, pentru care în momentul în care am terminat selecția ideilor va fi o competiție de granturi ca ideile să fie puse în practică și avem un proiect despre viziune. Invităm elevii și studenții din școlile și universitățile care au catedre UNESCO să își imagineze cum va arăta România la 100 de ani de la aderare, transmițându-ne mesaje cu ceea ce și-ar dori ei să arate România la 100 de ani de la aderarea la UNESCO. Acesta va fi un atelier de machete, care la evenimentul din 23 și 24 septembrie va fi lucrat împreună cu specialiști în artă și sperăm să avem și idei de viitor de la oameni cu care să lucrăm.“
Mihai Peticilă
Redacția
Alexa Stănescu
Raluca Pantazi