Majorarea bursei doctoranzilor la cel puțin 500 de euro pe lună, solicitată Ligiei Deca, printr-un memoriu, de reprezentanții studenților doctoranzi din Consorțiul Universitaria

4.056 de vizualizări
Foto: © Gajus | Dreamstime.com
Majorarea bursei doctoranzilor la cel puțin 500 de euro pe lună este solicitată ministrului Educației, printr-un memoriu, de către reprezentanții doctoranzilor din Consorțiul Universitaria, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. „După raportarea bursei doctorale la salariul minim net pe economie, bursa doctorală pentru anii I și II a ajuns la un cuantum de 1.700 RON, acest cuantum fiind în continuare insuficient pentru acoperirea subzistenței doctoranzilor”, se arată în memoriu.

În text este menționat că doctoranzii bursieri nu pot lucra și în afara facultății pentru venituri suplimentare, în paralel cu studiile doctorale, deoarece „activitățile part-time i-ar distrage de la obiectivele de cercetare și nu ar permite formarea reală a unor abilități în cercetare”.

„Având în vedere natura activităților de cercetare și orarul activităților didactice din universități, doctoranzii nu mai au timp fizic pentru angajarea în alte locuri decât facultatea”, conform sursei citate anterior.

Memoriul poate fi consultat mai jos:

Memoriu al reprezentanților doctoranzilor din Consorțiul Universitaria privind majorarea bursei doctorale

Doamnei Ligia Deca,

Ministru al Educației Naționale

Stimată doamnă Ministru,

Salutăm decizia Ministerului Educației de a lua în calcul valoarea actualizată a salariului minim pe economie, începând cu 1 Ianuarie 2023 (1.724 RON NET) pentru majorarea bursei doctorale la 1.700 RON (anul I și II), respectiv 1.950 RON (anul III și IV), prin Ordinul de Ministru nr. 6.452/2022 pentru modificarea Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3.329/2018. Totuși, considerăm că un demers de actualizare al cuantumului bursei doctorale trebuie să aibă în vedere, pe lângă acest criteriu, și o serie de alți indicatori ancorați în realitatea economică, academică și profesională din România.

Conform raportului UEFISCDI din anul 20211, există aproximativ 21.000 de doctoranzi în țară (datele furnizate de către UEFISCDI oscilând între 20.000 și 21.000). Din acest număr de doctoranzi la nivelul țării noastre, doar 24.30% sunt înmatriculați la buget cu bursă, în timp ce 37.60% sunt la buget fără bursă, iar 38.00% sunt fără buget cu taxă. Demersul nostru vizează doctoranzii care sunt la buget și, în mod special, pe cei cu bursă (24.30%, însemnând aproximativ 5.103 doctoranzi la nivelul întregii țări). În raportul nr. 2 al UEFISCDI2 se realizează o remarcă deosebit de interesantă: numărul doctoranzilor cu frecvență redusă a crescut în perioada 2015/2016 – 2019/2020 cu 210.00%. Desigur, o analiză a acestui fenomen ar scoate în evidență care sunt motivele pentru care această categorie de studenți doctoranzi a cunoscut o creștere atât de ridicată. Tot în raportul UEFISCDI din 20212 , se arată că finanțarea studiilor doctorale în ultimii ani a cunoscut un declin (fig. 7, p. 7). În mod specific, în perioada 2015/2016 – 2019/2020 finanțarea din partea Ministerului Educației a locurilor cu buget și cu bursă a scăzut cu 27.21%; totuși, numărul doctoranzilor înmatriculați a rămas același, deoarece au crescut simultan locurile fără buget cu taxă; de exemplu, finanțarea cu buget fără bursă a crescut cu 82.07%. Considerăm toate aceste date îngrijorătoare pentru viitoarele generații, respectiv studenții actuali din ciclurile de licență și master. Vor apela la Școlile Doctorale din România mai mult oamenii din piața muncii care au nevoie de un titlu de doctor pentru avansarea în carieră (deoarece pot accepta locuri fără bursă) și mai puțin tinerii absolvenți – realmente pasionați de cercetare (care au nevoie de locuri cu bursă de obicei) (…). Faptul că bursele nu sunt competitive pe plan internațional, va crește în continuare numărul studenților care pleacă pentru studii doctorale în stăinătate.

Doctoranzii bursieri au responsabilități profesionale și academice similare cu cele prevăzute pentru un asistent de cercetare sau un asistent universitar, atât referitor la activitățile de cercetare, cât și la cele didactice (susținerea seminariilor) și la celelalte sarcini de natură administrativă. În România, norma didactică și de lucru a unui student doctorand nu ar trebui să depășească norma didactică și de lucru a unui asistent universitar, conform legislației în vigoare. În mod specific, studenții doctoranzi bursieri desfășoară timp de 3-4 ani activități intense de cercetare, sub îndrumarea coordonatorului științific, în timp ce desfășoară alte activități în universitate (din categoria celor menționate mai sus), fiind astfel în imposibilitatea de a avea un loc de muncă în afara spațiului academic, prin intermediul căruia să își asigure un venit constant și suficient pentru un trai decent.

Luând în considerare aceste elemente introductive, precum și cele menționate punctual în cele ce urmează, transmitem prin acest memoriu o serie de solicitări ale doctoranzilor privind cuantumul bursei doctorale raportat la drepturile și obligațiile contractuale ale doctoranzilor. Solicităm majorarea semnificativă a bursei doctorale la cel puțin 500 euro/lună. După raportarea bursei doctorale la salariul minim net pe economie, bursa doctorală pentru anii I și II a ajuns la un cuantum de 1.700 RON, acest cuantum fiind în continuare insuficient pentru acoperirea subzistenței doctoranzilor. Solicităm majorarea semnificativă a bursei doctorale, identificând o sumă calibrată și de următorii indicatori preluați din piața din România:

(1). Valoarea coșului lunar pentru o persoană singură. În țara noastră, conform analizei realizate de două instituții diferite (Syndex România şi Friedrich Ebert) în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2022, coșul lunar pentru o persoană singură are o valoare de 3.275 RON.

(2). Dreptul de predare a 2-6 ore convenționale, 6 ore convenționale însemnând 48 ore fizice/lună, remunerate cu plată 0, conform contractului de studii. Doctoranzii bursieri, care doresc să lucreze la plata cu ora în facultate, pot primi o remunerație doar pentru orele care depășesc cele 6 ore convenționale cu plată zero conform Legii Educației nr. 1/2011, articolul 164 (3). În acest fel, din bursa de 1.700 RON, un doctorand care susține 6 ore convenționale (care înseamnă 12 ore fizice pe săptămână * 20 RON * 4 săptămâni) își câștigă prin muncă un total de 960 RON/lună din bursa pe care o primește lunar, restul bursei necondiționate de muncă fiind de 740 RON (cât o bursă de merit a unui student la licență/master) (…).

(3). Procentul redus al doctoranzilor bursieri. Studiile doctorale sunt facultative, însă nu se justifică subfinanțarea bursei doctorale, deoarece doar un mic procent dintre doctoranzi sunt susținuți de stat prin bursa doctorală lunară (24.30% din doctoranzii înmatriculați în țară). Altfel spus, statul își asumă că finanțează un mic procent de doctoranzi pentru desfășurarea de activități didactice și de cercetare în universitate timp de 3-4 ani, dar îi subfinanțează, subzistența doctoranzilor bursieri fiind astfel neacoperită. MEN își asumă un mic procent de doctoranzi cu bursă, iar acest lucru este înțeles de noi ca fiind justificat de condițiile economice actuale. Însă, acest mic procent de doctoranzi cu bursă (însemnând circa 5100 doctoranzi bursieri la nivelul MEN) ar trebui să aibă o finanțare adecvată, pentru a nu transforma doctoranzii bursieri în cetățeni asistați social, care să primească nivelul cel mai de jos posibil al finanțării pentru subzistență; și acela insuficient (…).

(4). Vârsta doctoranzilor este un alt indicator important. După absolvirea studiilor de licență (3 ani) și master (2 ani), doctoranzii nu mai primesc sprijin financiar din partea părinților, vârsta până la care puteau fi întreținuți de părinți fiind depășită atât legal cât și moral (…). Astfel, perioada studiilor doctorale este recunoscută de stat ca vechime în muncă, iar în cazul doctoranzilor cu bursă, subzistența este asigurată prin bursa doctorală. În prezent, cuantumul bursei doctorale pune în pericol subzistența doctoranzilor bursieri care nu au timp fizic să lucreze și în afara facultății pentru venituri suplimentare, dacă doresc să finalizeze cu succes studiile doctorale (…).

Ținând cont de aceste argumente, doctoranzii bursieri în perioada studiilor doctorale, nu pot lucra și în afara facultății pentru venituri suplimentare, în paralel cu studiile doctorale, deoarece (1) activitățile part-time i-ar distrage de la obiectivele de cercetare și nu ar permite formarea reală a unor abilități în cercetare și (2) având în vedere natura activităților de cercetare și orarul activităților didactice din universități, doctoranzii nu mai au timp fizic pentru angajarea în alte locuri decât facultatea. Natura activităților de cercetare este complexă, solicită efort cognitiv susținut (adică pe durate lungi de timp). Acest efort cognitiv ar fi împiedicat de distragerile part-time din afara universității, care induc distres deoarece factorul stresor acționează pe perioade îndelungate (preocupări persistente în legătură cu activitățile part-time de făcut pentru creșterea șanselor de subzistență până la următoarea bursă). Doctoranzii ar face efortul zilnic de comutare a atenției de pe obiectivele de cercetare pe sarcinile part-time și invers, iar acest mod de lucru, pe termen mediu-lung, ar duce la pierderea motivației, și la blazare. În final, doctorandul bursier nu ar fi capabil să susțină teza finală în cei 3 ani prevăzuți în programul de cercetare finanțat prin bursă MEN. În prezent, din circa 21.000 doctoranzi înmatriculați în țară, doar un mic procent beneficiază de burse MEN, prin urmare, impactul bugetar al unei majorări ar fi foarte redus. Bursa doctorală reprezintă felul în care un stat (1) susține excelența obținută în ciclurile de studii universitare anterioare și (2) permite formarea abilităților de cercetare și obținerea rezultatelor de calitate în cercetare; și nu reprezintă în niciun caz o formă de asistare socială. Prin urmare, este prioritară majorarea semnificativă a bursei doctorale (…).

În încheierea acestui memoriu, solicităm majorarea semnificativă a bursei doctorale. Prin acest memoriu, am dorit să facem cunoscute nevoile doctoranzilor pentru a vă permite să luați cele mai informate decizii în ce privește acest ciclu de studii. Doctoranzii bursieri așteaptă o majorare a bursei și noi suntem convinși că folosind argumentele de mai sus, pe care le-am expus animați de speranță și încredere, veți putea lua măsurile adecvate.

Siguri de bunăvoința dumneavoastră,

Reprezentanții doctoranzilor”

Foto: © Gajus | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. Nimeni nu obliga un doctorand sa aiba bursa (si in consecinta timp ocupat cu activitati didactice), se poate oricand aplica pentru loc bugetat fara bursa la admitere in scoala doctorala.

    Uite, o idee de dialog ar fi sa vedem care sunt efectele reale pe care le produc studiile realizate de studentii din scolile doctorale, pe bani publici, care si daca sunt existente niste contributii in domeniile alese sau daca aceasta munca de cercetare ramane la stadiul de pamflet intelectual cu lucrari in publicatii obscure pe care nu le citeaza nimeni.

    Vorbim de responsabilitati de predare reale in contextul in care exista doctoranzi in universitati ce deleaga aceste responsabilitati catre studenti prin intermediul proiectelor, prezentarilor si lucrarilor de laborator?

    Nu mai suntem la gradinita sa folosim argumente de tipul “nu ma intretine mami si tati” in momentul in care ne alegem in mod voluntar aceasta cale spre studiile doctorale; inteleg ca unii au vise umede cu privire la un post de dat din cap la PPT-uri in universitate, dar hai sa coboram putin cu picioarele pe pamant.

    Argumentul cu munca part-time si formarea abilitatilor este atat de deosebit de dubios, e ca si cum reprezentantii studentilor ar sustine ca ai lor colegi de la buget sau doar taxa care sunt angajati nu isi insusesc abilitati la fel ca cei bursieri doar pentru ca muncesc?

    Stimatii mei colegi, voi intrati in scoala doctorala cu astfel sofisme?

    1. Stimabile,

      Sunt de acord să utilizăm statistica descriptivă ca să descriem situația rezultatelor cercetării; însă, demersul curent pare să vizeze elemente ce țin deja de statistica inferențială, adică își propune să identifice și să modifice factorii rezultatelor slabe menționate de dumneavoastră, prin majorarea bursei doctorale (bursa fiind unul din factorii rezultatelor slabe).

      1. Fără doctoranzii bursieri, multe seminarii nu s-ar putea ține în universitățile de stat. Mă întreb cum ar fi dacă, începând de mâine, toți doctoranzii bursieri s-ar implica într-o mișcare comună, renunțând cu preaviz la dreptul de predare pe care îl au? 🙂 Consecințele ar fi tot sofisme?!

      2. Cum s-ar desfășura supravegherea examenelor din universitățile de stat fără doctoranzi (bursieri și fără bursă), care participă voluntar de obicei la supravegheri? Ce-ar urma? Un lung șir de sofisme prin care să îi convingă cineva să se întoarcă în sala de examinare ca să se poată desfășura activitățile de evaluare din universități, nu-i așa?!

      3. Oare va mai dori vreun absolvent de master să candideze pentru obținerea unui post de doctorand cu bursă MEN în țară sau toți vor apela la posturile cu frecvență redusă? Dacă acesta e trend-ul, o fi bine / foarte bine / excelent să derulezi studii doctorale în timp ce deja ți-ai început cariera departe de mediul academic, departe de cercetare, în afara facultății? Îți formezi în mod real abilități de cercetare de top sau nu ai timp să le descoperi pentru că trebuie să ajungi la job? Pe parcursul anilor de studii doctorale, când întâlnești obstacole, așa-i că nu mai ai timp să te ocupi în profunzime și trimiți raportul de cercetare (articolul) la prima revistă (fără factor de impact ISI, adică reviste care nu sunt recunoscute la nivel internațional), doar să scapi și să-ți iei titlul de doctor și să nu mai auzi cât trăiești de cercetare? :)) Dacă totuși există un procent mic de doctoranzi cu bursă, nu ar trebui ca măcar ei să se ocupe în mod real doar de studiile doctorale? Sunt toate acestea sofisme, stimabile?

      4. În fine, ce sofisme recomandați coordonatorilor științifici care nu mai găsesc absolvenți de master cu rezultate excepționale dispuși să candideze pentru un post de doctorand cu bursă MEN? Știți câte Școli Doctorale din România se confruntă cu această problemă? Știți despre riscurile la care e expus ciclul de studii doctorale din România din cauza subfinanțării perpetue? Locurile fără frecvență au crescut în perioada 2015-2021 cu 210%, vi se pare normal? Știți că acele locuri sunt ocupate de politicienii și epatații societății românești care doresc să avanseze în carieră, parvenind în societate cu un titlu de doctor obținut pe baza unor articole publicate în reviste obscure? În timpul acesta, absolvenții de top ale studiilor masterale PLEACĂ DIN ȚARĂ sau se angajează pe 8000 RON lunar în privat! Cu ce sofisme să-l convingă pe un potențial candidat excepțional să accepte să trăiască cu 1700 RON lunar, când alți colegi cu rezultate academice mai scăzute merg să lucreze pe 8000 RON lunar? Oricât ar fi de pasionat de cercetare, dacă bursa nu îi asigură măcar subzistența, sunt mari șanse să refuze! O pasiune din care nu poți trăi se încadrează la hobby, nu la pasiune!

      În concluzie, stimabile, dacă aceste informații suplimentare pe care vi le-am oferit cu răbdare, toleranță și generozitate vă sunt străine, ignorați demersul acestor doctoranzi bursieri.

      Toate cele bune!

      P.S.
      – Dacă masteranzii de top pleacă din țară sau se angajează la privat din cauza faptului că bursele doctorale nu le-ar asigura nici măcar subzistența, cine sunt cei care vor rămâne să ocupe posturile doctorale cu bursă?
      – (…).
      – Da, următorii din clasament, adică se coboară nivelul, puțin, încă puțin, încă puțin! În fiecare an câte puțin!

      Prin urmare, demersul doctoranzilor din Consorțiul Universitaria mi se pare un semnal de alarmă, iar dacă va fi ignorat, se pare că avem toate datele ca să intrăm și mai puternic pe un trend descendent exponențial în ce privește calitatea cercetării.

      1. 1.Eu incurajez pe cat se poate de mult ca o astfel de miscare comuna a doctoranzilor bursieri sa se intample, mai ales in contextul in care majoritatea activitatilor de seminar sunt tinute de cadre didactice titulare, nu de doctoranzi.

        2.Doctoranzii nu sunt indispensabili, cel putin nu in numar mare, la supravegherea examenelor. Traim intr-o schimbare constanta de paradigma in ceea ce priveste evaluarea, metodele tehnice actuale fac din ce in ce mai facila supravegherea unui grup mare de studenti de catre un numar mic de persoane. Ca o nota personala, sunt mai mult decat de acord cu supravegherea audio/video a examenelor in universitati daca asta ar oferi mai mult timp in scopuri de cercetare studentilor doctoranzi.

        3.”să derulezi studii doctorale în timp ce deja ți-ai început cariera departe de mediul academic, departe de cercetare, în afara facultății” poate imi clarifici de ce pornesti de la premisa ca cercetarea si acumularea de competente in scopul acesteia se poate face exclusiv intr-un strans contact cu mediul academic (in sensul de studenti care nu sunt la ID si care nu muncesc fie si part-time). Din nou,nu inteleg de ce pui o relatie cauzala intre studentii bursieri si studentii care se ocupa “in mod real” cu cercetarea.

        4.Sunt perfect la curent cu situatia din scolile doctorale privind retentia de studenti, precum si situatia in care se afla unele scoli doctorale care sunt in risc de a-si inchide portile ca urmare a numarului scazut de participanti (poate o consecinta indirecta a deficitului de natalitate, cine stie).

        Observ ca aveti foarte multe prejudecati cu privire la doctoranzii care au absent acest epolet de pe umar denumit statut de bursier, ma intreb oare ce determina acest rationament?

        De asemenea, daca aveti rabdarea, toleranta si generozitatea de a-mi explica si de ce puneti egal intre rezultatele academice (de multe ori necorelate cu realitate din teren) si o potentiala remuneratie pe piata muncii, v-as fi mai mult decat recunoscator.

        1. 1. Majoritatea seminariilor sunt ținute de titulari? În câte universități din România se întâmplă asta? Conform cărei statistici? Unde să caut să văd și eu să mă luminez?
          2. Doctoranzii nu sunt indispensabili în desfășurarea activităților de evaluare? Propuneți să fie înlocuiți de camere video? Ok. Totuși, să facem diferența vă rog între realitatea potențială din viitor și realitatea curentă. Până una alta nu se supraveghează video ci se supraveghează cu doctoranzi voluntari. Când se schimbă, mai vorbim.
          3. Dacă bursa le-ar asigura subzistența, măcar doctoranzii bursieri s-ar ocupa doar de cercetare. Și doctoranzii la frecvență redusă își dezvoltă unele abilități de cercetare, întrebarea mea era: “O fi bine / foarte bine / excelent să derulezi studii doctorale în timp ce deja ți-ai început cariera departe de mediul academic, departe de cercetare, în afara facultății?”
          4. Eu știu că vă referiți la calitatea acelor Școli Doctorale, dar vă întreb oare bursa doctorală nu ar asigura retenția unor absolvenți de excepție? N-ar contribui oare? Nu cumva chiar subfinanțarea perpetuă le-a adus în acele condiții de a fi pe punctul de a-și închide activitatea?

          Toate cele bune!

  2. E ea doctorand de o interesează, doar marirea asta, nesimtita? dar, restul profesorilor cu studii superioare, grade si vechime mare trebuie sa trăiască in saracie, ca vrea nesimtita asta? Demisia! Numai in interes propriu dau astia legi…👎👎👎

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

PROIECT Profesorii ar urma să declare în fiecare an meditațiile pe care le fac cu elevii și școlile de la care provin aceștia. Câte un responsabil numit de director cere puncte de vedere de la cei care refuză declarația și trece documentele în registrul școlii – prevede un proiect de ordin al ministrului Educației

Profesorii din școli și licee ar urma să declare în fiecare an meditațiile pe care le fac cu elevii și școlile de la care provin aceștia, potrivit unui proiect de…
Vezi articolul

OFICIAL Pilotarea corectării digitalizate pentru Evaluarea Națională și BAC 2023 se face în județele Alba, Călărași, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Satu Mare. Profesorii care scanează lucrările primesc 160 de lei pe zi

Ordinul cu pilotarea corectării digitalizate pentru Evaluarea Națională și BAC 2023, în județele Alba, Călărași, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Satu Mare, a fost publicat în Monitorul Oficial. Profesorii care scanează lucrările…
Vezi articolul

Modele de teste la Matematică pentru Bacalaureat 2024, publicate de Inspectoratul Școlar Sibiu. Subiectele propuse elevilor pentru luna ianuarie și baremele în funcție de specializare – descarcă

Modelul de subiect la Matematică pentru Bacalaureat 2024 propus elevilor din Sibiu spre rezolvare în luna ianuarie de către Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) a fost publicat, potrivit unui comunicat primit…
Vezi articolul