Mesajele online ce promovează stereotipurile problematice privind masculinitatea tind să apară singure în feed-urile băieților, fără ca ei să caute asemenea conținut / Printre efecte: singurătate și stimă de sine mai scăzută – studiu

325 de vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Conținutul online ce promovează stereotipuri problematice cu privire la masculinitate tinde să apară „de la sine” în feed-urile băieților pe social media, fără ca aceștia să caute acest tip de conținut, arată un sondaj realizat în SUA și publicat luna aceasta. Iar cercetarea indică o asociere puternică între consumul de astfel de conținut online și tendințe negative legate de stima de sine, suprimarea emoțiilor sau singurătatea. 

Potrivit studiului, trei sferturi dintre respondenți au spus că văd în mod regulat conținut privind „masculinitate digitală”, ce include teme generale precum modalități de a câștiga bani, exerciții pentru musculatură, lupte. 

Dar, când vine vorba despre conținut ce conține stereotipuri de gen problematice, procentul celor care raportează că au văzut în mod regulat astfel de mesaje este aproape la fel de mare: 69% din total, adică mai bine de două treimi.

Printre cele mai comune astfel de mesaje sunt acelea potrivit cărora fetele ar fi interesate doar de un anume tip de băieți, că fetele s-ar folosi de imaginea lor pentru a obține ce vor, că băieții ar fi tratați incorect față de fete sau că locul fetelor este acasă. 

Iar dintre cei care raportează că au văzut astfel de mesaje problematice, o unul din cinci spune că le-au întâlnit foarte des.

Același studiu arată că cei mai mulți dintre băieții participanți au spus că asemenea conținuturi au început să apară pur și simplu în feed-urile lor de social media, fără ca ei să le caute (68%). Iar 26% spun că mesajele au ajuns la ei prin intermediul prietenilor, platformele pe care conținutul problematic se răspndește fiind TikTok, YouTube și Instagram.

Printre efectele acestor tipuri de conținut asupra băieților, sondajul relevă:

  • Cei care raportează o expunere foarte ridicată la mesaje digitale privind masculinitatea declară cel mai des un nivel scăzut al stimei de sine (14% dintre ei, comparativ cu 5-7% în cazul celor expuși mai rar astfel de conținut).
  • Băieții cu expunere ridicată la mesaje de „masculinitate digitală” sunt în mod semnificativ mai înclinați să-și suprime emoțiile: 40% dintre ei tind să creadă că par slabi dacă își împărtășesc preocupările (față de 11% în cazul celor mai puțin expuși), iar 67% – să evite cu totul discuțiile despre sentimentele lor.
  • În același timp, băieții cu expunere ridicată la mesaje de „masculinitate digitală” tind în mai mare măsură să declare că se simt singuri (30% dintre ei) decât cei cu un nivel scăzut de expunere (18%). 

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Din peste 900 de absolvenți de masterat didactic raportați în ultimii trei ani, doar 90 au intrat prin concurs în învățământ / Studiile sunt susținute financiar de stat, dar nu există încă stimulente sau condiționări pentru atragerea acestor absolvenți către școli

Programele de masterat didactic introduse în 2020, susținute prin măsuri legislative și menite să întărească nivelul de pregătire a viitorilor profesori, au avut până acum un impact nesemnificativ, în absența…
Vezi articolul

Autonomia sporită pentru profesori se corelează cu satisfacția în muncă și cu mai puțin stres, dar poate avea și efecte negative / Ea trebuie ancorată într-o cultură a colaborării și să se bazeze pe un profil al profesorului – Analiza directorului OECD pentru Educație, Andreas Schleicher

Mai multă autonomie pentru profesori ar putea fi „un lucru bun”, dacă se ține cont de corelări semnalate în studii internaționale, între aceasta și un nivel mai ridicat al satisfacției…
Vezi articolul

Atâta timp cât nu orice școală o vedem viabilă pentru un copil, înseamnă că avem o problemă. În mod normal, n-ar mai trebui să fie hăituirea pentru admitere la o anumită școală, spune Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, din Ministerul Educației

În mod normal, n-ar mai trebui să fie hăituirea pentru admitere la o anumită școală, spune Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum din cadrul Centrului Național de Politici și…
Vezi articolul

Principalele provocări pentru învățământul superior din România, așa cum sunt văzute de reputatul furnizor de rankinguri universitare QS: participare redusă la studii superioare, cercetare subfinanțată, presiuni demografice / Internaționalizarea – printre puținele oportunități pe care le semnalează QS

Banii prea puțini pentru infrastructura și sistemul de cercetare, dar și rata scăzută de participare a adulților la studiile superioare se numără printre provocările-cheie pe care le-a identificat pentru sistemul…
Vezi articolul