Raluca Iarovoi, învățătoare la Școala Primară „Carol I” din Iași, a vorbit despre pregătirea viitoarelor cadre didactice și a spus că i se pare „inadmisibil ca un viitor învățător, care vine și modelează creierașele unor copii, să intre pe bază unui dosar la facultate”. Declarațiile au fost făcute pentru Radio România Iași.
„Sunt mentor de practică pedagogică și pentru elevii de la Colegiul Pedagogic și pentru studenții de la Facultatea de Pedagogie a Învăţământului Primar din cadrul Universității «Alexandru Ioan Cuza» [de la Iași]. Fac lucrul acesta de mulți ani de zile și consider că pot să-mi exprim un punct de vedere. Nu se acordă suficientă atenție pregătirii viitoarelor cadre didactice. Mi se pare inadmisibil ca un viitor învățător, care vine și modelează creierașele unor copii, să intre pe bază unui dosar la facultate”, a spus învățătoarea.
Raluca Iarovoi a precizat că învățământul nu este un domeniu ofertant și este văzut de cei foarte buni ca o soluție de moment:
„Nici nu este ofertant domeniul, să fim sinceri. Cei care aleg învățământul, cei foarte buni, îl aleg doar ca pe o soluție de moment. Sunt și metodist, merg mult în inspecții și când văd tineri foarte buni care își dau examenul de definitivat întotdeauna îi întreb dacă vor urma cariera didactică toată viața. Cei mai mulți îmi spun că nu. E o soluție de moment, până își găsesc un loc de muncă mai bine plătit. Din păcate, asta ne duce spre a pierde oamenii buni din învățământ.”
Profesoara a menționat că studenții din universități fac foarte puțină practică, „se țin doar două lecții, una de probă și una finală, ceea ce este insuficient”:
„Practica pedagogică este insuficientă pentru cei care fac studii superioare. Cei de la Liceul pedagogic sunt foarte bine pregătiți din punct de vedere metodic, din punct de vedere al pedagogiei, al psihologiei. Vin cu cunoștințe solide și fac o practică pedagogică solidă. Adică vin o dată pe săptămână, tot anul școlar și au și săptămâna aceea de practică comasată. Vin și la început de an școlar, exact cum vă spuneam că am parcurs și eu în școală lucrul acesta, adică vor fi foarte bine pregătiți când își vor prelua propria clasă. La universitate se face foarte puțină practică, se țin doar două lecții, una de probă și una finală, ceea ce este insuficient. Cred că aici este iarăși o mare problema sistemului. Ar trebui pregătiți foarte bine învățătorii și profesorii, în general. Eu nu concep ideea de a deveni profesor pe baza unui examen de dosare. Poate de aceea erau și profesorii atât de dedicați pe vremuri, pentru că se duceau spre domeniul pe care și-l doreau cu adevărat. Acum vorbim de hazard. N-am intrat acolo, mi-am depus dosarul în mai multe locuri, voi face eu ceva. Și de aici este lipsa de pasiune și lipsa de profesionalism, care, din păcate, își pune amprenta asupra copiilor.”
Informații de context
În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:
„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)
Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani în care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:
„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro.
Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Amintim că Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).
Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.
Conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege.
Profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.
Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.
Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.
Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:
„Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”
Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.
De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.
Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.
Foto: © Wenling01 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Învățătoare: Recunosc că nu mă pot obișnui încă cu stilul acesta al părinților de a-și face concediile în timpul cursurilor. Nici nu conștientizează cât se pierde lipsind copilul o zi de la școală
19 comments
VI SE PARE CĂ II PASĂ CUIVA DE EDUCAȚIA ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL DIN ROMÂNIA??? SE DORESTE DE ANI BUNI FALIMENTAREA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL ROMANESC IAR REZULTATELE SE VĂD…DIN PĂCATE
De ce deranjează?Cei care vin acum sunt cei educați după normele moderne ,lăudate și ridicate în slavi și acum vreți examene de admitere pe model comunist?De ce?Nu mai este buna metoda de admitere din UE etc?Cine seama vânt, culege furtună!
inadmisibil este cata psihologie si psihopedagogie stiu oamenii de la catedre, care sunt responsabili de sute de destine si care schilodit sute de personalități in devenire minutate. deja m-am saturat ca parinte de cati copiii am vazut care se duceau cu drag la scoala(si nu vb de scoala pregatitoare) si apoi somatizau pana la voma ca sa nu ajungă la scoala. adolescenți care au început sa invete o materie, sau sa renunțe la a învăța o materie, cand s-a schimbat profesorul. Scoala nu mai transmite informatie, rolul scolii acum ar trebui sa fie cel de creare de relații sociale, de a le dezvolta bune practici si de a-i educa cum sa folosească toate instrumentele care le au la îndemână. Oameni buni, copiii nostri pot afla ABSOLUT ORICE, in maxim cateva minute. Habar nu aveți cât de inventivi sunt!!! Ne-au depășit pe parte de tehnologie, mai ales dacă sunt peste 10-12 ani. NEVOIA MAJORA este sa fie educati cum filtrează informatia si cum folosesc tehnologia, nu ingurgitarea de info de multebori sterile, pe care ei le rehecteaza inconștient pentru ca nu înțeleg la ce le vor folosi.
Socializarea o face pruncul pe internet, unde n-are control parental pentru că părinții vor să-l vadă cu gura închisă și ocupat cu ale lui, nu să-i deranjeze pe ei din tabieturi.
Copiii tăi pot afla ORICE, într-o secundă – dar pot deosebi minciuna de adevăr?? Mai creduli ca această generație n-am văzut, niciun discernământ, toate prostiile spuse pe internet sunt adevărate, dacă apucă să se ”convingă”, nimic nu-i mai întoarce. Dar ce să le ceri lor, rămași nevaccinați pentru că părinții lor s-au convins și ei că știu mai bine decât doctorii cum să prevină bolile și au îmbrățișat toate teoriile conspiraționiste care le întăreau ”opinia” (bazată pe ce-a zis x sau y influencer, alt prost de trei parale dar bun la prostit proști).
Am avut o clasă de a 5-a la care face PROGRAMARE, madam, mă auzi? PROGRAMARE!! la Informatică și TIC și ai cărei elevi nu știau să scrie un document sau să construiască o prezentare, pentru că ghici ce – ei NU lucrează cu laptopuri, singurul lor contact cu tehnologia e telefonul smart și nici pe ăla nu-l înțeleg, se uită ca la oglinda magică și îl folosesc doar pentru social media!! Ce-mi spui d-ta aici de inovație, ce cunoștințe, de la cine??! Cred că n-ai mai avut contact cu puișorii ăștia de ani buni, poate dinainte de pandemie. Și dacă până acum nu era vina lor directă, că nu-s ei vinovați că n-au avut parte de uneltele potrivite, de-acum înainte, în era chatbot-ilor, va veni adevăratul dezastru. Nu se mai ostenesc să GÂNDEASCĂ, efortul e prea mare, iar cei care mai pot folosi inventiv AI-ul generativ o fac pentru a crea p0rn cu colegele! Ăsta e halul în care au ajuns, lăsați singuri în fața tehnologiei.
Și crede-mă, madam, nu la școală au avut parte de internet la liber.
Da.Parintii sunt zero prezenți în viata lor.Dar ma bucur ca sunt revoltați ca învățătorii nu sunt Sigmund Freud dar cu salariu de portar !Au pretenții de boieri plătite cu mărunțiș de îl.culegi de pe stradă.
Discurs tipic, de părinte cu un copil problemă!
Problemă pe care nu vrei să o rezolvi!
Voi, „traumatizații și timorații”, care nu sunteți în stare să stați într-o bancă, nu sunteți în stare să scrieți, să faceți un calcul! Să scrieți cifrele într-o pătrățică vă scoate din minți! Vomitați prin curtea școlii, abuzați și hărțuiți profee!sorii, de la educatoare până la diriginți! Voi nu vă puteti juca, jocul are reguli și recompense! Nu vă place!
Voi nu puteți sta într-un rând să mergeți cu clasa ordonat, în siguranță, la un teatru, la un muzeu! Voi nu sunteți roboți ca alții, voi ieșiți din turmă, profesorii sunt autoritari, exigenți, vai, ce greu!
Voi nu citiți lectura obligatorie! Ce plictiseală, profesorul e un învechit, nu e adaptat vremurilor moderne, alea în care trăiți doar voi și copiii voștri perfecți!
Voi nu puteți face o temă, grea, ușoară nu puteți, sistemul vostru nervos și haosul din viața voastră nu vă lasă! Profesorii sunt răi, vă cocoșează de teme!
V-a mai rămas o soluție, dom’le! Joaca și socializarea!
Asta trebuie să facă școala, socializare, că pentru restul e AI.
Ei, ce crezi! Nici la socializare nu te vei pricepe, pentru că și acolo TREBUIE!
Trebuie să dai „bună-ziua”, să ai contact vizual cu persoana respectivă, să ai vocabular și să ai la nivel funcțional normal toate procesele psihice. TOATE!
Sunt total de acord cu tine. Dar salariul profesorului din Finlanda care este? Peste 2500 de euro. Salar profesor România intre 700 si aproximativ 1500 euro cu grad I si vechime peste 25 ani. Asa ca cred si eu ca este o selecție mult mai mare in Finlanda. In România sistemul de învățământ nu mai este atractiv de mult timp pentru cei bine pregătiți.
Faceti comparatie cu sistemul finlandez.
Intra la facultate doar 10 – 15% dintre candidati. Toti profii au master (licenta si master – 5 ani de studiu) – la noi unii profi au doctorat, dar ce folos?
Formarea profilor in Finlanda include
– studii apropundate de pedagogie
– psihologia dezvoltarii, psihologia invatarii
– didactica (vs. metodica romaneasca catastrofala)
– cercetare
– practica pedagogica extinsa in scoli afiliate universitatilor
Statutul profesional al profilor in Finlanda este comparabil cu cel al avocatilor si medicilor. cu toate ca este mai greu sa devii profesor decat avocat.
Sunt total de acord cu tine. Dar salariul profesorului din Finlanda care este? Peste 2500 de euro. Salar profesor România intre 700 si aproximativ 1500 euro cu grad I si vechime peste 25 ani. Asa ca cred si eu ca este o selecție mult mai mare in Finlanda. In România sistemul de învățământ nu mai este atractiv de mult timp pentru cei bine pregătiți.
Autoarea acestui text este mai anacronica in raport cu sistemele posibile de învățământ decat ar trebui sa-i permita legea.
Mai intai, examenele de admitere la universitati pentru o specializare anume, pe care le viseaza domnia sa, fac partea dintr-un parcurs care incurajeaza stricto sensu invatatul papagalic (mai ales la umanioare) dintr-un domeniu, deci excluzandu-le pe celelalte, care favorizeaza exclusiv elevii care au avut profeori buni in licee/ceea ce nu e cazul tuturor si care, mai ales, încurajează pregatirea suplimentara contra cost, pe care si-o pot permite numai elevii din familii cu un anumit statut social, care au avut cel mai adesea oricum acces la un liceu mai bun.
Cui folosește?
-o astfel de practica nu aduce in facultate elevii mai buni, prin simplul fapt ca universitatea si cercetarea are nevoie de minti deschise, nu neaparat de minti antrenate in domeniul respectiv. Mai mult, universitatea are nevoie de studenți care vin de pe filiere diferite, cu interese diferite, intr-o lume in care stiinta se face transdisciplinar. De ce ar trebui un olimpic la matematica sa dea admitere la drep ignorand matematica? Cine spune ca un olimpic la chimie nu va fi un student stralucit la filosofie?
2-Ce mai intelegem din natura universitatii si a examinarii? Cine are atata judecata sa creada ca un admis fara examen la o facultate poate trece de prima sesiune de examene? Autoarea textului de mai sus cred ca nu stie cum arata o sesiune de examene la o facultate de științe naturale sau la una serioasa de umanioare.
3-Examenul de admitere te pregateste pentru o specializare pe care, pentru a o incepe, trebuie sa uiti totul. Volumul de cunoastere este infinit mai mic decat presupune un singur examen in prima sesiune.
4-Nicio universitate din lumea asta, care se respecta, nu da admiterea la facultate pe specialitate, ci fie examineaza cunostinte transversale din multiple domenii, fie trasaturile de personalitate, fie exclusiv nivelul notelor obtinute in timpul liceului, uneori pentru materii specifice, caci 4 ani constanti inseamna mai mult decat un examen la o data anume-Bacalaureatul.
5-exista tari cu institutii foarte performate-de exemplu Olanda, in care nu exista examen de admitere. Primul an de studii este descalificant. Presupune sa obtii 60% din creditele necesare absolvirii unui an iar, in caz contrar, esti exmatriculat fara posibilitatea de reinscriere timp de 4-6 ani. In felul acesta e incurajata admiterea studentilor merituosi, nu a tocilarilor antrenati care nu stiu să gândească.
Sunt de acord cu dumneavoastră. Dar ce facem cu „dascălii” care sunt în sistem, care au vechime în domeniu chiar și peste 20 de ani, dar care se comportă la clasă ca niște dumnezei, care sunt duali în comportament, care își arată în fața clasei frustrările, misoginismul, discriminarea, care pedepsesc elevii doar pentru că au opinii diferite față de ale dumnealor, care recurg repetat la bullying față de anumiți elevi, bullying care se transmite și elevilor față de colegul/colega de clasă? Ce facem cu acești „dascăli” care nu au pregătire psihopedagogică? Sunt „doctori” în disciplina pe care o predau dar nu știu să se facă înțeleși la clasă, predau mecanic și cu „lehamite”. Acești „dascăli” au făcut ca învățământul românesc să decadă atât de mult, a făcut ca abandonul la nivel general să ajungă la aproximativ 16%, iar la nivel liceal la groaznicul procent de 30%. Tot ei se plâng că au normă didactică mare, dar tot ei introduc așa zisele opționale ( obligatorii) care încarcă timpul elevilor cu balast, dar care aduc sume frumușele celor care le predau. Schimbarea în bine a învățământului romanesc trebuie începută cu schimbarea atitudinii cadrelor didactice, cu perfecționalizarea și adaptarea lor și a programei școlare învechite. Tu ca profesor predai aceleaşi noțiuni de 20 de ani și nu te poți face înțeles dar ai pretenția ca un elev de liceu care și-a ales un profil să se pregătească pentru > 15 discipline pe săptămână cu informații în primă audiție, vrei să dea randament? Faceți același lucru și dumneavoastră și să vedem randamentul. S-a propus de atâtea ori să luăm exemplul altor țări să reducem numărul de materii la maxim 7 pentru liceu pentru a avea un randament ridicat și aplicat pe profil, iar durata liceulyi să se reducă la 3 ani, dar bineînțeles nu s-a dorit pentru că este mai confortabil pentru „dascăli” să se plângă dar să nu-și dorească schimbarea reală de mentalitate. ” Timpul trece, leafa merge…”
Majoritatea dascalilor sunt dascalite si nu au nici un stres sa se comporte asa si sa fie misandriste pana in panzele albe. Ce facem cu doamnele?
@Valentin
Pari doar unul din boții ce rostogolesc discursul urii la adresa cadrelor didactice. Același tipar de gândire, aceleași argumente etc.
La multe materii lucrurile nu se schimbă pentru că așa sunt ele. Apa avea aceeași formulă chimică și acum 50 de ani, legile termodinamicii sunt aceleași de peste 50 de ani, Al Doilea Război Mondial tot între 1939-1945 a avut loc , nu i s-au schimbat anii în ultimele decenii. Teorema lui Pitagora e aceeași ca acu 500 de ani.
Ne confruntăm cu formatori, educatoare care au terminat cursurile la ID in cadrul unor diverse Facultăți ce aparțin de Universități poate neacreditate la diferite specializări:economie, construcții. Mai apoi constam că salariile lor sunt mai mari decât ale unor profesori care au parcurs cel puțin 2 programe de masterat acreditate în domeniul disciplinei predate
Atat timp cat sunt necalificati care predau, ce importanta are cum se intra la facultate?
amice, esti bine? aialucreaza acolo unde chiar nu exista oameni in sostem. in medicina nu vrei la fel? sau in cfr?
inadmisibil este că au desființat liceele pedagogice cu 5 ani! in rest,cum se intra la drept pe baza de dosar,se intră și aici!
exact. acolo erau probe de aptitudini la admitere si practica pedagogica la greu. erau suficient si 4 ani de liceu. penttu 1..4 sunt perfecte liceele pedagogice
Vreți oameni super-pregătiți dar pe care să-i plătiți cu minimul pe economie dacă se poate, și care să facă 15-în-1 din punct de vedere profesional.
Dacă vreți să se renunțe la dosar, cereți universităților să dea admitere. N-au curajul. De ce? Nu mai vin studenți. I-am lăsat să fie totul pe soft education, fără să le mai cerem niciun efort, iar de când au apărut LLM-urile nu le mai cerem nici să învețe ceva (în mod oficial). Dar vreți performanță. Atunci lăsați profesorii să fie profesori. Acceptați că elevii, în ciuda tuturor eforturilor profesorilor, mai trebuie și lăsați corigenți/repetenți când nu pot performa. Acceptați că e nevoie de concursuri reale de admitere în liceu și facultate.
Altfel, ne prefacem că ne jucăm de-a polițistul bun și polițistul rău.
Nu se poate și cu dânsa-ntr-ânsa și cu sufletul în rai.