Este inadmisibil ca un viitor învățător, care modelează creierașele unor copii, să intre pe bază de dosar la facultate, semnalează învățătoarea Raluca Iarovoi, mentor de practică pedagogică: Nu se acordă suficientă atenție pregătirii viitoarelor cadre didactice

Raluca Iarovoi, învățătoare la Școala Primară „Carol I” din Iași, a vorbit despre pregătirea viitoarelor cadre didactice și a spus că i se pare „inadmisibil ca un viitor învățător, care vine și modelează creierașele unor copii, să intre pe bază unui dosar la facultate”. Declarațiile au fost făcute pentru Radio România Iași.

„Sunt mentor de practică pedagogică și pentru elevii de la Colegiul Pedagogic și pentru studenții de la Facultatea de Pedagogie a Învăţământului Primar din cadrul Universității «Alexandru Ioan Cuza» [de la Iași]. Fac lucrul acesta de mulți ani de zile și consider că pot să-mi exprim un punct de vedere. Nu se acordă suficientă atenție pregătirii viitoarelor cadre didactice. Mi se pare inadmisibil ca un viitor învățător, care vine și modelează creierașele unor copii, să intre pe bază unui dosar la facultate”, a spus învățătoarea.

Raluca Iarovoi a precizat că învățământul nu este un domeniu ofertant și este văzut de cei foarte buni ca o soluție de moment:

„Nici nu este ofertant domeniul, să fim sinceri. Cei care aleg învățământul, cei foarte buni, îl aleg doar ca pe o soluție de moment. Sunt și metodist, merg mult în inspecții și când văd tineri foarte buni care își dau examenul de definitivat întotdeauna îi întreb dacă vor urma cariera didactică toată viața. Cei mai mulți îmi spun că nu. E o soluție de moment, până își găsesc un loc de muncă mai bine plătit. Din păcate, asta ne duce spre a pierde oamenii buni din învățământ.”

Profesoara a menționat că studenții din universități fac foarte puțină practică, „se țin doar două lecții, una de probă și una finală, ceea ce este insuficient”:

„Practica pedagogică este insuficientă pentru cei care fac studii superioare. Cei de la Liceul pedagogic sunt foarte bine pregătiți din punct de vedere metodic, din punct de vedere al pedagogiei, al psihologiei. Vin cu cunoștințe solide și fac o practică pedagogică solidă. Adică vin o dată pe săptămână, tot anul școlar și au și săptămâna aceea de practică comasată. Vin și la început de an școlar, exact cum vă spuneam că am parcurs și eu în școală lucrul acesta, adică vor fi foarte bine pregătiți când își vor prelua propria clasă. La universitate se face foarte puțină practică, se țin doar două lecții, una de probă și una finală, ceea ce este insuficient. Cred că aici este iarăși o mare problema sistemului. Ar trebui pregătiți foarte bine învățătorii și profesorii, în general. Eu nu concep ideea de a deveni profesor pe baza unui examen de dosare. Poate de aceea erau și profesorii atât de dedicați pe vremuri, pentru că se duceau spre domeniul pe care și-l doreau cu adevărat. Acum vorbim de hazard. N-am intrat acolo, mi-am depus dosarul în mai multe locuri, voi face eu ceva. Și de aici este lipsa de pasiune și lipsa de profesionalism, care, din păcate, își pune amprenta asupra copiilor.”

Informații de context

În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:

„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)

Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.

În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:

„De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.

Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani în care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.

În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:

„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro. 

Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.

Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.

Amintim că Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).

Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.

Conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege.

Profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.

Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.

Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.

Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:

„Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”

Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.

De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.

Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.

Foto: © Wenling01 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Învățătoare: Recunosc că nu mă pot obișnui încă cu stilul acesta al părinților de a-și face concediile în timpul cursurilor. Nici nu conștientizează cât se pierde lipsind copilul o zi de la școală