Microbi antarctici care se hrănesc cu motorină ar putea ajuta la combaterea poluării cu plastic

314 vizualizări
Foto: © Stephen Coburn | Dreamstime.com
Oamenii de ştiinţă dintr-o echipă argentiniană folosesc microorganisme originare din Antarctica pentru a combate poluarea provocată de combustibilii fosili şi, potenţial, de materialele plastice în întinderile imaculate ale „continentului alb”, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Aceşti mici microbi consumă deşeurile de combustibili fosili, creând astfel un sistem natural de curăţare a poluării provocate de motorina folosită ca sursă de electricitate şi de căldură în bazele de cercetări ştiinţifice din Antarctica.

Acest continent este protejat prin Protocolul de la Madrid din 1961, care stipulează că Antarctica trebuie să fie păstrată într-o stare imaculată. Studiul despre felul în care microbii ar putea să elimine deşeurile din plastic are aplicaţii potenţiale într-o gamă amplă de chestiuni de mediu, mai transmite Agerpres.

„Cercetarea noastră foloseşte potenţialul unor microorganisme native – bacterii şi fungi care trăiesc în solul din Antarctica, chiar şi atunci când acesta este contaminat – şi le face pe aceste microorganisme să consume hidrocarburi”, a declarat biochimistul Lucas Ruberto.

„Ceea ce pentru noi reprezintă un agent de contaminare, pentru ele poate fi o sursă de hrană”, a adăugat cercetătorul sud-american.

Lucas Ruberto şi alţi cercetători au vizitat în decembrie Carlina, una dintre cele şase baze permanente argentiniene din Antarctica, trecând printr-o perioadă de carantină pentru a nu răspândi maladia COVID-19 pe „continentul alb”, unde au existat totuşi câteva focare izolate.

Cercetătorii argentinieni au realizat câteva sarcini de remediere biologică, vizând curăţarea solului contaminat cu motorină, prin folosirea unor microorganisme şi plante indigene, un proces care ar putea fi utilizat în vara australă pentru a elimina 60% – 80% din totalul agenţilor de contaminare, potrivit sursei citate.

Lucas Ruberto a spus că a ajutat acele colonii de microbi oferindu-le azot, umiditate şi aerisire, pentru a le optimiza condiţiile de viaţă. „Practic, prin acest lucru am făcut ca aceste microorganisme să reducă pe cale biologică – şi cu un impact mic asupra mediului – nivelurile de agenţi de contaminare”, a spus cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă argentinieni au început să studieze felul în care microbii ar putea contribui la eliminarea deşeurilor din plastic şi din alte regiuni. Atât combustibilii, cât şi materialele plastice sunt de fapt polimeri, molecule formate din catene lungi alcătuite în principal din carbon şi hidrogen.

Ei colectează mostre de plastic din apele Antarcticii şi le studiază pentru a vedea dacă microorganismele selectate se hrănesc cu particulele de plastic sau pur şi simplu le folosesc ca pe un fel de „plute” pe care se înmulțesc.

„Dacă vom observa că ele degradează într-adevăr plasticul, următorul pas va fi să înţelegem cum fac acest lucru, pentru ca pe termen lung să găsim o soluţie pentru a crea un proces biotehnologic care să permită degradarea polimerilor la temperaturi scăzute”, a explicat Nathalie Bernard, biochimistă specializată în degradarea materialelor plastice şi participantă la acest studiu.

Foto: © Stephen Coburn | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Piedicile care întârzie Danubius, platforma majoră de cercetare la Dunăre-Deltă: pe lângă pandemie și Ucraina, e bătălia cu birocrația / “E mai ușor să te lupți cu toată concurența, decât cu avizele și cu cei care te întorc de trei ori” – Adrian Stănică, GeoEcoMar

“Când îți zice cineva că-ți dă tot sprijinul, e un fel de ‘No problem in Romania’. Aveți tot sprijinul, dar asta nu ai cum, asta nu ai voie, asta nu…
Vezi articolul

România este printre statele UE care „au un nivel de libertate academică sub medie”, arată un raport al France Universités, o asociație care reunește președinți de universități și instituții de învățământ superior

Un raport francez dat publicității miercuri indică regrese îngrijorătoare în ceea ce privește libertatea academică în întreaga lume, transmite AFP. România se numără printre statele UE care „au un nivel…
Vezi articolul

EXCLUSIV Gérard Mourou, premiul Nobel în Fizică 2018: Sunt implicat în mod real în proiectul din România, care va fi cel mai puternic laser din lume. Vom realiza lucruri ieșite din comun în domeniul fizicii

Gérard Mourou, laureatul premiului Nobel pentru fizică și părintele științific al laserului de la Măgurele, a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro că proiectul din România “are o contribuție unică” la…
Vezi articolul

VIDEO O rachetă capabilă să plaseze sateliți de câteva tone pe orbită a fost lansată de Agenția Spațială Europeană ieri, anunță Ministerul Cercetării. România a participat la proiect

O rachetă capabilă să plaseze pe orbita Pământului sateliți de câteva tone a fost lansată ieri de către Agenția Spațială Europeană, informează Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, într-un comunicat de…
Vezi articolul

EXCLUSIV Softurile antiplagiat nu înlocuiesc comisiile de experți în analizarea plagiatelor. Vor fi acceptate sesizări de plagiat și pe teze de doctorat evaluate in integrum. CNATDCU poate propune modificarea calificativului acordat de către comisia de doctorat – Noile reguli de analizare a plagiatelor

Forul care analizează plagiatele din tezele de doctorat va accepta sesizări de plagiat depuse inclusiv la tezele deja evaluate in integrum, cu condiția ca aceste noi sesizări să aducă probe…
Vezi articolul