Ministerul Educației contrazice Codul Fiscal: susține că pensia alimentară trebuie inclusă la calculul burselor sociale, deși nu este venit impozabil

250 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos / George Călin
Pensia de întreținere, cunoscută ca pensia alimentară, „ar trebui luată în calcul” la stabilirea venitului mediu net pe membru de familie pentru acordarea burselor sociale, susține Ministerul Educației și Cercetării într-un răspuns pentru Edupedu.ro. Instituția recunoaște explicit că aceasta nu este venit impozabil și nu figurează printre veniturile prevăzute la articolul 61 din Codul Fiscal, dar cu toate astea are o interpretare proprie a legislației.

Poziția ministerului contrazice atât Codul Fiscal, cât și Metodologia-cadru aprobată chiar prin Hotărârea de Guvern nr. 732/2025, care condiționează explicit acordarea bursei sociale de existența unor venituri „supuse impozitării”.

Ministerul Educației introduce un raționament care nu există în lege: susține că pensia alimentară „provine dintr-un venit deja impozitat” și, din acest motiv, ar trebui luată în calcul la stabilirea venitului net al familiei, chiar dacă nu este impozabilă.

Zeci de părinți din diferite județe au semnalat redacției, în ultima lună, faptul că școlile le-au respins dosarele pentru bursele sociale pe motiv că, la calculul venitului mediu pe membru de familie, a fost inclusă pensia de întreținere încasată pentru copii. În urma acestor sesizări, redacția a constatat că unele școli au aplicat această practică în baza unor adrese primite de la inspectorate școlare, care au transmis în teritoriu interpretarea potrivit căreia pensia alimentară ar trebui considerată venit al familiei, deși nu este venit impozabil în sens fiscal.

Pentru a clarifica situația și a obține o interpretare unitară, Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației și Cercetării un punct de vedere oficial privind aplicarea HG nr. 732/2025 și raportarea acesteia la Codul Fiscal. Răspunsul primit de la minister a confirmat existența unei interpretări administrative care susține includerea pensiei de întreținere în calculul venitului, deși aceasta nu este venit impozabil.

Răspunsul integral primit de la Ministerul Educației și Cercetării:

Edupedu.ro: Pensia de întreținere (pensia alimentară) intră sau nu în categoria veniturilor „supuse impozitării” utilizate la calculul venitului mediu pe membru de familie, conform art. 13 și art. 14 din HG 732/2025?

MEC: „HG 732/2025 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor şi cuantumul acestora stipulează la art.14 alin. (1) faptul că „la stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile nete realizate de membrii familiei. Prin venituri nete se înţelege totalitatea sumelor primite/realizate de fiecare membru al familiei, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”.

Conform art. 108^1 alin. (9) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, „sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile şi nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obţinerea venitului minim garantat, precum şi pentru alte beneficii sociale„.

De asemenea alocaţia de stat pentru copii nu este impozabilă şi nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit cu acest titlu”, potrivit art.8 din Legea nr.61/1993, cu modificările și completările ulterioare, privind alocaţia de stat pentru copii.

În ceea ce privește pensia de întreținere, opinăm că ar trebui luată în calcul la stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie. Aceasta provine dintr-un venit deja impozitat, ca atare nu mai poate fi impozitată suplimentar, motiv pentru care nu figurează printre veniturile impozabile precizate la art. 61 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul unei autorități părintești comune, fiecare părinte, căsătorit sau nu, separat sau divorțat, are obligația de a contribui la întreținerea și educația copiilor proporțional cu resursele proprii, cu cele ale celuilalt părinte și cu nevoile copilului. În caz de divorț sau de separare, indiferent dacă exercită în comun sau nu autoritatea părintească, părinții trebuie să contribuie în continuare împreună la costurile de întreținere și educație ale copilului, cu excepția cazului în care se decide altfel. Această contribuție ia forma unei pensii de întreținere”.

Edupedu.ro: Pensia de întreținere poate fi solicitată, declarată sau verificată de unitățile de învățământ, în condițiile în care nu este un venit fiscal și nu apare în bazele de date ale ANAF?

MEC: „Printre documentele care se depun la unitatea de învățământ în vederea acordării burselor sociale prevăzute la alin. (1) lit.a) din HG nr. 732/2025 se află atât o „declaraţie pe propria răspundere privind veniturile nete, obţinute pe ultimele 12 luni anterioare cererii, realizate de membrii familiei şi acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal pentru verificarea respectării criteriilor de acordare a bursei„, precum și„acte referitoare la starea civilă de la momentul depunerii cererii, certificatul de divorţ şi convenţia notarială încheiată în cadrul procesului de divorţ cu copii minori, sentinţă judecătorească din care să rezulte stabilirea domiciliului copilului/copiilor la unul dintre părinţi”.

Precizăm că la depunerea declarațiilor pe propria răspundere, părinții trebuie să cunoască faptul că falsul în declarații se pedepsește conform prevederilor art. 326 alin.(1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, care specifică: „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art.175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Nota autorului: Nici Codul Fiscal, nici metodologia burselor nu folosesc criteriul „provenienței dintr-un venit impozitat”. Singurul criteriu legal este dacă suma în sine este sau nu venit supus impozitării. Dacă logica ministerului ar fi corectă, atunci și alte sume neimpozabile – precum donațiile, moștenirile, bursele sau despăgubirile – ar trebui incluse în calcul, deoarece și ele pot proveni din venituri impozitate anterior. Or, Codul Fiscal le exclude explicit. Mai mult, Codul Civil definește pensia de întreținere ca obligație civilă a părintelui față de copil, nu ca venit al părintelui custodian. Este o obligație stabilită de instanță, executată în interesul copilului, nu un venit realizat de familie în sens fiscal.

Ce prevede metodologia acordării burselor școlare

HG nr. 732/2025 prevede la articolul 13 alin. (1) lit. a) că bursa socială se acordă elevilor proveniți din familii care realizează „un venit mediu net pe membru de familie, supus impozitării”.

Articolul 14 alin. (1) explică modul de calcul și stabilește că prin „venituri nete” se înțeleg sumele realizate conform Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

Prin urmare, metodologia trimite explicit și exclusiv la Codul Fiscal pentru definirea veniturilor care se iau în calcul. Nu lasă loc de interpretări paralele sau de extinderi administrative ale noțiunii de venit.

Codul Fiscal enumeră exhaustiv, la articolul 61, categoriile de venituri supuse impozitului pe venit. Pensia de întreținere nu se regăsește printre acestea.

Mai mult, pensia alimentară nu este tratată nicăieri în legislația fiscală drept venit al părintelui care o primește în numele copilului. Ea nu este supusă impozitării, nu apare în adeverințele de venit ANAF și nu este înregistrată în PatrimVen, baza de date utilizată oficial pentru verificarea veniturilor în procedura de acordare a burselor.

Acest lucru este recunoscut chiar de Ministerul Educației în răspunsul său, care afirmă explicit că pensia de întreținere „nu figurează printre veniturile impozabile”.

Faptul că părinții au obligația comună de a contribui la întreținerea copilului nu transformă pensia alimentară într-un venit fiscal. Codul Civil reglementează obligații familiale, nu venituri supuse impozitării. Codul Fiscal este singurul care stabilește ce sume sunt venituri relevante pentru calculul unor beneficii sociale.

Metodologia burselor trimite explicit la Codul Fiscal, nu la Codul Civil, pentru definirea veniturilor care se iau în calcul.

Ministerul subliniază, în răspunsul său, că părinții trebuie să completeze declarații pe propria răspundere și amintește sancțiunile penale pentru fals în declarații. Această precizare mută responsabilitatea asupra părinților, în condițiile în care chiar autoritățile statului oferă interpretări contradictorii ale legii.

În acest context, Edupedu.ro a solicitat mai întâi un punct de vedere reprezentanților ANAF, care au precizat că pensia alimentară nu este venit impozabil.

Am solicitat și un punct de vedere oficial al Ministerului Finanțelor, instituția cu competență exclusivă în interpretarea și aplicarea legislației fiscale. Solicitarea vizează clarificarea regimului fiscal al pensiei de întreținere și dacă o sumă care nu este venit impozabil, nu apare în evidențele ANAF și nu este prevăzută la art. 61 din Codul Fiscal poate fi inclusă, prin interpretare administrativă, în calculul venitului mediu pe membru de familie pentru acordarea burselor sociale. Ministerul Finanțelor a fost întrebat explicit dacă noțiunea invocată de Ministerul Educației – aceea de „venit provenit dintr-un venit deja impozitat” – are vreun temei juridic în legislația fiscală actuală. Așteptăm răspunsul Ministerului Finanțelor și în momentul primirii îl vom publica.

Ca efect al unor interpretări de acest fel, numărul burselor sociale a scăzut cu aproape 9% față de anul trecut, deși ministrul Daniel David declara în multiple ieșiri publice că va proteja bursele sociale.

În octombrie 2024 existau 835.026 beneficiari, iar în octombrie 2025 doar 760.772. Diferența de 74.254 de elevi reprezintă o reducere de aproape 9%. În septembrie se observă și aici o scădere de peste 61.000 de beneficiari, potrivit datelor obținute și analizate de Edupedu.ro.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

AmCham România face apel la Guvern „să asigure continuitatea procesului de educație”, să relaxeze curriculumul școlar aferent ultimelor 2 luni și să decaleze examenele de finalizare a studiilor

Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) face apel la Guvern „să asigure continuitatea procesului de educație chiar și într-un astfel de context”, cum este criza COVID-19. „AmCham Romania susține…
Vezi articolul

Norma minimă de predare va crește cu o oră pentru cadrele didactice din Universitatea din București, în anul 2025-2026 – decizie a Senatului UB / Universitatea: Toate informațiile pe care le avem dinspre Minister confirmă că nu vom avea rectificare bugetară

Norma minimă de predare, în anul universitar 2025-2026, urmează să fie cu o oră mai mare pentru cadrele didactice ale Universității din București, a decis Senatul universitar, potrivit unor răspunsuri…
Vezi articolul

Noile planuri-cadru pentru liceu: Trunchiul comun va avea 65% din ore în clasele a IX-a și a X-a, 35% în clasele XI-a și a XII-a / Curriculumul de specialitate crește la 45% din ore în ultimii doi ani de liceu – ministrul Daniel David

Componenta trunchiului comun, respectiv cea ca curriculumului de specialitate, la nivel de liceu, vor cunoaște variații în funcție de anii de studiu, a anunțat ministrul Daniel David într-o prezentare a…
Vezi articolul