Aproape 100 de elevi din România au prezentat la București proiecte dezvoltate cu ajutorul inteligenței artificiale, imprimării 3D și roboticii, în cadrul finalei Concursului Național 3DUTECH 2026, care a avut loc pe 29 mai. În paralel, reprezentanți ai Ministerului Educației, universităților și industriei au discutat despre introducerea inteligenței artificiale în școli, evaluarea elevilor și competențele necesare pe piața muncii.
Inteligența artificială a fost subiectul principal al Conferinței Naționale 3DUTECH 2026, organizată la Universitatea Româno-Americană din București. Evenimentul a reunit elevi, profesori, cercetători, reprezentanți ai companiilor și ai Ministerului Educației într-o dezbatere despre modul în care tehnologia poate fi integrată în școală și folosită pentru rezolvarea unor probleme reale.

Sub tema „Competențe reale pentru generația care înțelege AI și transformă tehnologia în soluții pentru comunitate”, ediția din acest an a pus în centrul atenției proiecte dezvoltate de elevi pentru sănătate, protecția mediului, siguranță digitală, energie verde și comunități inteligente.
„Astăzi nu discutăm despre AI doar teoretic. Vedem elevi care folosesc tehnologia pentru a construi soluții concrete”, a fost mesajul transmis în deschiderea evenimentului.

În prima parte a conferinței, reprezentanți ai Ministerului Educației, ai Universității Politehnica București, ai Universității Româno-Americane și ai ICDL România au discutat despre modul în care inteligența artificială schimbă educația și despre competențele de care vor avea nevoie elevii în următorii ani.
VIDEO Conferința și finala 3DUTECH 2026
Ministerul Educației: Ghidul național privind AI nu este gata
Una dintre cele mai importante informații anunțate în cadrul conferinței a fost legată de ghidul național privind utilizarea inteligenței artificiale în educație.
Cătălin Vișan, consilier al ministrului Educației, a recunoscut că documentul promis anul trecut nu a fost finalizat.
„La finalul anului trecut am spus că vom avea măcar în consultare publică un astfel de ghid. Nu îl avem și, realist vorbind, cel mai probabil nu îl vom avea până la finalul acestei guvernări interimare”, a declarat acesta.

Reprezentantul ministerului a precizat însă că școlile pot utiliza deja documentele elaborate la nivel european privind utilizarea etică a inteligenței artificiale în educație.
„Ghidurile europene sunt foarte bune și pot fi preluate direct de școli”, a afirmat Vișan.
Georgeta Crăciunescu, consilier în cadrul Ministerului Educației, a anunțat că instituția pregătește programe dedicate profesorilor în contextul schimbărilor curriculare care vor intra în vigoare pentru liceu.
„Noi, împreună cu ICDL România, împreună cu multe alte instituții, cu Politehnica București, Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și, practic, cu majoritatea universităților din țară, am purtat discuții și pregătim pentru această vară programe importante pentru profesori.
Mă bucur să spun că domnul prorector mi-a propus să avem mai mult decât atât: o colaborare și cu Universitatea Româno-Americană. Nu putem decât să fim bucuroși de acest lucru.
Da, este mult de muncă și nu este ușor, pentru că sunt foarte multe schimbări. Din păcate, suntem puțini din punct de vedere numeric pentru a produce schimbări majore într-un timp foarte scurt.
Dar merg pe ideea că esențele tari se țin în sticluțe mici. Aveți puțintică răbdare cu noi pentru că o să vă demonstrăm că suntem acolo. O să facem ce trebuie”, a spus Georgeta Crăciunescu.

Premiul 3DUCATOR pentru profesoara Teodora Stolnicu
În cadrul evenimentului a fost acordat și premiul 3DUCATOR, care recompensează profesorii implicați în promovarea competențelor digitale și a tehnologiilor emergente în școli.
Distincția a fost acordată profesoarei Teodora Stolnicu de la Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” din București.

„Intrăm la clasa a IX-a cu planuri-cadru noi și discipline opționale integrate de inteligență artificială. Suntem școală-pilot”, a declarat profesoara.
Universitățile: Diploma contează prin ceea ce știi să faci
Discuția s-a concentrat și asupra modului în care inteligența artificială schimbă evaluarea și învățarea.
Lucian Botea, prorector al Universității Româno-Americane, a explicat că utilizarea AI în lucrări și proiecte poate fi identificată în multe situații, mai ales atunci când studenții nu înțeleg conținutul generat.

Universitatea a introdus deja cursuri dedicate utilizării inteligenței artificiale și prompt engineering-ului pentru toți studenții, indiferent de specializare.

La rândul său, Mihnea Moisescu, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București, a atras atenția că valoarea unei diplome depinde de ceea ce știe să facă absolventul cu informațiile acumulate.
„Greutatea diplomei este în ceea ce înțelegeți voi din ceea ce ați învățat și în ceea ce știți să faceți cu ceea ce ați înțeles”, a spus acesta.
Elevii au prezentat soluții AI pentru probleme reale
Momentul central al zilei a fost finala Concursului Național 3DUTECH 2026 – AI for Good.

Cele zece echipe finaliste au prezentat proiecte care folosesc inteligența artificială, robotica și imprimarea 3D pentru a răspunde unor provocări din viața reală.
Printre soluțiile dezvoltate de elevi s-au numărat:
- A.R.G.U.S., un robot autonom pentru supravegherea spațiilor publice;
- BIMO, un robot anti-stres destinat elevilor și persoanelor care lucrează în medii solicitante;
- Cumulus, un sistem inteligent de monitorizare a bebelușilor fără utilizarea camerelor video;
- H.A.L.O., un robot umanoid controlat de la distanță pentru intervenții în medii periculoase;
- HYDROISLAND, un concept de producere a hidrogenului verde pe platforme plutitoare;
- Smart Rehab Grip, un dispozitiv pentru recuperare medicală bazat pe stimulare haptică;
- SoulLink, un robot destinat persoanelor vârstnice care locuiesc singure;
- TechnoHistory, o aplicație VR pentru explorarea patrimoniului cultural românesc;
- The Green Guardian, un robot construit din materiale reciclate pentru protecția mediului;
- UpRight, un dispozitiv purtabil pentru monitorizarea refluxului gastroesofagian.
Proiectele au fost evaluate de specialiști din educație, cercetare, industrie și media, fiind punctate în funcție de originalitate, relevanță și impactul potențial asupra comunității.

Acestea sunt proiectele care au câștigat Finala:
𝗣𝗿𝗲𝗺𝗶𝘂𝗹 𝗜: EngiGirls – Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
𝗣𝗿𝗲𝗺𝗶𝘂𝗹 𝗮𝗹 𝗜𝗜-𝗹𝗲𝗮: CarbonCopy – Centrul Județean de Excelență Galați
𝗣𝗿𝗲𝗺𝗶𝘂𝗹 𝗮𝗹 𝗜𝗜𝗜-𝗹𝗲𝗮: ARZ Rehab Systems – Colegiul National Zinca Golescu Pitești

De la imprimare 3D la inteligență artificială
3DUTECH a început ca un program dedicat imprimării 3D și competențelor digitale practice și a evoluat într-o platformă care conectează școala cu universitatea și industria.
Prin introducerea componentei AI și a temei „AI for Good”, organizatorii încearcă să mute accentul de la simpla utilizare a tehnologiei către folosirea acesteia pentru rezolvarea unor probleme reale din comunitate.
Potrivit organizatorilor, programul a contribuit până acum la dezvoltarea a 62 de hub-uri de imprimare 3D și robotică în licee din toate județele țării, la formarea unei rețele de sute de profesori și la certificarea internațională a peste o mie de elevi în domenii digitale.
Până în 2026, programul a integrat 40 de hub-uri AI Empowered în licee și oferă elevilor certificare internațională ICDL AI. La inițiativa 3DUTECH, Ministerul Educației a aprobat un opțional național pentru liceu, iar meseria de „tehnician imprimare 3D” a fost introdusă în COR.
10 comments
My 2 cents: singurii care au nevoie de cursuri de formare AI sunt cei care nu predau: cei din minister și din ISJ uri.
Profesorii folosesc AI la clasa de la prima versiune de Chat GPT!!!
MINISTRUL EDUCAȚIEI SI FINCTIONARII DIN MINISTER POT FI ÎNLOCUIȚI LEJER DE AI,ORICUM SUNT INUTILI SI MEDIOCRI IN TOT CEEA CE ESTE NEVOIE DE PUTERE DECIZIONALA IN REGORMA INVATAMANTULUI SUNT ASEMENI SCLAVILOR ..FARA PUTERE DE DECIZIE…SPEG AI SA II ÎNLOCUIASCĂ CAT MAI CURAND ASTFEL VOM SCĂPA DE NIȘTE PARAZIȚI INUTILI
Niciodata nu am fost impotriva unui lucru gandit si care sa ajute romaniii. Dar acum cred ca nu era momentul pentru digitalizare(AI), pentru ca:
1 copiii din scolile noastre nu au computer sau laptopuri
2 acum cred ca era mult mai bine pentru copii sa aiba support sa ajunga la scoala, sa beneficieze de imbracaminte, incaltaminte si alimentatie corespunzatoare, samd.
3 se putea amana digitalizarea, nu cred ca era cazul acum in situatia in care se afla tara.
Elevi care stiu robotica si proiectare 3d reprezinta un procent insesizabil ! Restul ne c..c… pe noi de foame dar ne trebuie AI ! La ce te poate ajuta un soft daca tu nu produci tehnologie nimic si nu ai in ce sa il programezi ! In tari precum Romania sigurul scop al Ai este sa înlocuiască muncitori din diferite categorii !
Cred ca alta ar trebui sa fie prioritatea ministerului acum.
Daca s-ar uita pe listele de definitivat ar constata ca la nivel de tara sunt mai putin de 100 profesori de fizica!!!
Asta e critic pentru viitoarele generatii, mai ales ca in urmatorii 5-10 ani se vor pensiona peste 50% din profesorii de fizica existenti in sistem!!!
Si vine intrebarea: cu ce ademeneste ministerul un absolvent de fizica in invatamant?
Raspunsul vine de la cei doi Dumb & Dumber – David si Dimian: cu 4300 lei net!
Cursurile de formare pentru profesori privind utilizarea AI la clasa vor fi susținute de formatori care nu au predat niciodată sau care au facut-o in urma cu 30 ani și acum citesc de pe ppt-uri la cursuri ..
Corect.
ce ghid iti mai trebuie pentru inteligenta artificiala, stii limba romana intrebi ce vrei sa-ti faca si iti face, apoi te apunci si depanezi programul. mare branza.
Si cine pregateste profesorii pentru AI ? Specialistii in AI nu lucreaza in Romania ! Nicio tara nu-si externalizeaza cercetarea ! Iar daca prin absurd ar exista acesti specialisti – acestia si-ar permite oare din punct de vedere al timpului sa realizeze munca voluntara pentru Ministerul Invatamantului ??? A nu se confunda zona de hoby cu zona profesionala – acolo amanuntele ce trec neobservate in zona de hoby devin critice.
Educația digitală ar trebui să înceapă de la clasa pregătitoare.
Elevi de gimnaziu nu știu ce este un document Word, cu atât mai puțin cum să colaboreze online la re realizarea unuia.