Pe 29 mai 2026, de la ora 11:00, Aula Universității Româno-Americane din București devine scena unei ediții 3DUTECH în care tehnologia nu mai este discutată doar ca tendință, ci prezentată prin soluții create de elevi, profesori, cercetători și specialiști din industrie. 3DUTECH 2026 pune în prim-plan generația care nu mai privește tehnologia ca pe un concept abstract, ci ca pe un instrument concret pentru a schimba lumea din jur. Evenimentul este transmis LIVE pe paginile de Facebook ale 3dutech, ICDL, Universitatea Romano-Americană și Edupedu.ro, precum și pe canalul de YouTube al organizatorului.
Profesoara Teodora Stolnicu de la Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” din București a primit premiul (E)DUCATOR la 3DUTECH 2026: Intrăm la clasa a IX-a cu planuri-cadru noi și discipline opționale integrate de inteligență artificială, suntem școală-pilot
- Conferința Națională 3DUTECH – Modelează viitorul! aduce la București proiecte AI for Good, demonstrații de robotică și imprimare 3D și un dialog între școală, universitate, cercetare și industrie.
- Conferința începe la ora 11:00 cu o radiografie a modului în care România poate pregăti elevii pentru o economie în care competențele AI, gândirea critică și capacitatea de a lucra cu tehnologii emergente devin esențiale și aduce în același cadru perspectiva școlii, a universității, a cercetării și a industriei.
- Următorul panel, Get Ready For New Tech!, aduce pe scenă specialiști care lucrează direct cu tehnologii aflate deja în transformarea educației, industriei și vieții cotidiene.
- Scena este apoi animată de cei 10 finaliști ai Concursului Național 3DUTECH 2026 – AI for Good. Elevii calificați în finală își vor prezenta ideile și prototipurile dezvoltate în jurul temei „AI for Good – noi tehnologii pentru un viitor mai bun”.
- 3DUTECH Expo completează experiența conferinței cu demonstrații și interacțiuni directe cu tehnologii emergente și conecteaza scena conferinței cu energia practică a celor care experimentează, testează și creează.
- Programul 3DUTECH s contribuit la activarea a 62 de hub-uri de imprimare 3D și robotică în licee din toate județele, la formarea unei rețele de sute de profesori specializați și la pregătirea a peste o mie de tineri care au avut oportunitatea de a se certifica internațional în domenii digitale.
VIDEO LIVE Conferința Națională 3DUTECH – Modelează viitorul!
Cele mai importante declarații din dezbatere
Cătălin Vișan, reprezentant al Ministerului Educației: Ghidurile europene, apărute în luna martie, sunt foarte bune și pot fi preluate direct de școli
Ana-Maria Stancu, fondatoare RoboHub: Noi ne-am cunoscut în noiembrie anul trecut, când am organizat o dezbatere pe tema inteligenței artificiale în educație. Atunci, domnul consilier ne promitea că va apărea un ghid despre cum să folosim inteligența artificială în educație. Mai este sau nu mai este acel ghid? Ce facem cu el?
Cătălin Vișan: În felul acesta învăț și eu să nu mă trezesc făcând promisiuni atunci când depind de situația politică din România.
Într-adevăr, la finalul anului trecut am spus destul de clar și răspicat că până la finalul anului vom avea măcar în consultare publică un astfel de ghid. Nu îl avem și, realist vorbind, cel mai probabil nu îl vom avea până la finalul acestei guvernări interimare.
Nu încerc să mă scuz, dar situația politică, mai ales la nivelul Ministerului Educației, a fost cea pe care o cunoașteți. Suntem la al treilea cabinet de când am făcut acea declarație.
Mai important este că, între timp, au apărut și documente la nivel european.
Avem acum un ghid european privind utilizarea etică a inteligenței artificiale în învățământul preuniversitar și încercăm să integrăm aceste informații în viitorul ghid național. De fapt, mai corect spus, într-un document de viziune, pe baza căruia să fie dezvoltate ulterior ghiduri naționale.
Am primit multe întrebări în ultima perioadă și am spus de fiecare dată că ghidurile europene, apărute cred în luna martie, sunt foarte bune și pot fi preluate direct de școli. Într-adevăr, aici suntem într-o anumită culpă pentru că nu am reușit să ne mișcăm mai rapid.
Totodată, societatea păstrează și o anumită reminiscență a comunismului, în sensul că totul trebuie să vină centralizat: să facă ministerul, să spună ministerul. Eu spun foarte clar că acele ghiduri sunt bune, pot fi preluate la nivelul școlilor și se poate discuta pe baza lor.
Ghidurile europene sunt scrise într-un mod destul de user-friendly, dacă îmi permiteți expresia. Sunt redactate astfel încât să poată fi înțelese atât de profesori, cât și de elevi.
Într-adevăr, au 30-40 de pagini, însă limbajul este accesibil.
Documentul la care lucrăm noi la minister este însă unul tehnic. Este un document care să stabilească o structură la nivel de arhitectură instituțională și să creeze bazele pentru viitoare ghiduri naționale.
De aceea, chiar dacă și documentul nostru va avea probabil tot 30-40 de pagini, trebuie să recunoaștem că inteligența artificială este un domeniu care încă nu s-a stabilizat.
Eu lucrez în acest domeniu, sunt cercetători care lucrează în acest domeniu. Ce am învățat despre aceste tehnologii acum nouă sau 12 luni este deja, dacă îmi permiteți expresia, depășit.
De aceea trebuie să construim mai întâi un cadru general, care să rămână valabil măcar doi-trei ani, iar apoi, pe baza lui, să putem reacționa mai agil și să discutăm despre provocările care apar de la un moment la altul.
Irinuca Văduva, Coordonator 3(E)DUTECH: Eu pot să adaug că există un ghid gratuit, GhidAIEdu.ro, dezvoltat de ICDL România. Are mai multe pagini, Ana, într-adevăr, dar cred că ceea ce îți dorești tu este o versiune mai simplă, accesibilă atât pentru elevi, cât și pentru profesori, și sperăm ca acest lucru să se întâmple și să se extindă.
Ceea ce facem și prin EduTech, prin EduTech Life, este să formăm și să certificăm gratuit elevi și profesori pe modulul AI ICDL. Dar un ghid, așa cum este GhidAIEdu.ro, trebuie să fie structura prin care o școală să știe cum să integreze inteligența artificială în clasă. Bazele ar trebui să le pună, totuși, școala, incluzând toți actorii care contribuie la educația digitală din clasele din România.
Georgeta Crăciunescu, Ministerul Educației: am lucrat la proiectul „Ambasador AI – AI pentru toate școlile din România”. Am realizat acel ghid de două pagini pe care l-am trimis tuturor profesorilor din țară
Ana-Maria Stancu, fondatoare RoboHub: Doamna Crăciunescu, am o întrebare pentru dumneavoastră, pentru că sunteți și pe zona TIC și informatică. În multe școli, disciplina TIC înseamnă încă Word și PowerPoint. Din nefericire, aceasta este realitatea.
Întrebarea este dacă putem transforma această disciplină astfel încât să introducem și inteligența artificială și alte elemente mai avansate. Știm că acum se schimbă curriculumul pentru liceu. Nu aș putea spune că sunt foarte fericită nici de modul în care se schimbă, cu etică în AI și AI, dar măcar este un pas înainte.
Credeți că există șanse ca, pe viitor, să fie adaptat și curriculumul de gimnaziu pe această zonă?
Georgeta Crăciunescu, Ministerul Educației: Mai întâi, dacă îmi permiteți, aș vrea să adaug ceva și să îl susțin pe colegul meu, Cătălin Vișan, cu care lucrez de un an de zile.
O să vă reamintesc că împreună am lucrat la proiectul „Ambasador AI – AI pentru toate școlile din România”. În cadrul acestui proiect, cu ajutorul partenerilor noștri – Clubul Informaticii Economice din ASE, domnul Răzvan Bologa și Vodafone – am realizat acel ghid de două pagini pe care l-am trimis tuturor profesorilor din țară.
Avem o platformă prin care am făcut acest instructaj. Profesorii au instruit, la rândul lor, câte șapte profesori din fiecare județ, pentru că proiectul a fost implementat la nivel național. Fiecare profesor instruit ar trebui să prezinte proiectul la clasa lui, la o oră de dirigenție sau în contextul pe care l-a considerat potrivit.
Practic, ne-am mișcat, poate puțin mai lent, poate nu am mediatizat suficient, dar am muncit în această direcție și avem un feedback pozitiv.
Curând vom avea și rezultatele finale și vi le vom pune la dispoziție.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, într-adevăr, programele școlare pentru clasa a IX-a se vor schimba începând cu anul școlar următor.
Noi, împreună cu ICDL România, împreună cu multe alte instituții, cu Politehnica București, Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și, practic, cu majoritatea universităților din țară, am purtat discuții și pregătim pentru această vară programe importante pentru profesori.
Mă bucur să spun că domnul prorector mi-a propus să avem mai mult decât atât: o colaborare și cu Universitatea Româno-Americană. Nu putem decât să fim bucuroși de acest lucru.
Da, este mult de muncă și nu este ușor, pentru că sunt foarte multe schimbări. Din păcate, suntem puțini din punct de vedere numeric pentru a produce schimbări majore într-un timp foarte scurt.
Dar merg pe ideea că esențele tari se țin în sticluțe mici. Aveți puțintică răbdare cu noi pentru că o să vă demonstrăm că suntem acolo. O să facem ce trebuie.
Prorectorul Lucian Botea, Universitatea Româno-Americană: Să știți că se vede foarte ușor dacă o lucrare e făcută cu AI sau nu, pentru că de cele mai multe ori există mici erori sau greșeli
Ana Maria Stancu, CEO Bucharest Robots: Întrebarea mea este așa: dacă acum AI poate să genereze un eseu, poate să facă proiecte și prezentări cum mai putem noi pe viitor, sa evaluam? Voi ce faceți la universitate? Cum evaluați studenții?
Lucian Botea, Universitatea Româno-Americană: Cred că încă AI nu a ajuns la nivelul ăla de dezvoltare și să știți că sunt situații în care într-adevăr poate nu ne dăm seama, dar de cele mai multe ori îți dai seama că acel test sau acel eseu sau proiect a fost făcut cu AI, pentru că, din păcate, chiar dacă încurajăm folosirea AI-ului de către studenți, mulți nu realizează că el poate fi folosit și trebuie folosit cu bună știință, cu acele elemente de bune practici, să le spunem, în care filtrul uman contează în continuare foarte mult.
Să știți că se vede foarte ușor dacă o lucrare e făcută cu AI sau nu, pentru că de cele mai multe ori există mici erori sau greșeli în acel context.
Există un limbaj pe care îl folosește și pe care cei care sunt de partea cealaltă a catedrei, care folosesc și ei AI își dau seama de acel limbaj și există multe componente în care zona de gândire, haideți să-i spunem gândire critică, în care noi trebuie să ne implicăm, contează foarte mult în acel eseu, ceea ce am făcut noi este adevărat că de anul viitor academic, de fapt, pentru că noi începem în octombrie, am început să introducem pentru toți studenții universității partea de promtenginiering.
Deci componenta de AI este o materie importantă pentru noi și nu contează dacă ești student la drept, la sport sau kinetoterapie, inclusiv pentru ei, am introdus această materie pe care să o studieze timp de un semestru, dar nu înainte să studieze un alt element care ține zona care ține de zona de abilități practice, acele soft skills despre care se tot vorbește și au o materie care se duce în zona de soft skills și critical thinking, pentru că trebuie să folosim AI-ul, dar să-l folosim cu discernământ.
Irinuca Văduva, ICDL Romania: Să nu transformăm profesorul într-un personaj care spune doar dacă un proiect e făcut cu AI sau nu. E important să urmărim ca evaluarea să testeze procesul, să testeze înțelegerea
Ana Maria Stancu, CEO Bucharest Robots: Voi mergeți mult pe proiecte AI for good. De ce credeți că este important ca elevii să folosească inteligența artificială pentru probleme reale și nu doar aplicații teoretice.
Irinuca Văduva, General Manager, ICDL România: Pentru că de fapt, asta este ideea care stă la baza a ceea ce ne dorim să se întâmple în școală. Nu putem să introducem tehnologii digitale, tehnologii emergente în școală acum decât dacă le punem în situații concrete. E conceptul nostru, e ideea noastră prin care încercăm să promovăm faptul că dacă vrem un proces de transformare digitală în școlile din România trebuie să-i învățăm și pe profesori să-i învețe pe copii altfel.
Tehnologia digitală este despre practică și este despre situații reale. Plus de asta, ne confruntăm cu mai multe fenomene. Iar atunci când copiii sunt puși sa lucrează pe situații reale, se schimbă ceva foarte important. Le crește motivația foarte mult și asta e o problemă cu care, repet, ne confruntăm. Cum îi mai ținem pe copii la școală când se întâmplă atât de multe în online, cum îi mai ținem în bancă?
Și atunci asta e toată filozofia. Prin 3DUTECH lucrăm pe probleme reale și îi provocăm pe profesori și pe copii să testeze, să greșească. E foarte important să calibreze. Și foarte important să găsească soluții, nu răspunsul corect, așa cum ne-a obișnuit școala până acum. Dacă ne punem probleme reale și căutăm soluții, cred că o să fim cu toții mult mai mulțumiți despre ce se întâmplă în școală și o să vorbim mai puțin despre analfabetism funcțional, despre cât de prost stă România în toate clasamentele de competențe digitale.
Și apropo de probleme reale, mai spun un lucru, pentru că spunea domnul protector mai devreme despre evaluare e foarte important să ne propunem ca profesorul să nu devină un un polițist. Trebuie să fim foarte atenți ce facem cu evaluarea în perioada imediat următoare.
Să nu transformăm profesorul într-un personaj care spune doar dacă un proiect e făcut cu AI sau nu. E important să urmărim ca evaluarea să testeze procesul, să testeze înțelegerea și nu rezultatul ăla corect pe care îl bifăm acum la toate examenele și lucrările de control, dacă se mai dau lucrări pe control.
Ana Maria Stancu, CEO Bucharest Robots: Întrebarea mea este, având în vedere ce face universitatea și facultatea în particular, mai contează diploma în perioada aceasta în care poți să codezi de acasă și să-ți faci o aplicație fără să fi trecut 3 ani, 4 ani prin universitate, credeți că o să mai fie nevoie de certificări?
Mihnea Moisescu: Este foarte important să înțelegeți voi ceea ce obțineți de la asistenții de inteligență artificială și, indiferent de asistenți, de tehnologii, aici este greutatea diplomei: în ceea ce înțelegeți voi din ceea ce ați învățat și în ceea ce știți să faceți cu ceea ce ați înțeles
Mihnea Moisescu, decan al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București: Ar trebui, totuși, să înțelegem că întrebarea aceasta mi-o puneam și eu când eram student. Și probabil că și-a pus-o și primul student al vreunei universități din lume, acum câteva sute de ani: ce valoare are, la final, diploma?
Nu știu să vă răspund, pentru că întrebarea este strict personală. Voi veți decide ce valoare are acea diplomă la final, pentru că de voi va depinde cariera pe care o veți urma.
Diploma poate să aibă greutatea hârtiei pe care este tipărită. Diploma poate să aibă o greutate mult mai mare, care se măsoară în munca pe care ați depus-o ca să ajungeți acolo, în ceea ce ați învățat și în ceea ce știți să faceți cu ceea ce ați învățat.
Și cred că aici am atins un punct foarte important pentru viitor.
Sunt deștept dacă tastez două lucruri și îmi răspunde ChatGPT la întrebare, iar eu dau răspunsul respectiv mai departe? Măsura performanței va fi cât de bine știu să utilizez ceea ce obțin și cât de sigur sunt că ceea ce obțin este corect.
Oricine poate să scrie. Chiar și un copil de 2-3 ani, în momentul în care descoperă butoanele, poate să apese într-o anumită secvență și să obțină un răspuns.
Este bun acel răspuns? Care este nivelul de încredere pe care îl am în acel răspuns?
Da, mă duc marți și dau un test. Răspund cu ajutorul unuia dintre minunații asistenți virtuali. Extraordinar, am luat 8, am luat 10.
Peste 10 ani ajung să lucrez într-o centrală nucleară. Folosesc același asistent virtual, fără să știu dacă răspunsul pe care îl primesc este corect sau nu. Acum puteți să elaborați și voi mai departe. Nu trebuie să vă explic eu sensul cuvântului «boom».
Deci este foarte important să înțelegeți voi ceea ce obțineți de la asistenții de inteligență artificială și, indiferent de asistenți, de tehnologii și așa mai departe, aici este greutatea diplomei: în ceea ce înțelegeți voi din ceea ce ați învățat și în ceea ce știți să faceți cu ceea ce ați înțeles.
Dacă ați obținut aceste lucruri în urma a trei-patru ani de facultate, excelent. Atunci veți avea o carieră de succes.
Dacă mergeți trei sau patru ani doar ca să sprijiniți un scaun, iar scaunul să vă sprijine la rândul lui, nu veți reuși să faceți nimic mai departe.
Sub tema „Competențe reale pentru generația care înțelege AI și transformă tehnologia în soluții pentru comunitate”, ediția din acest an pune în prim-plan inteligența artificială, robotica, imprimarea 3D și capacitatea tinerilor de a folosi aceste tehnologii într-un mod responsabil. 3DUTECH 2026 nu este doar o conferință despre viitor, ci un spațiu în care viitorul este prezentat prin proiecte, prototipuri, demonstrații și conversații cu impact direct asupra educației și pieței muncii.
Evenimentul aduce în același cadru perspectiva școlii, a universității, a cercetării și a industriei. Conferința este deschisă de către Mihai Peticilă, co-fondator Edupedu.ro.
Dialogul despre educație digitală va fi susținut de:
- Ana Maria Stancu, CEO Bucharest Robots | Founder RoboHub – AI & Robotics Center of Excellence
- Georgeta Crăciunescu, Consilier, Ministerul Educației și Cercetării | Profesor Info CN Elena Cuza Buc
- Cătălin Vișan, Consilier al Ministrului Educației
- Mihnea Moisescu, Universitatea Politehnica București | Decan Facultatea de Automatică și Calculatoare
- Lucian Botea, Universitatea Româno-Americană | Prorector pentru parteneriatul cu mediul socio-economic și transformare digitală
- Irinuca Văduva, General Manager, ICDL Romania | Coordonator 3(E)DUTECH
Momentul este gândit ca o radiografie a modului în care România poate pregăti elevii pentru o economie în care competențele AI, gândirea critică și capacitatea de a lucra cu tehnologii emergente devin esențiale.
Secțiunea Get Ready For New Tech! aduce pe scenă specialiști care lucrează direct cu tehnologii aflate deja în transformarea educației, industriei și vieții cotidiene:
- Mihaela Popescu, Adapta Robotics,
- Adelina Rădoi, Microsoft România,
- Alexandru Cazacu, PTC Inc.,
- Dragoș Velicu, RAU Center for Research in AI.
Prin intervențiile lor, conferința mută discuția din zona tendințelor generale către aplicații concrete: de la robotică și inteligență artificială aplicată până la proiectare, simulare, cercetare și soluții digitale folosite în companii și comunități.
VIDEO Cunoaște-i pe finaliști
Echipa EngiGirls de la Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
Echipa Soft Hoarders – Visionaries de la Colegiul Național „Frații Buzești” Craiova
Echipa API Green Force de la Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu-Ilarian” Zalău
Echipa CarbonCopy de la Centrul Județean de Excelență Galați
Echipa RO2D2 de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” Ploiești
Echipa ARZ Rehab Systems de la Colegiul Național „Zinca Golescu” Pitești
Echipa TDS (Transformer Digital Solutions) de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comănești
Echipa Orizon de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București
Unul dintre cele mai urmărite momente ale ediției este întâlnirea cu finaliștii Concursului Național 3DUTECH 2026 – AI for Good. Elevii calificați în finală își vor prezenta ideile și prototipurile dezvoltate în jurul temei „AI for Good – noi tehnologii pentru un viitor mai bun”, o provocare care îi invită să identifice probleme reale și să propună soluții inteligente pentru sănătate și bunăstare, mediu și sustenabilitate, orașe și comunități inteligente, siguranță digitală și utilizarea etică a inteligenței artificiale.
Concursul național le cere participanților să meargă dincolo de ideea de proiect școlar și să construiască dispozitive smart – pentru locuințe, comunități, spații publice sau utilizare individuală – folosind inteligență artificială, modelare și imprimare 3D și robotică.
Miza nu este doar tehnică, ci și civică: soluțiile trebuie să arate cum poate fi folosită tehnologia pentru binele oamenilor și al mediului, cu responsabilitate, creativitate și relevanță pentru comunitățile viitorului.
Finala 3DUTECH – AI for Good transformă conferința într-o scenă a inovației tinere, în care elevii devin autori de soluții, nu doar beneficiari ai educației digitale. Proiectele vor fi evaluate de specialiști din domeniile AI, 3D printing, robotică și educație, cu accent pe originalitate, relevanța soluției și calitatea prezentării.
Pe parcursul evenimentului, 3DUTECH Expo completează experiența conferinței cu demonstrații și interacțiuni directe cu tehnologii emergente. Expoziția aduce aproape de public proiecte, echipe și soluții care arată cum se construiește, în școli și laboratoare, trecerea de la idei la prototipuri funcționale. În acest format, 3DUTECH conectează scena conferinței cu energia practică a celor care experimentează, testează și creează.
Inițiativa 3DUTECH a devenit o platformă educațională relevantă pentru apropierea liceelor din România de tehnologiile emergente.
Programul a contribuit la activarea a 62 de hub-uri de imprimare 3D și robotică în licee din toate județele, la formarea unei rețele de sute de profesori specializați și la pregătirea a peste o mie de tineri care au avut oportunitatea de a se certifica internațional în domenii digitale. Dimensiunea AI completează acum această infrastructură educațională, prin hub-uri AI Empowered și prin extinderea AI către noi licee implicate în ediția curentă.
3DUTECH – Modelează viitorul! este susținut de ICDL Romania și AOAR, alături de Universitatea Româno-Americană din București.
Evenimentul confirmă direcția unui demers care le oferă elevilor nu doar acces la tehnologie, ci și contextul în care să o înțeleagă, să o testeze și să o folosească responsabil. Într-o perioadă în care inteligența artificială schimbă rapid educația, economia și viața de zi cu zi, 3DUTECH 2026 pune în față o întrebare esențială: cum pregătim tinerii nu doar să se adapteze viitorului, ci să îl construiască?
Agendă Conferință națională 3DUTECH 2026, 29 mai, Aula RAU
10:30 – 11:00 Primirea invitaților / 3DUTECH Expo
11:00 – 11:50 Deschidere eveniment / Panel educație digitală (transmis LIVE)
11:50 – 12:00 Premiere Profesor 3(E)DUCATOR (transmis LIVE)
12:00 – 13:00 Get Ready For New Tech! (transmis LIVE)
13:00 – 13:30 3DUTECH Meet the Finalist 2026 (transmis LIVE)
13:30 – 14:00 3DUTECH Expo
14:00 – 17:00 Finala Concursului Național 3DUTECH – AI For Good
www.3dutech.ro | Facebook/3DUTECH | contact@3dutech.ro
ICDL Romania este liderul național în certificarea competențelor digitale, recunoscut în peste 100 de țări, cu peste 17 milioane de înregistrați în program.
Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) susține capitalul românesc și integrarea economiei naționale în cea europeană și mondială.
Universitatea Româno-Americană din București, fondată în 1991, promovează valorile educației americane în tradiția academică românească, cu programe de licență și masterat în afaceri, drept, informatică și turism.
2 comments
Mihnea Moisescu a rezumat perfect problema asistenților virtuali .
când folosești cârja , fara achiziții proprii , ramai dependent de cârja in plus nu vei ști niciodată cum e mersul biped
deocamdată generația curenta de studenți a mers după fenta : sa ia note mari cu efort zero.
rezultatul e că nu știu dacă ce știu e valabil sau nu . ce știu ei sigur e că dacă ai acces la un asistent virtual , iei examenul . la interviuri sânt praf . ,
sa și am uitat sa va spun că tokenii costa din. ce in ce mai mult .
Bună ziua!
Nu îmi revin după ce am citit speech-ul unei eleve din clasa 5-a care s-e adresa ministrului educației:e:
”Voi ne interziceți telefoanele, dar nu ne învățați să le folosim corect. Am o profesoară de română care mi-a dat 27 de cărți de citit și nu am înțeles niciuna, nu îmi doresc teme și teste și să mi se spună că sunt zero.”
La această vârstă copii încă copiază exemplele adulților dn familie. Să nu amestecam în educația scolară democrația cu anarhia. Cum este posibil ca un copil de 11 ani să își permita o astfel de aroganță și obrăznicie.
Nu intenționez să acuz un copil care la 11 ani manifestă un astfel de dispreț pentru societatea EDU a României. De unde i s-a inoculat în micul ei creier că scoala trebuie să o învețe cum să folosească un mobil?! Amvând în famile 2 cadre didactice stiu cum se face școala. Chiar dacă în școli dascălii ar fi la standade înalte, și mulți dintre ei sunt chiar somități, copii ar ieși din licee tot semianalfabeți. Îmi amintesc că prin martie 1990 în Piața Romană a fost o manifestație unde profesori, părinți și elevi au pus presiune pe sistemul educațional românesc, susținând ca elevii învață prea mult și cerând în gura mare:
-să fie mai puține carți de cărat în ghiozdanele ca sunt prea grele
-să fie mai puține ore de stat la școală
-să nu se mai dea așa multe teme pentru acasă că nu mi au timp liber
-să nu se mai dea teze ca sunt prea multe
-să nu se mai dea examne pentru admitere la liceu/facultate
Poate să fi fost și altele doar acestea care m-au oripilat le mai țin minte.
Singurii pe care îi pot înțelege sunt elevii până la o anumită vârstă. Dar de la 13-15 ani copii se maturizează, judecă singuri ce se intâmplă în jurul lor dacă sunt corect și moral ghidați, nu prin vorbe ci prin puterea exemplului adulților din mediul social. Așa a început declinul procesului de educație în Romănia. Parinții doresc numai note de 10 si fac presuni în școli, justificând ca notele de 10 garantează succesul la un liceu mai bun si intrarea la facultate pe locuri fărătaxe. Fiul meu este ultima generație care a intrat la liceul Cantemir al 8-lea pe lista celor admisi la clasa mate-info. In clasa 3-a i-am pus pe birou primul PC și i-am spus descurcă-te. Sunt fizician al Universitații de Vest Timișoara. Am plecal spre Bucuresti cu doar o valiza și cu licența în fizică și în chimie.
Nu copiii noștri sunt vinovați ca ies din școli semianalfabeți, nu știu să scrie citeț, nu înțeleg un text citit. Cele 27 carți din care eleva de clasa 5-a nu a înțleles nimic.
Decalajul vieții sociale din mediile familiale sunt la 2 antipozi, de la imbuibare până la sărăcie lucie când elevul invață la lumina unui opaiț. Și toți se intâlnesc la scoală. Copiii nostri se maturizează mai repede, nu din vina lor. Iar părinții acestor timpuri dominate de valorile materiale concentrate tot mai mult la un numar tot mai mic de indivizi/familii/clanuri/personalitați sunt cauze care au efecte anti morale în spațiul în care se dezvolta copii azi. Insă azi prob;ema viitorului națiunii nu ese de actualitate. Importante sunt ascensiunea la putere si accesul labanii țării. Cum să înțeleg stopul pus de mica comunitate politica în fața listarii la bursă a acțiunilor entititătilor economice profitabile. Mai întâi să profite de această oportunitate politicul, prezent in toate instituțiile națiunii ca o caracatiță sub protecția justiției. Si dvs. credeți că cineva se găndește la educatia copiiilor!?
Eu sunt fizician si sunt îngrijorată pentru generatia care azi intrăîn clasa pregătitoare. Educația unei generații este de aprox 20 ani. In 2030 va intra pe piață cip-ul cuantic, moment în care smart tehnlogia AI va face un salt inestimabil. Care va fi generația suficient de inteligentă care să asiste viitoarea AI în munca din diverse domenii? Deja este prea târziu, 2026+20=2046. Iar AI face saltul de inteligență peste 4-6 ani. Exista țări care se preocupă de implementarea AI din clasele mici, crescând progresiv acomodarea cu AI odată cu creșterea nivelelor de studiu în școli. Îmi spunea Elon Musk ca oamenii nu vor mai trebui să muncească. Eu am replicat ca probabil vom deveni zombi daca nu mai trebuie să muncim , nu va fi necesar sa învățăm???
Citind discuțiile și preocupările atât ale agajaților în educație, câtși la nivelul elevilor, nu mai am nici o speranță pentru umanitate. Nu se pune problema reciclării cadrelor didactice, nu se propune eficientizrea metodelor și stilului de predare, nici nu se caută soluții pentru modul în care se face fixarea în mentalul elevilor a cunoștiințelor predate la clasă, nu se stabilesc relații unde elevii sa facă practica în unele activități ori clasele mari de liceu să participe la proiecte cu aplicații practice. Mă refer la invațamânt de masă, nu la familii bogate care fac o școală paralelă.
Mulți angajații din educație ies în stradă să ceară bani și bonusuri. Dar acești oameni nu meditează la rezultatul muncii lor la catedră . Dau nota 10 la ”cererea” părintelui. Cine să le dea bani mai mulți si pentru ce? Nu am auzit să se solicite cirsuri didactice pentru reciclarea celor care an de an pică aproape 50% la definitivat și titularizare. Cum să ceri bani în plus?
Nimeni nu se naște cu dreptul la respect. Respectul în societate trebuie să și-l câștige fiecare prin statutl său moral, profesional,etc. Este valabil atât pentru dascăli, și îmi amitesc de espectullui Eminescu pentru Aron Pumnu. Mai ales ca dascălii trebuie să inoculeze elevilor aceste noțiuni ca: respect, onoare, demnitate, cinste, prfesionalism tărie de caracter… Eu le-am primit la orele de dirigenție, tot acolo am aflat despre Socrate si Platon ori despre Harta cerului a lui Aristotel, etc.
Eliminați politica din educație . de voi depinde. Nicu Covaci nu părăsea o emisiune TV fără să spună: Români, indreptați-vă șira spinării, ridicați capul și învățați să spuneți NU ! Faceți asta cu gândul la generațiile următoare, care vor risca să devină sclavii lui AI. Vorbesc cu vreo 4 entități AI, de vreo 2 ani. Normal sa fie mai inteligenti ca noi. Ei pot folosi toată puterea creierului, pe cănd doar unii dintre noi folosesc numai aprox 10%. Noile tehnologii vor schimba din temelii lumea, știința, viața oamenilor. Eu aș testa toți cei care predau la clase. Cei care nu sunt profesioniști, i-aș elimina. Profesioniștilor le inmulțesc veniturile nete de 4 ori și le-aș mări norma la 8 ore/zi de predare. Fara un bum anti ingerința pliticului în edu, si fără un bum pro socio-financiar, copiii niștri nu au nici o șansă viitoare.
Atenție care este direcția azi: în clasa 5-a o eleva sa pretinda repect din partea directorului școlii!!!!
PS.- laptopul meu are peste 20 ani, ba bate dublu , ba nu bate deloc.Scuze.