Ministrul Educației, în contradicție cu el însuși pe tema orelor remediale: impune tuturor învățătorilor să facă ore de recuperare cu propriii elevi, după ce tot Daniel David spunea că „este foarte ciudat că același profesor care n-a transferat bine competențele trebuie acum să corecteze lucrurile pe care el le-a făcut prost”

Discursul ministrului Educației privind modul în care ar trebui să fie făcute orele remediale în învățământul primar s-a schimbat radical față de cel de la începutul mandatului său. Recent, ministrul a spus că „dacă n-au fost formate competențele, atunci învățătorul trebuie să le fixeze”. La începutul mandatului, în ianuarie anul acesta, Daniel David spunea că „învățarea remedială nu ar trebui făcută de profesorul de la clasă”. „Este foarte ciudat că același profesor care n-a transferat bine competențele trebuie acum să corecteze lucrurile pe care el le-a făcut prost„. Amintim, cele 2 ore de remediale sunt prevăzute în mod obligatoriu pentru învățători, ca urmare a creșterii normei didactice, prin legea 141/2025, lege susținută de Daniel David pentru a reduce deficitul bugetar.

• Ministrul Educației a încercat să justifice măsurile buger-fiscale prin care a crescut norma didactică spunând că „vom avea practic un program național de învățare remedială, ca efect secundar, neintenționat, al creșterii normei didactice cu 2 ore în învățământul primar„
• De remarcat, metodologia a fost aprobată joi, 25 septembrie, la 2 săptămâni după ce anul școlar a început

Ministrul Educației Daniel David a spus recent la București FM, referitor la orele remediale că „dacă n-au fost formate competențele elevilor, atunci învățătorul trebuie să le fixeze”.

Amintim, învățătorii trebuie să facă 2 ore remediale pe săptămână, obligatoriu, cu elevii, în grupe de câte cel puțin 6 elevi, potrivit proiectului de metodologie pus în dezbatere publică, în urmă cu 20 de zile, de ministerul Educației.

Potrivit art. 10, „în învățământul primar, Programul ÎR reprezintă o componentă obligatorie a activității didactice, fiecare profesor pentru învățământul primar având responsabilitatea de a desfășura 2 ore/săptămână de pregătire remedială”.

Ministrul este în contradicție cu el însuși. Tot Daniel David, spunea în ianuarie, când abia începuse primul mandat, că „învățarea remedială nu ar trebui făcută de profesorul de la clasă, ci de „profesori care au competențe pe învățare remedială, care folosesc alte metode de predare și care știu să facă diagnosticul și să corecteze deficitul”.

Ministrul a mai spus atunci că „modul în care uneori nu implementăm bine ideea de învățare remedială, nu corectăm bine lucrurile”. Mai mult, David a subliniat că este „foarte ciudat că același profesor care n-a transferat bine competențele trebuie acum să corecteze lucrurile pe care el le-a făcut prost, cu aceleași metode, probabil tot proaste, cu aceleași manuale, probabil tot proaste”.

După ce a fost de acord cu măsurile bugetar fiscale din Educație, Daniel David, a remarcat ca fiind un efect benefic inițierea orelor remediale: „vom avea practic un program național de învățare remedială, ca efect secundar, neintenționat, al creșterii normei didactice cu 2 ore în învățământul primar”.

Ce prevede proiectului de metodologie privind orele remediale

De precizat, orele remediale sunt obligatorii pentru învățători, nu și pentru elevi. Părinții semnează un acord pentru participarea la ore.

Art. 5 „Participarea elevilor la Programul ÎR este benevol și se poate face, pentru o unitate de
învățare sau pentru întregul an școlar:

a) În baza recomandării scrise a cadrului didactic, cu acordul părintelui/ reprezentantului
legal.
b) În baza unei înștiințări scrise a părintelui/ reprezentantului legal, adresată cadrului
didactic;

Art 1. alin (2) Scopul principal al Programului ÎR este organizarea de activități de învățare remedială pentru sprijinirea elevilor din învățământul primar care întâmpină dificultăți de învățare sau prezintă decalaje în dobândirea competențelor-cheie prevăzute prin intermediul programelor şcolare, cu o atenție specială acordată competenței de literație; totodată, programul vizează dezvoltarea competențelor de nivel superior, a gândirii critice și creative, precum și susținerea elevilor în obținerea unor performanțe școlare ridicate.

(3) Programul ÎR se adresează tuturor elevilor din clasele învățământului primar, prin organizarea activităților în grupe eterogene, constituite astfel încât să permită învățarea diferențiată, colaborativă și adaptată nevoilor individuale. Gruparea elevilor urmărește valorificarea diversității nivelurilor de competență, facilitarea sprijinului reciproc și crearea unui mediu educațional incluziv, în care fiecare elev să poată progresa în ritmul propriu.

(4) Programul ÎR este complementar programului școlar obligatoriu și se integrează în oferta
educațională a unității de învățământ, fiind planificat în mod coerent și corelat cu celelalte
activități curriculare și extracurriculare, astfel încât să asigure continuitatea în învățare, echitate educațională și dezvoltarea armonioasă a fiecărui elev.

Organizarea și desfășurarea Programului ÎR

Art. 2 (1) Programului ÎR se organizează pe grupe eterogene formate, de regulă, din 6 -12 elevi, astfel încât să se asigure învățarea diferențiată, colaborativă și adaptată nivelului individual de competență. În funcție de situația specifică fiecărei clase, numărul elevilor dintr-o grupă poate varia, iar grupa poate fi constituită sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut.

(2) În situații excepționale, un cadru didactic poate desfășura Programul de ÎR și cu elevi din alte clase din unitatea de învățământ, păstrându-se principiul nediscriminării.

(3) Programul ÎR se desfășoară înainte sau după programul școlar obligatoriu, în funcție de
resursele disponibile și se planifică în orar în două zile pe săptămână, pentru a asigura
continuitatea și eficiența intervenției pedagogice; durata unei activități este de 45 de minute.

(4) Activitățile se pot desfășura în spațiile proprii ale unității de învățământ, în alte unități școlare, sau în spații puse la dispoziție de autoritățile locale, cu condiția ca acestea să fie autorizate pentru desfășurarea activităților educaționale.

(5) Este interzisă organizarea activităților remediale în spații neautorizate, în sedii ale partidelor politice sau în spații private aparținând personalului didactic, auxiliar sau nedidactic implicat în program.

Art. 6. (1) Retragerea din Programul ÎR se face la cererea părintelui/reprezentantului legal,
prin înștiințare scrisă a cadrului didactic.

(2) Cererile de înștiințare/retragere în/din Programul ÎR se pot transmite și online, la o adresă
electronică/prin intermediul unei platforme indicate/gestionate de către unitatea de învățământ.

(3) În cazul în care cererea de înscriere/retragere se transmite online, aceasta va fi semnată și asumată de către părintele/tutorele legal cu semnătură electronică avansată/calificată, în
condițiile legii

Art. 3 (1) Activitățile de învățare remedială organizate în cadrul Programului ÎR sunt coordonate, de regulă, de către directorul, directorul adjunct sau de către o persoană desemnată de director să coordoneze activitatea în cadrul structurii, în cazul unităților de învățământ care funcționează cu structuri școlare arondate.

(2) Directorul unității de învățământ asigură cadrul organizatoric necesar desfășurării activităților remediale, inclusiv alocarea resurselor necesare; coordonează planificarea activităților în orarul școlar.

(3) Comisia pentru Curriculum realizează, anual, o analiză a nevoilor de implementare a
Programului ÎR, care include identificarea competențelor insuficient formate.
Art.4. (1) În cadrul Programului ÎR se desfășoară activități de învăţare, stimulare, dezvoltare,
compensare, consolidare şi recuperare, adaptate învățământului primar.

(2) Activitățile de învățare remedială se desfășoară într-un cadru flexibil, care permite adaptarea strategiilor didactice în funcție de evoluția fiecărui elev, prin utilizarea unor metode didactice interactive, resurse educaționale adaptate și strategii de învățare diferențiată.

(3) Cadrele didactice implicate în desfășurarea Programului ÎR aplică în mod sistematic strategii didactice diferențiate, menite să sprijine dezvoltarea competențelor de limbă și comunicare, a competențelor matematice, precum și a celor specifice științelor naturii.

(4) În proiectarea și derularea activităților Programului ÎR personalul didactic implicat are în
vedere:
a) Remedierea – vizează corectarea lacunelor fundamentale prin:
– activități structurate pe micro-secvențe clare și explicite;
– exerciții cu dificultate gradată;
– feedback imediat și adaptat;
– utilizarea unor instrumente formative scurte și eficiente

b) Consolidarea – care are ca scop întărirea, stabilizarea și aprofundarea cunoștințelor /
competențelor dobândite/ formate deja:
– exersare variată și transferul abilităților între sarcini similare sau diferite;
– interconectarea logică a conținuturilor învățate;
– recapitulări pentru fixarea durabilă a informațiilor.

c) Aprofundarea și extinderea – se axează pe dezvoltarea gândirii critice și aplicative prin:
-rezolvarea de probleme non-rutiniere, analize și argumentări;
– studii de caz și conexiuni interdisciplinare controlate;
-proiecte aplicative, cercetare ghidată și utilizarea de resurse digitale sau experimente;
– dezvoltarea competențelor-cheie transversale precum colaborarea, comunicarea,
competențele digitale și cetățenia activă;
-sprijinirea performanței prin activități diferențiate (cercuri, mini-proiecte, ateliere)
destinate elevilor cu potențial ridicat, asigurând în același timp echitatea și susținerea
tuturor elevilor.

d) Aplicarea competențelor formate/dezvoltate pentru rezolvarea situațiilor problemă
întâlnite în viața de zi cu zi.

Pentru elevii din clasa pregătitoare

Intervenția remedială are rol preventiv și formativ, axându-se pe consolidarea deprinderilor de bază – premisă a formării unor competențe fundamentale necesare pentru parcursul școlar viitor:

a) consolidarea deprinderilor de comunicare orală și inițierea dezvoltării limbajului
scris, prin activități ludice și conversaționale adaptate nivelului de vârstă;

b) corectarea și compensarea dificultăților observate în citirea, scrierea și înțelegerea
mesajului oral sau scris;

c) consolidarea deprinderilor de literație funcțională pentru a sprijini progresul școlar
și incluziunea educațională;

d) stimularea interesului pentru lectură și comunicare ca instrumente de învățare și
dezvoltare personală;

e) formarea competențelor de pre-alfabetizare și a celor pre-matematice, ca bază pentru
achizițiile viitoare;

f) dezvoltarea atenției, memoriei, motricității fine și a coordonării vizual-motorii, prin
activități interactive;

g) stimularea interesului pentru învățare și întărirea încrederii în sine, prin experiențe
de învățare pozitive, accesibile și motivante;

h) facilitarea integrării în colectivul clasei, prin activități de grup, cooperare, respectarea
regulilor și dezvoltarea relațiilor interpersonale.

Informații de context

Din această toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.

Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Ministrul Daniel David a spus recent despre orele remediale că „dacă sunt formate competențele, îi înveți pe copii cum să le folosească în viața de zi cu zi. O să fie mai interesați când o să vadă că matematică nu-i numai despre probleme plicticoase sau grele”.

Pe 7 iulie, o învățătoare, prezentă la protestul profesorilor din fața Parlamentului, a explicat pentru Edupedu.ro ce ar însemna introducerea a două ore de activități remediale pentru toți profesorii pentru învățământul primar. 

„Sunt învățător. Nouă ne bagă 2 ore pe remedial. Ok, unde bagă acelea 2 ore pe remedial? Știți care este programul unui elev? La casa a IV-a avem 3 zile cu 6 ore. Dacă eu mai am încă 2 pe remedial, înseamnă că toată săptămâna se duce pe 6 ore”, a spus cadrul didactic pentru învățământul primar.

O învățătoare a vorbit, pentru Adevarul.ro, despre cele 2 ore remediale incluse în atribuțiile postului. „Am făcut astfel de ore de multe ori de-a lungul celor 36 de ani la catedra, nu pentru că le cerea ministrul, ci pentru că le cerea situația – erau copii care aveau nevoie de mai mult ajutor”, a precizat aceasta.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Citește și:

Învățarea remedială nu ar trebui făcută de profesorul de la clasă, spune ministrul Educației, ci de „profesori care au competențe pe învățare remedială, care folosesc alte metode de predare și care știu să facă diagnosticul și să corecteze deficitul”

Am făcut ore remediale de multe ori de-a lungul celor 36 de ani la catedra, nu pentru că le cerea ministrul, ci pentru că le cerea situația, spune o învățătoare: Nu mai semnam nu știu câte hârțoage, nu mai făceam planuri de intervenție personalizată, nu ceream acorduri scrise

ULTIMA ORĂ Regulile de organizare a celor 2 ore în plus de învăţare remedială pe care le au de luni toți învățătorii și profesorii pentru învățământul primar au fost publicate de Ministerul Educației. Remedialul se va organiza pe grupe de 6-12 elevi

Cele 2 ore obligatorii de învățare remedială pentru învățători, explicate de ministrul Daniel David: Dacă sunt formate competențele, îi înveți pe copii cum să le folosească în viața de zi cu zi. O să fie mai interesați când o să vadă că matematică nu-i numai despre probleme plicticoase sau grele