Ministrul Educației Mihai Dimian, despre AI în universități: Când îi pregătim, va trebui să schimbăm lucrurile pentru a evalua activitatea studenților, fie că utilizează sau nu inteligența artificială

„Nu trebuie să ne fie frică de inteligența artificială, nu trebuie să interzicem utilizarea ei în educație, cu atât mai puțin în cercetare, dar sigur că trebuie să stabilim anumite limite”, a spus ministrul Educației Mihai Dimian, joi, 12 martie, în cadrul la Digital Innovation Summit Bucharest 2026. Ministrul a amintit că „un ghid pentru aplicarea inteligenței artificiale în educație și cercetare este în lucru în aceste zile la minister”.

• După ce Daniel David și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Educației, pe 22 decembrie, acesta a anunțat într-un „program ministerial” publicat pe propriul blog că „au rămas în draft (lucru) avansat” 3 documente, inclusiv un „Ghid de utilizare a inteligenței artificiale în educație”. 

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a spus că „nu trebuie să ne fie frică de inteligența artificială, nu trebuie să interzicem utilizarea ei în educație, cu atât mai puțin în cercetare, dar sigur că trebuie să stabilim anumite limite”. El a amintit de ghidul care e în lucru la minister.

„Este început înainte de a fi eu prezent în minister, lucrăm în aceste zile la el. Nu va fi perfect, puteți să-l criticați, dar e un lucru de la care trebuie să pornim”, a spus Dimian.

Mihai Dimian a explicat necesitatea integrării inteligenței artificiale în educație prin faptul pe piața muncii, când un „angajator va aștepta ca un tânăr să rezolve o problemă, nu îl va interesa dacă a folosit inteligența artificială sau nu”.

Ministrul Educației le-a transmis un mesaj și profesorilor universitari privind modul de predare care va trebui adaptat.

„Drept urmare, și noi, când îi pregătim, va trebui să schimbăm cumva lucrurile pentru a evalua activitatea studentului nostru, fie că utilizează, fie că nu utilizează inteligența artificială într-un anumit demers, dar, bineînțeles că nu înlocuind originalitatea studentului cu rezultatul inteligenței artificiale„, a spus Dimian.

Redăm discursul integral al ministrului Mihai Dimian

Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării: Sunt onorat să mă aflu aici și sigur să reprezint Ministerul Educației și Cercetării de această dată, dar vin nu doar din poziția de rector, ci și din președinte al comisiei de cercetare, dezvoltare și inovare pentru IT, spațiu și securitate. Deci sunt familiar cu temele acestei conferințe și cred că este mare nevoie de ele. Este mare nevoie de dezbatere în spațiul public, nu doar în spațiul Cercetării, ci trebuie să explicăm aceste lucruri societății, importanța lor pentru societate și mai ales pentru viitor, deoarece sunt exact lucrurile care se vor dezvolta accelerat în viitor și trebuie să pregătim un cadru pentru ele.

Trebuie să pregătim tinerii pentru ele, trebuie să ne pregătim noi, pentru că am constatat că revoluțiile industriale ne afectează, fie că ne dorim sau nu acest lucru și am să vorbesc un pic despre ceea ce fac în prezent, de ceea ce ce fac în aceste zile legat de tematica dumneavoastră.

Și în primul rând, lucrăm la un proiect, un proiect de lege pentru digitalizarea cercetării, pentru transferul tehnologic și inovare și sigur că societatea așteaptă de la cercetători rezultate care să se regăsească în economie. Există, în același timp, o anumită confuzie între cercetare și inovare. Încerc, pe scurt, să spun că cercetarea consumă bani, nu produce bani. Toată lumea se așteaptă să producă bani. Nu, cercetarea consumă bani, dar produce cunoaștere. De fapt, ce așteaptă lumea de la noi nu este cercetare, este inovare. Adică să luăm cunoașterea de la noi sau de la alții, s-o transformăm în bani.

Și tocmai acest proiect de lege încearcă să ofere cadrul pentru acest transfer de cunoștiințe, transfer tehnologie pentru inovare pentru parteneriatele publice private. Ne aflăm într-un stadiu avansat. Am consultat și în weekend specialiști și din străinătate, și din țară, încercând să răspundem într-un fel tuturor aspectelor legate atât de mediul cercetării de stat, cât și de mediul cercetări din privat. Însă vă rog cu toții să facem acest efort pentru a orienta cercetarea noastră către aplicații și a încerca să inovăm mai mult, pentru că în momentul de față economia și societatea are nevoi. Pe de altă parte, și noi, fie că vorbim despre oameni din educație sau din cercetare sau oameni care facem ambele lucruri, trebuie să înțelegem că mai mulți bani pentru educație și cercetare vin dacă economia produce mai mulți bani, mai întâi, și noi putem contribui la acest aspect.

Pe de altă parte, lucrăm la un ghid, să spunem, pentru aplicarea inteligenței artificiale în educație și cercetare. Este început înainte de a fi eu prezent în minister, lucrăm în aceste zile la el. Nu va fi perfect, puteți să-l criticați, dar e un lucru de la care trebuie să pornim. Și nu trebuie să ne fie frică de inteligența artificială, nu trebuie să interzicem utilizarea ei în educație, cu atât mai puțin în cercetare, dar sigur că trebuie să stabilim anumite limite.

Nu putem să evaluăm studentul pentru ce a făcut inteligența artificială, însă angajatorul ulterior va aștepta ca absolventul nostru să rezolve o problemă. Că a folosit sau nu inteligența artificială pentru rezolvarea problemei, îl interesează mai puțin pe angajator. Pe el îl interesează să rezolve problema. Drept urmare, și noi, când îi pregătim, va trebui să schimbăm cumva lucrurile pentru a evalua activitatea studentului nostru, fie că utilizează, fie că nu utilizează inteligența artificială într-un anumit demers, dar, bineînțeles că nu înlocuind originalitatea studentului cu rezultatul inteligenței artificiale.

Pe de altă parte, utilizarea inteligenței artificiale generative, fie că vorbim de pregătirea lecțiilor, de evaluare, de organizarea profesorului, fie că vorbim de zona cercetării, este necesară. Trebuie să ne adaptăm cu toți (sic!), trebuie să învățăm lucruri noi. Și dumneavoastră de aici știți aceste lucruri. 

Eu doar vă spun că trebuie să fiți mesagerii, mai departe, către societate, pentru a adapta aceste noi provocări, reprezentate de fie că o numim revoluția 4.0, fie că o numim revoluția de inteligență artificială sau a sistemelor cyber-fizice. Aici putem dezbate despre modul în care formulăm lucrurile. Ceea ce este clar este că suntem înconjurați de dispozitive inteligente și în momentul de față creativitatea este principala resursă pe care o avem la dispoziție pentru a ne diferenția de mașină. Nu știu pentru cât timp, dar momentan o avem. Drept urmare, cred că sunteți interesați ca tinerii să fie cât mai creativi, iar, indiferent că ei aleg calea cercetării sau nu, în noua societate au nevoie să fie creativi. Drept urmare, și educația trebuie să se adapteze acestui deziderat, de a avea în primul rând tineri creativi. Fiecare disciplină pe care o predăm are posibilitatea de a dezvolta creativitatea studenților și a elevilor”.

Informații de context

O listă exhaustivă de ghiduri privind folosirea inteligenței artificiale în educație, adoptate sau pe cale să fie adoptate în țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a fost publicată în cadrul unui raport al acestui for pe tema folosirii AI în școli, raport dat publicității în decembrie 2025. Ea cuprinde 36 de asemenea documente, care se referă fie la sisteme naționale de educație în ansamblul lor, fie, în unele țări, separat la învățământul preuniversitar, respectiv cel universitar sau la anumite regiuni, acolo unde sistemul este descentralizat.

În România, pregătirea unui astfel de ghid a fost anunțată în noiembrie anul trecut de Cătălin Vișan, consilier al ministrului Educației Daniel David. Vișan spunea, atunci, că „cel târziu într-o lună” urma să fie pus în consultare un cadru cu „instrucțiuni de bază… nu i-aș spune totuși ghid”. După ce Daniel David și-a anunțat demisia din funcția de ministru, pe 22 decembrie, acesta a anunțat într-un „program ministerial” publicat pe propriul blog că „au rămas în draft (lucru) avansat” 3 documente, inclusiv un „Ghid de utilizare a inteligenței artificiale în educație”. 

• Edupedu.ro a prezentat pe larg și o analiză UNESCO pe tema punctelor-cheie pe care ar trebui să le acopere măsurile luate la nivel național în privința folosirii AI în educație. Vezi și prezentări detaliate despre Ghidul folosit în Irlanda sau Recomandările transmise școlilor din Danemarca.

Raportul OCDE citat, „Adopția AI în sistemul educațional”, prezintă perspective internaționale și analizează amănunțit, ca studiu de caz, situația din Italia. El prezintă potențialele beneficii și riscurile asociate folosirii AI în școli pentru toate obiectivele educaționale, de la prevenirea abandonului la productivitate în predare, după cum Edupedu.ro a relatat pe larg aici.

Citește și:

LISTĂ Ghidurile pentru AI în educație adoptate de țările membre OCDE / În România, un ghid privind inteligența artificială în școli a rămas „în draft avansat” după demisia ministrului Daniel David