Ministrul Sorin Cîmpeanu a fost ales pentru a doua oară președinte al Agenției Universitare a Francofoniei. Le-a spus delegațiilor prezente la adunarea generală AUF că proiectul „România Educată” poate fi preluat și de alte țări francofone

807 vizualizări
Sorin Cîmpeanu – AUF / Foto: Radu Niculae – UPB
Ministrul Sorin Cîmpeanu a fost ales președinte al organizației academice internaționale Agenția Universitară a Francofoniei, potrivit unui comunicat de presă dat de Ministerul Educației. Cîmpeanu este, astfel, la al doilea mandat la conducerea AUF. În conducerea organizației mai sunt încă doi români, potrivit anunțului – Mihnea Costoiu, rectorul Politehnica București și Ruxandra Mangu, diplomat de la Ambasada României în Franța.

În discursul de mulțumire, Cîmpeanu le-a spus celor prezenți la Adunarea generală a Agenției Universitare a Francofoniei că proiectul „România Educată”, este un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume, conform comunicatului de presă.

„În perioada 21-24 septembrie 2021, a avut loc la București, sub înaltul patronaj al Președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF). Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Sommet-ul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România. 

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales Președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri”, se arată în comunicatul oficial.

Consiliul de Administrație al AUF este format din:

Sursă foto: Radu Niculae – UPB
  • 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Componența integrală aici.
    • Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale.
  • 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor – printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Redăm comunicatul:

„Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Sorin Mihai Cîmpeanu, președintele Agenției Universitare a Francofoniei, a apreciat sprijinul pe care Președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume. Acesta a adresat mulțumiri si doamnei Secretar General OIF (Organizația Internațională a Francofoniei) – Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția Comisarului European pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

Sorin Mihai Cîmpeanu a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Mai multe instituții românești de învățământ superior, printre care Universitatea Politehnica din București, USAMV București și Universitatea Transilvania din Brașov, au anunțat în cadrul Adunării Generale a AUF acordarea de burse doctorale complementare celor acordate de statul român prin Programul „Eugen Ionescu”.

De asemenea, președintele AUF a salutat încă o dată alegerea în cadrul Consiliului de Administrație AUF a celor 18 reprezentați ai mediului universitar, precum și prezența reprezentantului OIF și a celor 12 reprezentanți de state și de guverne, manifestându-și încrederea în activitatea noului Consiliu de Administrație pe care-l va prezida în perioada 2021-2025”, încheie comunicatul citat.

  • Potrivit unui articol semnat de Emilia Șercan pe Pressone.ro, statutul AUF – organizație “care gestionează un buget anual de circa 40 de milioane de euro” – “nu-i permitea lui Sorin Cîmpeanu să candideze din nou. O prevedere inclusă în toate versiunile anterioare ale statutului, reconfirmată la Adunarea generală din 2017, limita ocuparea funcției de președinte la un singur mandat de patru ani, fără posibilitate de reînnoire. Însă în iulie 2021, cu doar două luni înainte de alegeri, a avut loc la București o sesiune extraordinară a Adunării generale în care Consiliul de Administrație al AUF, condus de Sorin Cîmpeanu, a inițiat și aprobat modificarea statutului”. Primul mandat în fruntea AUF a început în 2017.

2 comments
  1. Sa speram ca, avand un roman la presedintia AUF in urmatorii 4 ani si un alt roman la conducerea sectiei pentru Europa centrala si de est (tot pentru urmatorii 4 ani), aceasta AUF (pentru care Romania plateste cotizatii substantiale) va face IN FINE ceva si pentru francofonia din Romania intrucat, de 25 de ani (culmea, de cand Romania a devenit membra a OIF, AIF, AUF!!!) LIMBA FRANCEZA se afla in proces de decadere tot mai evidenta!!! si era odata LA LANGUE DE COEUR DES ROUMAINS! Sunt atat de multe de facut dar, de la Montreal si Paris aceste necesitati pur si simplu NU SE VAD!… Qui vivra verra! …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Studenți de la Facultatea de Sociologie – București, despre cursurile unui profesor candidat pe listele AUR: „Ne-a spus că femeile cu părul desprins sunt în căutare de bărbați” – Pressone.ro

Un profesor de la Facultatea de Sociologie a Universității din București, Radu Baltasiu, candidat pe listele AUR la europarlamentare, le spune studentelor că fertilitatea este indicată de lungimea unghiilor și…
Vezi articolul

Prioritățile propuse de Ministerul Educației pentru “consolidarea calității” doctoratelor și integritate în mediul universitar / Prioritățile pe termen mediu pentru studenți, finanțarea și reforma activităților universitare – descrise în proiectul de buget pe 2022

Transparentizarea deciziilor pe care le iau universitățile cu privire la studiile doctorale este o prioritate pe termen mediu pentru Ministerul Educației, alături de “strategii proprii” ale universităților pentru prevenirea fraudelor…
Vezi articolul

EXCLUSIV Rezistența la “enormele presiuni politice” este principala “problemă” a funcționării CNATDCU – acuză 8 membri ai conducerii instituției și Adrian Miroiu, președintele comisiei care ar fi trebuit să analizeze acuzația de plagiat adusă premierului Ciucă. Profesorii se solidarizează cu vicepreședinții Dumitru, Andruh și Banabic

Opt membri ai Consiliului General CNATDCU – conducerea instituției care soluționează plagiatele – își afirmă susținerea față de vicepreședinții forului, Mircea Dumitru, Marius Andruh și Dorel Banabic, și vin cu…
Vezi articolul