Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan și prezentată oficial de administrația prezidențială cu apelativul „prima doamnă”, a povestit într-un interviu pentru jurnalista Ionela Năstase la Digi 24 că pentru ea cariera de profesoară pentru care s-a pregătit la Facultatea de Geografie din București a fost un vis, pe care nu l-a putut împlini din cauza salariului de profesor debutant care nu îi permitea să plătească o chirie în Capitală.
„În momentul în care am terminat facultatea, a fost o altă răscruce în viața mea: ce fac? Renunț la visul de a deveni profesor? Pentru că eu pentru asta venisem la București, pentru asta optasem să urmez Facultatea de Geografie. Deci mă întorc acasă și îmi urmez visul să fiu profesor sau rămân în București? Dar atunci, pentru că din punct de vedere financiar salariul unui profesor nu mi-ar fi permis să-mi plătesc chiria în București, am ales să rămân în corporație, să trec la full-time și un an mai târziu am fost la un târg unde mi-am depus CV-ul și am schimbat call-center-ul cu o altă societate, unde lucrez și astăzi, după 18 ani”, a declarat Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, în cadrul emisiunii „La cină cu Ionela Năstase și Adi Hădean” difuzată sâmbătă seară, 27 decembrie 2025, la Digi 24.
Mirabela Grădinaru (41 de ani) este din Vaslui și a absolvit Facultatea de Geografie din cadrul Universității București, secția Geografie-Franceză, potrivit G4Media.ro. Este de 21 de ani partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, împreună cu care are doi copii, o fetiță, Aheea, de 9 ani, și un băiețel, Antim, de 3 ani. În premieră în istoria postdecembristă, administrația prezidențială a folosit oficial într-o comunicare publică titulatura de „prima doamnă” pentru a o prezenta pe partenera președintelui României, deși administrativ nu există această instituție în România. Concret, în anunțul emis de Cotroceni pe 17 noiembrie 2025, administrația prezidențială a comunicat că „participanții la masa rotundă organizată la Palatul Cotroceni astăzi, cu ocazia Zilei Prematurității: 1. Prima Doamnă Mirabela Grădinaru […]”.
Întrebată în cadrul emisiunii „La cină cu Ionela Năstase și Adi Hădean” de ce a ales să meargă la facultate la București, și nu la Iași – care este mult mai aproape de Vaslui, Mirabela Grădinaru a răspuns: „Mi-am dorit să fiu cât mai departe de părinți. Asta a fost. În momentul în care am luat decizia să merg și la București în toamnă să dau admiterea, părinții mi-au zis: «dar ai luat la Iași, de ce mergi la București?» «Merg și la București». Am învățat toată vara pentru admiterea de la București, a fost pentru prima oară când am coborât în Gara de Nord în ziua în care am venit să dau examenul”.
Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan a relatat că luase deja examenul de admitere la Facultatea de Geografie din Iași, când a hotărât să dea și la București.
Mirabela Grădinaru, la Digi 24, despre cum a renunțat „la visul de a deveni profesor:
- „Primul loc de muncă a fost în anul II de facultate, m-am angajat part-time la un call-center. Părinții mi-au spus: «dacă te duci la București, noi nu te putem ajuta, este mult mai ușor să te ajutăm la Iași, financiar». Însemnând inclusiv să îmi asigure hrana. Una era să merg săptămânal acasă cu un personal de la Iași la Vaslui, alta era distanța dintre București și Vaslui.
- Dar recunosc că au fost momente în care nu am avut bani pentru accelerat și mergeam cu personalul acasă, asta în cazul în care-mi doream să merg și o dată la o lună, la o lună și jumătate și nu doar în vacanțele după sesiune. M-am angajat la call-center, unde lucram în timpul weekendului și eventual mai luam o tură după-amiaza, asta în condițiile în care la facultate prezența era obligatorie și trebuia să fiu integralistă dacă doream cămin și o altă opțiune pentru mine nu era. Doream cămin, pentru că nu aș fi avut posibilitatea financiar să îmi plătesc o gazdă sau chirie în București.
- După call-center am terminat facultatea, am schimbat mai multe call-centere în mai multe domenii și în momentul în care am terminat facultatea, a fost o altă răscruce în viața mea: ce fac? Renunț la visul de a deveni profesor? Pentru că eu pentru asta venisem la București, pentru asta optasem să urmez Facultatea de Geografie. Deci mă întorc acasă și îmi urmez visul să fiu profesor sau rămân în București? Dar atunci, pentru că din punct de vedere financiar salariul unui profesor nu mi-ar fi permis să-mi plătesc chiria în București, am ales să rămân în corporație, să trec la full-time și un an mai târziu am fost la un târg unde mi-am depus CV-ul și am schimbat call-center-ul cu o altă societate, unde lucrez și astăzi, după 18 ani.
- Este singurul job, dar în cadrul acestei companii am schimbat mai multe poziții și mai multe direcții. Nu am rămas în aceeași direcție, nu am rămas pe aceeași poziție și tot timpul am luat-o de la capăt, pentru că da, cultura este aceeași, dar domeniile sunt diferite”.
9 comments
Învățământul va merge foarte bine doar atunci când Statul Român va plăti decent oamenii care VISEAZĂ să devină profesori.
Decent înseamnă să își poată permite o chirie și un trai modest.
Profesorii au fost întotdeauna modești spre deosebire de bogății care comentează pe aici că plătesc mii de euro să își trimită copiii la particulară.
Sa facem un calcul simplu: un profesor debutant are salariul 3900 net – debutant înseamnă cam 7-8 ani(nu un an, da?-
O chirie in orice oraș mediu, mare este minim 300 de euro.-1500 lei
Rămân 2400
Scăderi cheltuieli, gaz, curent, transport..etc -minim 5-700,
Cat mai rămâne ???
1700 lei poate chiar mai puțin.Calculele au fost făcute la minim.
Poate trăi un tânăr cu 1500-1700 de lei pe lună , intr un oraș cum e București, Cluj, sau chiar și alte orașe mai mici în zilele noastre??
Alege cineva asta știind că va dura 7-8 ani până când ajungi sa ai macar 5000 net???
Ar alege cineva asta vreodată daca are alte variante mai bune??
Acum ați înțeles??
Asta este REALITATEA în care au trăit profesorii aia care au rămas în sistem în ultimii 30 de ani.
Eu inca mai aștept ziua în care STATUL ROMÂN să își ceară SCUZE PUBLIC pentru furtul din buzunarele profesorilor din toți acești ani.
Ar fi o minimă decență!
!!!
logic, ca a ramas in corporatie, profesori se fac aia care nu gasesc alte joburi, nu se compara un job la birou cu munca de salahor din scoala cu tot stresul ei cu tot.
De unde știi tu ca nu găsesc?Foarte mulți au și un alt job pe lângă cel de profesor pentru ca altfel nu fac fata cheltuielilor sau au un soț cu salariu ok.Am coleg care face terapie în paralel,altul care este translator,altul care este antrenor etc și probabil ca încet-încet dacă va fi și mai prost platită această slujbă, oamenii vor pleca spre ce le aduce un câștig mai bun și fără proști care își imaginează ca invidia scade valoarea unui intelectual.Tu ramai cu oftica și noi cu skillurile și oportunități de carieră la care tu poate doar visezi.
😁😁😁
Am prins vremurile când exact din motivul chiriei și a salariului de profesor debutant nu mi-am permis să fiu cadru didactic și am mers în corporație. După mărirea cat de cat a salariilor, mi-am îndeplinit visul și am urmat cariera didactica. Lucrurile s-au încâlcit și mai mult. Intre timp am asistat la moartea a doi membri de familie, pe linie directa de sânge, rude de gradul I și II. Iar eu ce să pot ajuta…ca abia ma descurcam să platesc chiria, facturile și să mananc (și mâncarea cu multă grijă)…
Nu conceptul de chirie este problematic, ci raportul dintre salariu și chirie. Nu conceptul de rate la banca este problematic, ci faptul ca noi, cadrele didactice, precum și alți oameni (de ce nu) nu avem posibilitatea ca în Germania, de pilda, să platim rare lunare EGALE, FĂRĂ DOBÂNDĂ VARIABILĂ, pe toată perioada creditului pentru locuinta…asta ca să nu mai adaug faptul ca profesorii germani au posibilitate de oferte de dobânda mică, în contextul ratelor egale pe 30-40 ani…
Și educația copiilor cine a făcut-o atâția ani cât profesorii au avut salarii atât de mici?!
Da, acei profesori care și-au dus crucea greului educarii claselor de elevi și a greului trăirii la limită financiară și chiar în sărăcie!!
Caci doar de câțiva ani profesorii sunt remunerați mai aproape de normal.
😬
Când ești profesor, faci 1300 de km pentru a ajunge la liceu, lună de lună, iar președintele care îți promitea demnitate și prosperitate se acompaniază de politicieni care îți suspendă decontarea navetei, o faptă pe care nici măcar guvernul Boc, în timpul marii crize economice din 2008, nu și-a permis-o, sentimentul de nedreptate este imens și copleșitor. Când vezi că povara fiscală crește de la o zi la alta, însoțită de dispreț și aroganță livrate de sus, când normele se măresc, când beneficiile și veniturile se subțiază, iar tu sărăcești nu cu 9%, cât este deficitul bugetar, ci cu 30%, poate chiar mai mult, atunci radicalizarea pare o soluție rațională, iar cultul personalității doar pune benzină pe foc. Mă tem că acești oameni nu au fost niciodată bine intenționați, altfel nu ar fi validat maimuța cu briciul în mână.