Un model alternativ de programă pentru clasa a IX-a, construit ca exercițiu aplicat de rescriere curriculară, a fost oferit în plină dezbatere publică asupra noilor programe școlare de liceu, de profesoara și cercătătoarea Mădălina Chitez. Cadrul didactic propune acel model în cadrul unui editorial publicat pe Edupedu.ro pe 4 decembrie 2025, pentru a demonstra că documentul poate fi formulat „accesibil, orientat spre sarcini, implementabil și adaptabil”, fără a pierde rigoarea academică. Vineri, 12 decembrie, este ultima zi de dezbatere pe programele școlare.
„Nu este nevoie să renunțăm la literatură, ci doar să renunțăm la nevoia de a acoperi totul. Nu este nevoie să renunțăm la ambiții, ci doar să renunțăm la ignorarea nivelului cognitiv și a nevoilor reale ale elevilor”, scrie profesoara în analiza publicată pe Edupedu.ro. În viziunea sa, problema majoră a programei oficiale nu este prezența literaturii sau nivelul de exigență, ci supraîncărcarea și limbajul abstract, greu de transpus în activități reale la clasă.
Modelul de programă rescrisă pornește de la un scop formulat explicit și pragmatic: „Scopul studiului limbii și literaturii române este de a-i ajuta pe elevi să folosească limba eficient în viața cotidiană: să înțeleagă informații, să se exprime argumentat, să scrie și să citească texte relevante și utile”. Literatura este păstrată ca dimensiune esențială a disciplinei, fiind definită drept un instrument pentru dezvoltarea sensibilității, imaginației și capacității de a înțelege perspective diferite.
- Mădălina Chitez este cercetător în lingvistică computațională aplicată, cu peste 15 ani de experiență în cercetare și predare universitară în România, Germania și Elveția. A obținut titlul de doctor la Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg și a realizat stagii de cercetare la universitățile Oxford, Siena și Coventry. În prezent, lucrează la Universitatea de Vest din Timișoara, unde coordonează Centrul de Cercetare CODHUS, dedicat studiilor interdisciplinare din domeniul științelor umaniste și aplicării metodelor digitale în educație și științele limbajului. Activitatea sa vizează, între altele, analize lingvistice ale manualelor școlare și dezvoltarea de resurse digitale deschise pentru sprijinirea literației, scrierii academice și performanțelor educaționale ale elevilor și studenților. Opiniile exprimate sunt exclusiv ale autoarei și nu reprezintă poziția instituției universitare la care este afiliată.
În documentul citat, pe care îl găsiți la finalul articolului, locul formulărilor generale, programa alternativă este construită pe competențe clar observabile, exprimate constant prin sintagma „Elevii ar trebui să fie capabili să…”. De exemplu, la lectură și comprehensiune, se precizează explicit că elevii trebuie să „citească regulat texte literare și non-literare, cu scopuri diverse”, să „identifice ideile principale și detaliile relevante” sau să „formuleze rezumate scurte, clare și fidele textului original”. La interpretare, accentul cade pe sarcini concrete, precum „interpretarea semnificațiilor textelor prin raportare la personaje, acțiune, temă, atmosferă și perspectivă narativă”.
Un alt element central este diversificarea tipurilor de texte, cu recomandarea explicită ca elevii să lucreze atât cu poezie, proză și teatru, cât și cu „articole, interviuri, reportaje, texte digitale sau texte argumentative”. Lista de autori este orientativă și flexibilă, fiind precizat că profesorii pot adapta selecția „în funcție de interesele elevilor și de resursele disponibile”, un aspect absent sau slab explicitat în programa oficială.
Modelul pune accent și pe plăcerea lecturii și pe autonomia elevului. Programa recomandă ca elevii să „aleagă texte pentru lectură personală și să justifice motivele alegerii”, să țină „un jurnal de lectură” și să recomande cărți colegilor în activități de tip club de lectură, prezentare sau discuție informală. „Doar când vom învăța să nu ne suprasolicităm elevii, ei vor deveni mai buni”, subliniază autoarea, explicând că motivația pentru lectură se construiește prin practici constante și accesibile, nu prin acumulare de conținuturi.
Și componenta de scriere este formulată în termeni practici, cu accent pe texte funcționale și situații reale de comunicare. Elevii sunt încurajați să scrie „e-mailuri, cereri, anunțuri, articole scurte, recenzii sau eseuri argumentative simple”, iar procesul de redactare este gândit etapizat: planificare, redactare, revizuire și corectare. Evaluarea este definită ca fiind „simplă și continuă”, cu accent pe progres, claritate și argumentare, „nu pe memorarea de definiții”.
Programa rescrisă conține inclusiv exemple de activități ușor de aplicat la clasă, precum jurnalul de lectură de 5–10 minute, prezentări orale de 1–2 minute, comparații între text și imagine sau mini-eseuri argumentative de câteva enunțuri. „Majoritatea activităților propuse pot fi realizate în 5–15 minute și pot fi adaptate la orice oră obișnuită”, se arată în document, tocmai pentru a evita presiunea timpului și a volumului de materie.
Mădălina Chitez precizează că documentul nu reprezintă o variantă oficială și nu concurează formal programa Ministerului Educației, ci este un model de reflecție și un instrument de dezbatere. „A nu fi pretențios-academic în formulări și cerințe nu înseamnă a renunța la calitate. Dimpotrivă”, susține profesoara, care consideră că simplificarea limbajului curricular este o condiție pentru ca programa să devină cu adevărat funcțională și centrată pe elev
Diana Ghimiși
Matei Pop
Ștefan Lefter
Redacția
G4Food.ro