Modelul hibrid: Experiența unor școli din SUA care au predat combinat, la clasă și online, pe timpul verii – “Elevii participanți prin Zoom erau mai implicați decât cei prezenți fizic”

11.335 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Modelul de predare hibrid, cu o parte dintre elevi prezenți în clasă și o parte online, pe care școli din toată lumea se pregătesc să îl folosească în noul an, a fost explorat deja, punctual, în diverse zone. O profesoară din statul american Oregon, unde unitățile dintr-un district școlar au apelat la modelul hibrid pe timpul școlii de vară, și-a împărtășit experiența, cu avantajele și dificultățile apărute, pentru site-ul Edutopia. Ce a făcut să meargă acest model de predare? Tehnologia, folosită de elevi la clasă și acasă deopotrivă, reiese din relatarea citată.

Profesoara Christine Boatman, autoarea “ghidului” citat, predă într-un district școlar din Oregon, unde profesorii au încercat să înțeleagă mai bine ce înseamnă modelul hibrid aplicându-l pe timpul programului de școală de vară. Astfel, elevii au participat în parte la școală, în parte de la distanță, cu ajutorul tehnologiilor de transmis video în direct, precum Zoom.

Ce presupune sistemul tehnic al clasei-hibrid, în exemplul prezentat
  • Fiecare clasă are o cameră web mare și instrumente de redare audio de înaltă calitate, așa încât elevii care participă prin Zoom să poată vedea bine sala de clasă și să audă tot ce zice profesorul, dar și să poată răspundă fără probleme profesorului sau colegilor din clasă.
  • Clasa mai are un ecran TV de dimensiuni mari, pe care apare fluxul video al elevilor care participă de la distanță
  • Toți elevii, de acasă sau prezenți la clasă, au laptopuri pe care să își îndeplinească sarcinile.

Astfel, arată autoarea, toți elevii au acces simultan la informația prezentată și au aceleași oportunități de participare la discuțiile de clasă, la jocuri sau la alte activități. Toți elevii desfășoară aceleași activități prin intermediul laptopului, iar elevii pot răspunde întrebărilor profesorului sau participa la discuții indiferent dacă sunt de față sau acasă.

Articolul Edutopia citează o profesoară de matematică participantă la proiect, potrivit căreia “ëlevii care participau prin Zoom au fost mai implicați în activități decât cei prezenți fizic” în clase.

Dificultate aparte: clădirea comunității în clasă

În modelul hibrid, scrie autoarea, e mai dificilă, dar nu imposibilă realizarea unei apropieri strânse între elevi și între elevi și profesori. Pentru a clădi o comunitate, e important de urmărit:

  • să se pună accentul pe normele de participare la clasă
  • să fie acordate elevilor cât mai multe ocazii să comunice între ei
  • să fie organizate multe activități de tip team-building, cu participarea tuturor elevilor, de la școală și de acasă.

O activitate cu impact puternic este organizarea unor activități în grupuri mici de elevi, care să cuprindă atât elevi care stau acasă, cât și elevi prezenți la ore, care comunică între ei cu ajutorul laptopurilor. Astfel de activități pot fi: rezolvarea unor probleme, diverse lucrări, discuții pe tema unei sarcini sau a unei cărți pe care trebuie să o citească.

Profesoara citată arată că “trebuie să ne gândim dincolo de vorbire ca mijloc principal de colaborare, ar trebui să luăm în calcul beneficiilor colaborării prin tastare“, anume prin intermediul serviciilor de mesagerie și prin liste de discuții.

Este citat, în articolul Edutopia, și un director de școală participantă la proiectul hibrid, potrivit căruia:

  • “Școlile s-au schimbat și nu vor reveni la normal prea curând. Trebuie să acceptăm această schimbare și să asigurăm cel mai bun loc posibil pentru ca elevii să reușească”.

Foto: Pexels.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mircea Miclea, despre boicotul de la referendum: E o apatie socială. Posibil ca parte a electoratului să-și fi dat seama că a fost joc politic, ceea ce înseamnă maturizare

Participarea redusă la referendumul pentru redefinirea familiei are ca principală explicație “apatia socială”, spune pentru Edupedu.ro fostul ministru al Educației Mircea Miclea. Acesta respinge explicația neparticipării pentru minimizarea șanselor de…
Vezi articolul

De la cursuri gratuite de limba română pentru copiii refugiați și părinții lor, la socializare și rezolvarea unor probleme acute în comunitatea de refugiați ucraineni din Bihor, printre soluțiile Fundației Șinca la provocările actualei crize umanitare

Fundația Șinca, din Oradea, oferă sprijin refugiaților ucraineni care au nevoie să învețe limba română pentru a se descurca în viața de zi cu zi și pentru a-și găsi un…
Vezi articolul