Succesul înregistrat de Irlanda în dezvoltarea modelului universitar, așa încât să atragă mai mulți studenți, este dat drept exemplu în ultimul raport privind Economia României 2026, publicat săptămâna aceasta de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Participarea slabă a tinerilor la studii universitare este identificată de forul internațional drept o problemă în calea dezvoltării, fapt pentru care organizația a identificat Irlanda drept un model potrivit pentru ca România să cunoască o creștere rapidă a populației cu studii superioare.
De notat că, la nivel european, Irlanda și România se află la poli opuși în ceea ce privește ponderea tinerilor cu studii superioare. Potrivit ultimului raport de Monitorizare UE privind Educația și Formarea – 2025, România este pe ultimul loc la nivelul Uniunii la acest indicator-cheie privind educația, cu doar 23,2% dintre tinerii de 25-34 de ani absolvenți de studii superioare în 2024. Irlanda este pe primul loc la nivelul continentului, cu 65,2%.
În pofida diferențelor majore în rezultate, OCDE apreciază, în recentul său raport privind Economia României, că Irlanda este un exemplu potrivit pentru România. Și listează o serie de politici prin care, într-o perioadă scurtă, sistemul irlandez a cunoscut o creștere majoră în ceea ce privește participarea oamenilor la studii superioare.
„La începutul anilor 2000, OCDE se confrunta cu o rată modestă a absolvenților de studii terțiare, cu decalaje urban-rural, rate ridicate ale abandonului și cu autonomie instituțională limitată, provocări similare celor cu care România se confruntă în prezent”, notează OCDE.
Iar organizația prezintă ceea ce consideră a fi politicile-cheie care au determinat succesul irlandez în domeniu:
- Inițiativa de a tăia taxele de studii la nivelul studiilor de licență pentru cei mai mulți studenți, politică aplicată de la mijlocul anilor ’90, ceea ce a redus semnificativ barierele financiare
- Burse și măsuri de sprijin dedicate, printr-un sistem robust de burse adresate studenților cu venituri scăzute, ceea ce a îmbunătățit accesul echitabil la studii superioare
- Extinderea instituțiilor de învățământ superior îndeosebi în sectorul tehnologic, cu apariția unor campusuri regionale, care au descentralizat accesul la studii superioare
- Rute flexibile de acces la învățământ superior, cu soluții alternative precum recunoașterea lucrurilor învățate anterior, studii part-time, acces preferențial pentru grupurile subreprezentate
- Legături strânse cu piața muncii, îndeosebi în tehnologia comunicațiilor și farmaceutică, pentru a alinia programele de studii la nevoile reale de pe piață.
Modelul irlandez sumarizat în raportul OCDE:
Mai multe despre recomandările și evaluările OCDE despre educația din România, în raportul său privind economia țării în 2026:
ANALIZĂ Tabloul problemelor grave din educație este prezentat prin prisma nevoilor economice ale țării în raportul Economia României 2026, făcut de OCDE: abandon ridicat, participare scăzută de la educația timpurie până la universitate, decalaje profunde / E nevoie să fie atins „nivel minim de cheltuieli” pentru a avea „educație de calitate și rezultate suficiente ale învățării”
Întărirea formării profesorilor, investiții în infrastructura școlară, mai multe burse sociale pentru studenți și bani pentru cercetare – recomandări în Raportul OCDE privind Economia României 2026 / Recomandări-cheie: programe de alfabetizare financiară care să ajute IMM-urile, învățământ dual consolidat
Raportul Economia României 2026, făcut de OCDE: Reforma educației ar aduce economiei 3% din PIB până în 2060, cu doar 1% cheltuială / Romania trebuie să întărească rezultatele educației pentru a putea susține progresele – mesaj-cheie transmis în Raport de organizația internațională
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Advertorial
Ștefan Lefter
Redacția
G4Media.ro
2 comments
Comparăm Irlanda de acum 26 de ani cu România de acum, și cu realitățile curente (zero industrie, zero agricultură, AI băgat pe gâtul tuturor cu forța, zero proiecte de țară sau de dezvoltare a universităților.)
Și în același timp – ca să ai oameni care vor studii superioare, trebuie să ai locuri de muncă unde studiile acelea au impact. Noi n-avem nimic. Hai să ne comparăm cu o mie nouă sute toamna, așa, aiurea-n tramvai.
Desconsiderarea valorii educației, practicată, aparent bine intenționat, prin mesaje de forma „profesorii nu sunt suficient de buni”, „școala produce tâmpiți”, „se stă prea mult în școală, nefăcându-se nimic”, „nu mai este școala de altădată”, pe fondul unei conivențe generalizate între organizațiile politice, mass media și ONG-uri, toate hrănite special, preferențial, dar condiționat, pe bază de fidelitate și permeabilitate la influența oneroasă a „inteligenței” mai mult sau mai puțin securistice, reprezintă un factor determinant de destructurare a credinței în succesul social bazat pe educație, pe merit individual. Alternativa, accesibilă și generalizată, zestrea medievală la care nu vrem să renunțăm, substituie succesul educației individuale prin succesul rețelei, prin succesul dependențelor interesate și bine răsplătite. Rețeaua care supraviețuiește multigenerațional, monopolizând puterea și accesul la oportunități, își impune propria existență drept model de succes. Este evident că pofta tinerilor pentru propria pregătire profesională și științifică are de suferit câtă vreme marii influenceri ai țării vorbesc zilnic despre cât de proastă este educația, despre cât de profitabil este să fii în barca potrivită, având în undiță știuca cumpărată prin vinderea pieii celorlalți, fie ei foarte educați sau needucați. Simplul fapt că se vorbește mai des despre calitatea proastă a profesorilor, decât despre calitatea proastă a politicilor publice , a politicienilor, a rețelei obedienței excelent recompensate, slujește idealului rețelei de a se extinde prin politizare, nu prin alfabetizare.