Critică dură a noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, numită „programa Fotache”, din partea lectorului universitar Ștefan Baghiu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Acesta afirmă într-un mesaj publicat pe pagina sa de socializare că documentul ignoră cercetările actuale din științele educației, forțează predarea cronologică a literaturii vechi și este rezultatul unui proces viciat de conflicte de interese și de o consultare publică „mimată”. Programa este acum în stadiul de completare cu unele elemente din dezbatere pentru încă o săptămână, potrivit unui anunț de luni seara al MEC.
- Ștefan Baghiu este cercetător literar, scriitor și lector universitar la Facultatea de Litere și Arte, departamentul studii romanice, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Profesorul Ștefan Baghiu afirmă că dezbaterea legată de programa coordonată de Oana Fotache-Dubălaru pornește de la un consens științific ignorat complet de autorii documentului. „Toate studiile îți spun că adolescenților nu le predai literatura cronologic, nu le dai informații, ci contexte și cadre pentru a pune informații”, arată acesta. În opinia sa, predarea literaturii ar trebui să fie centrată pe literatură comparată, transmedială și pe construirea de punți între epoci, nu pe istorie literară rigidă.
Baghiu subliniază că nimeni nu a cerut eliminarea cronologiei, ci doar renunțarea la folosirea acesteia ca principiu dominant. „Nu înseamnă că nu le explici cum arată lucrurile cronologic. Nimeni nu a cerut asta, ci s-a cerut ca cronologia și istoria literară să nu fie criterii principale”, explică profesorul.
„Nu există niciun studiu fundamentat științific care să te împingă să predai literatura veche și modernă la clasa a IX-a. Există aici doar obsesia unei doamne, Fotache”, afirmă Baghiu, referindu-se la coordonatoarea programei și decana Facultății de Litere a Universității din București.
Profesorul susține că grupul de lucru a fost dominat de istorici literari „încă aflați sub vraja naționalistă și sec istoricizantă” a unor modele academice depășite, care promovează ideea că elevii trebuie „forțați” să citească literatura veche. În acest context, el atrage atenția că membrii comisiei „nu au predat la liceu, nu au realizări notabile în cercetare și nu au invocat nicio carte serioasă de științe ale educației din ultimii ani”.
Consecința, spune Ștefan Baghiu, a fost apariția unei „propuneri de programă oribilă”, în care nu apărea nicio autoare, iar literatura era organizată exclusiv cronologic. „Ne-am trezit cu o programă făcută de filologi frustrați că studenții de la Litere nu știu istorie literară și care au decis să impună tuturor elevilor istorie literară, nu literatura ca fenomen”, afirmă acesta.