Numărul cărților pe care le au acasă elevii a scăzut în ultimul deceniu, iar dicționarele înregistrează cea mai puternică scădere / Crește, în schimb, disponibilitatea literaturii clasice, dar creșterea e doar simbolică în România / Crește și accesul la software educațional, dar cu rezultate departe de potențial – analiză internațională PISA

Elevii cu vârste de 15 ani au mai puține cărți în format fizic, dar accesul la literatură clasică, acasă, este în creștere, potrivit unei noi analize comparative a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pe baza datelor colectate în ultimele valuri PISA. Cea mai accentuată scădere este ce a numărului de elevi care declară că au dicționare acasă, pe când, în cazul programelor educaționale digitale, analiza constată o creștere, însă departe de potențial în ceea ce privește rezultatele educației.

În privința României, analiza OCDE constată o scădere mult mai mică decât media organizației atunci când vine vorba despre accesul elevilor la dicționare, acasă, dar și o creștere mult sub medie în ceea ce privește accesul la literatură clasică.

Potrivit raportului citat, realizat pe date colectate din 59 de țări, în 2015 92% dintre elevii care au participat la testele PISA raportau că au un dicționar acasă. Șapte ani mai târziu, la PISA 2022, procentul a scăzut considerabil: doar 80% raportau același lucru, cele mai puternice scăderi (peste 25%) înregistrându-se în Brazilia, Republica Dominicană și Iordania. Iar nicio țară nu raporta o creștere a accesului elevilor la dicționare, acasă.

pisa carti 1 Download

Din acest punct de vedere, România înregistrează una dintre cele mai mici scăderi, de doar 5%, valoare similară cu cea din Republica Cehă, Letonia, Estonia, Italia sau Turcia.

Pe de altă parte, în rândul grupului majoritar de țări care prezintă astfel de creșteri, România înregistrează și cea mai slabă creștere a accesului la cărți de literatură clasică, pe care elevii de 15 ani îl au acasă: +3%, mult sub media de 11% înregistrată la nivel OCDE.

Comparativ, în regiune, elevii din Republica Cehă raportează, în această privință, creșteri de 18%, cei din Letonia – de aproape 13%, cei din Estonia – de 15%.

La nivelul organizației, potrivit raportului, disponibilitatea literaturii clasice acasă la elevii în vârstă de 15 ani din țările participante la testările PISA a crescut de la 52% în 2015 la 63% în 2022, cele mai mari creșteri fiind cele din Danemarca, Irlanda, Lituania, Elveția și Turcia.

A crescut considerabil numărul elevilor care au foarte puține cărți

Analiza amintește că, potrivit studiilor existente, numărul de cărți deținute de elevi acasă este un indicator puternic al performanței academice. Or, pe parcursul ultimului deceniu, disponibilitatea cărților s-a schimbat semnificativ în casele elevilor, la nivelul organizației:

A crescut relativ mult numărul de de elevi care au foarte puține cărți (între 0 și 10) – de la 19% în 2015 la 26% în 2022, schimbarea cea mai puternică simțindu-se în țări din America Latină și în Thailanda (cu peste 45% dintre elevi, la PISA 2022).
În același timp, a scăzut ușor (cu 1-2 puncte procentuale) ponderea elevilor care sunt că au un număr mai mare de cărți.

Acces mai mare la programe software educaționale, dar cu rezultate sub potențial

Pe de altă parte, analiza OCDE semnalează o creștere considerabilă a ponderii elevilor care spun că au acces, acasă, la programe software educaționale. În cazul PISA 2015, 53% dintre elevii participanți spuneau că au acces la astfel de programe. Procentul a rămas aproape neschimbat în 2018, dar în 2022 s-a simțit un salt major: 74% dintre elevii participanți la PISA au raportat disponibilitatea unor asemenea programe.

Potrivit raportului, o serie largă de factori – de la digitalizare la impactul pandemiei Covid-19 – au dus la această creștere substanțială. Însă OCDE atrage atenția că, potrivit unor rapoarte PISA mai vechi (2015), accesul la infrastructură tehnologică nu este suficient pentru a îmbunătăți rezultatele învățării, în timp ce date mai noi, precum cele aferente PISA 2022, arată că potențialul dispozitivelor digitale de a distrage elevii de la învățarea în clasă. În același timp, o analiză pe baza PISA 2018 a indicat faptul că elevii cu cele mai bune rezultate la citire tind să citească diverse cărți în format „pe hârtie” sau să citească atât în format digital, cât și pe hârtie.

„În pofida potențialului dispozitivelor digitale de a îmbunătăți învățarea, beneficiile lor rămân neexploatate, iar riscurile pe care le produc asupra stării de bine a adolescenților devin mai clare”, arată documentul citat.

Analiza concluzionează că „schimbările din mediul de învățare de acasă, în ultimii 10 ani – schimbări precum scăderea deținerii de dicționare, creșterea accesului la literatură clasică sau programe software educațional – oferă un mediu compatibil cu obiceiurile practicate de cititorii cei mai competenți. Aceasta înseamnă că astfel de schimbări pot sprijini competențele la citire pentru elevii de 15 ani de astăzi. Dar este esențial să fie urmărite legătura între obiceiurile la citire și performanțele lor, deoarece relația poate evolua pe măsură ce crește digitalizarea”.