Numărul dispozitivelor digitale a crescut puțin în familii, în timpul școlii la distanță din primăvară / Tot telefonul rămâne instrumentul preferat / Copiii au petrecut pe Internet aproape de două ori mai mult decât pentru școala online – raport KiDiCoTi

1.486 de vizualizări
FOTO: freepik.com
Trecerea de la predarea față în față la școala online, în primăvară, nu a însemnat o creștere semnificativă a dispozitivelor digitale în familiile elevilor, unde tot telefonul rămâne instrumentul preferat, în defavoarea dispozitivelor considerate optime pentru predare – laptopul/calculatorul sau tableta. Așa reiese dintr-un nou studiu realizat de Institutul de Sociologie al Academiei Române în colaborare cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC). Analiza arată că școala online a fost receptată bine de majoritatea copiilor, deși a avut neajunsuri, dar și faptul că elevii au stat peste 7 ore pe Internet, aproape dublu față de timpul petrecut pe Internet doar pentru școală.
  • Raportul „Școala la distanță (primăvara 2020) și folosirea tehnologiilor digitale de către copii. Opiniile părinților și ale copiilor din România. Raport KiDiCoTi” face parte din proiectul “Viețile digitale ale copiilor în timpul Corona (KiDiCoTi)”, care se desfășoară simultan în 15 state europene sub coordonarea JRC. Studiul prezintă datele rezultate în urma investigării unui eșantion online de 518 familii din România, din fiecare familie fiind intervievați un copil (cu vârsta între 10-17 ani) și un părinte.
1. Principalele concluzii despre folosirea dispozitivelor digitale în perioada „statului acasă”

Dispozitive de acces la internet:

• Cele mai frecvente dispozitive digitale ale familiilor sunt telefoanele smart (3 dispozitive / familie este atât media cât și mediana), urmate de PC/laptop (2 dispozitive / gospodărie) și tablete (un dispozitiv per gospodărie).

• În timpul crizei COVID-19 din primăvara lui 2020, în jur de una din cinci familii și-a suplimentat dispozitivele digitale din gospodărie, cele mai multe cu telefoane de tip smart, urmate de PC/laptop și tablete.

• În jur de 7 din 10 copii au declarat că în perioada „statului acasă” au folosit mai mult smartphone-ul și calculatorul / laptopul.

Grafic – folosirea dispozitivelor digitale de catre copii

• Aproximativ 5% au început să folosească un dispozitiv digital în această perioadă (cei mai mulți începând să folosească laptopul; tableta este dispozitivul digital cel mai puțin folosit de copii.

Competențele digitale și practicile online ale copiilor:

• Cei mai mulți au competențe digitale care sunt legate de media sociale sau practicile de comunicare online (8 din 10 declară că știu să folosească aplicațiile de videoconferințe, 7 din 10 știu ce se cade și ce nu se cade să distribuie online, iar un procent asemănător stie să modifice setările de confidențialitate ale unui cont de pe o platformă socială.

• Competențele informaționale și cele care țin de cetățenia digitală sunt relativ mai scăzute.

• Creșterea competențelor digitale în perioada COVID-19 a variat cel mai mult cu ciclul de școlarizare, de la 3,9 scorul la copiii din ciclul primar, la 5 scorul celor de la liceu.

• În ceea ce privește practicile informative online, 7 din 10 copii declară că în această perioadă au învățat mai mult căutând lucruri pe internet, decât în perioada anterioară; în același timp, cel mai puțin crește procentul celor care au căutat știri online (37%).

Grafic – competentele digitale ale copiilor
2. Desfășurarea școlii online (martie-iunie 2019):

• Mai mult de jumătate dintre copii declară că școala lor a mutat toate clasele online, iar 4 din 10 că unele clase au fost mutate online, în timp ce altele fie au fost predate în altă formă, fie nu au fost predate deloc.

• Percepția asupra timpului petrecut pentru activitățile școlare în perioada martie-iunie 2020 variază uniform, în jur de o treime declarând că au petrecut mai mult timp pentru școală, o treime că au petrecut cam la fel de mult timp și o treime că au dedicat mai puțin timp școlii decât în perioada anterioară.

• În termeni absoluți, la nivelul întregului eșantion, copiii au petrecut online pentru activități școlare în medie 3,79 ore (iar timpul petrecut online în total a fost de 7,11 ore.

• În ceea ce privește instrumentele și aplicațiile folosite pentru școală, cele mai folosite au fost aplicațiile de mesagerie online (95%), urmate de aplicațiile de video chat sau video conferințe (9 din 10) și de email (8 din 10). În jur de trei sferturi dintre copii au folosit instrumente de învățare tradițională, de tipul cărților sau al culegerilor în format fizic, iar 78% au folosit apelurile telefonice.

Grafic – activitati informative online

• Unu din doi copii din ciclul primar declară că a folosit media sociale pentru școală (în condițiile în care crearea unui cont pe aceste platforme este permisă de la 13 ani în sus).

6,7% dintre copii spun că nu au avut nicio activitate cu profesorii în acea perioadă. Situația variază cu statusul socio-economic, 13,4% dintre cei cu venituri sub medie declarând acest lucru, față de doar 4,1% dintre cei cu venituri peste medie.

• 3 din 4 părinți s-au implicat în diverse activități educaționale, altele decât cele cerute de școală și un procent asemănător a oferit copilului materiale educaționale online disponibile gratuit. Cei mai puțini părinți declară că au oferit copiilor materiale educaționale disponibile contra cost.

3. Percepțiile și atitudinile copiilor și ale părinților în legătură cu școala la distanță:

Majoritatea copiilor a avut o atitudine mai degrabă pozitivă față de scoala online, mai mult de 5 din 10 copii spunând că puteau urmări și cele mai dificile lecții când erau predate online, că se simțeau motivați să participe la activitățile online sau că au fost tot timpul încrezători că sunt buni la acest tip de activități.

• Totuși au existat și percepții negative; astfel, aproape 16% nu puteau urmări /înțelege lecțiile predate online și un procent asemănător declară că nu se simțea motivat să participe la aceste lecții.

• în jur de 4 din 10 au declarat că erau îngrijorați că le va fi greu să îndeplinească activitățile școlare în această formă, că ar putea obține note mai mici datorită formei online de învățare sau că s-ar putea să nu facă față activităților online. 36% dintre respondenți declară că școala online i-a solicitat emoțional.

Grafic – numar de ore petrecut online

• În ceea ce privește variația, cei cu venituri mici, cei din ciclul primar și fetele au avut scoruri ale anxietății mai mari decât restul. De asemenea, elevii de liceu, cei cu venituri peste medie și băieții au avut scoruri ale atitudinii pozitive mai mari.

4 din 10 dintre părinți consideră că școala online a fost prea solicitantă pentru copiilor lor.

• Părinții se arată încrezători în capacitatea lor de a-i sprijini pe copii în școala online, 71% declarând că au avut competențele digitale necesare, 64% că au avut suficiente cunoștințe din materiile școlare și 63% că au reușit să îi motiveze pe copii în această activitate

Un sfert dintre părinți admite că nu a avut suficiente dispozitive digitale.

• O treime dintre părinți spun că nu au avut suficient timp pentru a-i sprijini pe copii în școala online.

66% dintre părinți și 39% dintre copii se arată îngrijorați cu privire la repercusiunile negative pe care școala la distanță le-ar avea asupra situației școlare (a copiilor).

• Părinții au nevoie de ajutorul școlii, cei mai mulți (9 din 10) pentru a îi ajuta să ofere interacțiune socială (online) copilului sau pentru idei de activități extracurriculare.

FOTO: freepik.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Fără impozit pe venit pentru profesori, CASS la jumătate și un salariu minim brut de 5000 de lei – soluții propuse de Asociația Școlilor Particulare pentru o apropiată “criză de personal puternică” în educație / Organizația publică și salariile profesorilor pe grade didactice

Scutirea de impozit pe venit pentru profesori este propusă de Asociația Școlilor Private ca soluție pentru “criza de personal puternică în sectorul educației”, o criză prezentată drept iminentă într-un studiu…
Vezi articolul

Cazul “straniu” al școlii online care a entuziasmat o comunitate. Predarea creativă, accesul la tehnologie și adaptarea la un nou curriculum- lecția unei municipalități din Norvegia

Când școlile au trecut online, în primăvară, din cauza pandemiei Covid-19, majoritatea covârșitoare a studiilor din țările lumii au arătat provocările, dificultățile și neajunsurile de care s-au lovit elevii, profesorii…
Vezi articolul

INTERVIU Fadia Saadah, director în cadrul Băncii Mondiale: Să se facă tot posibilul pentru deschiderea școlilor / Criza Covid-19 din educație ar putea crește cu până la 10% rata analfabetismului funcțional în rândul elevilor din România și să producă pierderi economice anuale de până la 1,4 miliarde de dolari

“Este important să se facă tot posibilul pentru deschiderea școlilor și pentru maximizarea șanselor de a le ține deschise pe viitor. Când sunt deschise, școlile trebuie să se asigure că…
Vezi articolul