Numărul școlilor comasate pe Legea Bolojan este cu 30% mai mare decât cel anunțat de ministrul Daniel David până acum. Oficialul vorbea despre 850 de școli, datele ministerului arată aproape 1.100

1.947 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos/ George călin
Ministerul Educației și Cercetării și ministrul Daniel David au comunicat public, în august și septembrie, că 850 de școli au intrat în peroces de reorganizare și „circa 500” de școli și-au pierdut personalitatea juridică în urma măsurilor din Legea 141/2025. Datele transmise în noiembrie la Parlament, ca răspuns la o întrebare a unui deputat, arată că de fapt au fost 1.098 de școli reorganizate.

În august 2025, MEC a transmis public că 507 unități de învățământ și-au pierdut personalitatea juridică și că un total de 850 de școli au fost implicate în procese de reorganizare. Cifrele au fost preluate în comunicarea publică a ministrului Daniel David și au stat la baza prezentărilor oficiale privind aplicarea Legii 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.

O lună mai târziu, în raportul ministrului după nouă luni de mandat, cifrele s-au schimbat ușor, fără vreo explicație. Documentul oficial arată că numărul școlilor care și-au pierdut personalitatea juridică ar fi 515, tot în contextul celor 850 de unități implicate în reorganizări. Nici raportul și nici comunicările ulterioare nu menționează vreo corecție, vreun nou val de reorganizări sau vreo actualizare a datelor. De la momentul respectiv, Ministerul Educației și Cercetării nu a mai prezentat alte date, iar ministrul Daniel David a vorbit în toate ieșirile publice în care a avut ocazia despre cele 500 de școli desființate și despre faptul că ar fi „doar” 8,1% din numărul de școli.

Un răspuns recent transmis Parlamentului de același Minister al Educației arată însă o realitate complet diferită și mult mai extinsă decât cea prezentată public până acum.

În documentul semnat de secretarul de stat Sorin Ion și transmis Camerei Deputaților, ministerul răspunde la întrebarea „Câte unități de învățământ preuniversitar au fost comasate sau desființate în anul școlar curent, defalcat pe mediul urban/rural?” adresată de un deputat al Opoziției și precizează că „1.098 unități de învățământ cu personalitate juridică au intrat în proces de reorganizare, prin fuziune prin absorbție, fuziune prin contopire sau divizare urmată de absorbție. Dintre acestea, 192 sunt în mediul rural și 906 în mediul urban”.

Această statistică apare în răspunsul oficial din 16 octombrie 2025, anexat la întrebarea parlamentară, și diferă atât față de datele comunicate public în august, cât și de cele cuprinse în raportul ministrului.

Întrebarea parlamentarului era foarte specifică, dar răspunsul ministerului este ambiguu.

Acesta nu precizează la ce se referă exact numărul de școli reorganizate, dacă sunt acolo toate cele care au fost desființate și toate cele care au primit noi structuri arondate sau doar cele care și-au pierdut personalitatea juridică.

Diferența este semnificativă față de ambele situații.

  • Față de cifra de 850 de unități implicate în reorganizări comunicată public, datele transmise Parlamentului indică un plus de 248 de școli reorganizate.
  • Dacă ar fi luate în calcul doar cele rămase fără personalitate juridică, comparativ cu numărul de 507 sau 515 unități comunicat inițial de MEC, cel de 1.098 unități cu personalitate juridică e de peste două ori mai mare.

Ministerul nu a anunțat niciodată public această actualizare masivă, iar cifrele mai mari nu au fost comunicate în nicio conferință de presă, raport oficial sau comunicat adresat publicului larg, ori în vreo ieșire publică a ministrului Daniel David.

Situația ridică întrebări majore despre transparența procesului de reorganizare a rețelei școlare și despre modul în care a fost prezentată public aplicarea Legii Bolojan, în condițiile în care datele reale au fost făcute cunoscute doar în răspunsul tehnic transmis Parlamentului, față de care Ministerul are obligația legală de a răspunde.

Edupedu.ro a solicitat din data de 11 august Ministerului Educației, în baza Legii 544/2001 datele despre școlile reorganizate, lista acestora pe județe. În aceste 95 de zile trecute de la acel moment nu am primit niciun răspuns de la Ministerul Educației, deci instituția încalcă legea.

Pe 16 septembrie 2025 o analiză Edupedu.ro arăta că toate cele peste 800 de școli comasate prin efectul legii Bolojan, din care 500 și-au pierdut personalitatea juridică, funcționează încă ilegal. Arătam atunci că nu există publicat niciun ordin al ministrului educației care să aprobe reorganizările și/sau autorizările aferente, așa cum cere expres legislația. Situația este aceeași și azi, la 74 de zile de la debutul anului școlar 2025-2026.


7 comments
  1. Întrebare fără răspuns. Câți colegi , suplinitori calificați, nu au mai fost angajați din cauza aplicării Legii 141/2025? Sute, mii? Ministerul zice că niciunul.

  2. E ca in bancul ala cu interviul de la angajare:
    „- Domnule, ceri cam mult – ala de dinainte vrea jumate din salariul tau!
    – Atunci ia-l pe ala, sa vezi atunci cat o sa te coste!”

    Pretul pentru David sef la invatamant, asa cum e el, fara pic de matematica, fara logica, mincinos si introvertit? Se va plati in generatii!
    De ce il tin cei din guvern in post? Simplu – pentru ca atrage toata atentia asupra sa in fiecare zi, de fiecare data cand deschide gura.
    Il mai tineti minte pe ala cu oaia?
    Exact asa o sa se vorbeasca de ala cu psihologia…

  3. Creșterea numărului de școli care și-au pierdut personalitatea juridică nu este surprinzătoare, având în vedere modul în care unele ISJ-uri și primării au aplicat procedura de reorganizare. Au fost desființate unități care îndeplineau numărul necesar de elevi, în timp ce altele, care nu respectau criteriile, au fost menținute. Răspunsurile primite la plângerile prealabile arată clar lipsa de asumare: fiecare instituție pasează responsabilitatea către cealaltă.

    Mai mult, ministrul Educației a transmis că nu putea interveni deoarece nu i-au fost semnalate situații divergente între ISJ și primărie. Totuși, este greu de înțeles ce „divergențe” puteau exista, când ambele instituții locale împărtășeau aceeași culoare politică și au acționat în deplină concordanță. Această lipsă de verificare reală a procedurilor a contribuit direct la diferențele semnificative dintre cifrele anunțate inițial și cele reale.

  4. Creșterea numărului de școli care și-au pierdut personalitatea juridică nu este o surpriză, având în vedere modul în care unele ISJ-uri și primării au aplicat procedura de reorganizare. Au existat situații în care au fost desființate unități care aveau numărul necesar de elevi, în timp ce alte unități, care nu îndeplineau criteriile legale, au fost menținute. În plus, răspunsurile la plângerile prealabile arată o lipsă clară de responsabilitate instituțională: fiecare instituție pasează vina celeilalte, fără să își asume deciziile luate. Aceste practici au generat diferențele mari dintre cifrele anunțate inițial și realitatea prezentată acum.

  5. Nu poți să îți pui baza într-o persoană care susține „științific și academic” lucruri contradictorii.
    Daniel David: „În concluzie, avem șansa să trecem de la un sistem de educație în care se predă mult și prost (avem printre cele mai multe ore/an între țările OECD)…” 3 februarie 2025
    Daniel David: „Dar eu când mă uit la numărul de ore pe parcursul unui an școlar, prin raportare la normele OCDE, avem foarte puține ore.” 10 octombrie 2025

  6. Domnule ministru ! Atat timp cat in invatamant acceptati persoane necalificate …platite cu salariul minim …rezultatele se vad .Un cadru didactic ,pensionar ,dar gr.l ,5 gradatii de merit si o indemnizatie de conducere nu poate fi un suplinitor calificat …aveti ceea ce scrie in legislatie ! Am lucrat in invatamant (comoara vietii mele )si INVATAMANTUL va fi oricand cel mai respectat domeniu !!

  7. Hai cu peer-review-ul! Hai să vă arate el cum albul e negru și negrul, alb!

    Că am auzit deja ieri că orele la plata cu ora se plătesc mai puțin ca să stimuleze profesorii, că elevii mai mulți în clasă fac să crească nivelul progresului școlar în general, că 3 elevi cu CES e de foarte bine pentru ei și pentru restul, că…

    Dacă ăsta îmi spune că e cerul albastru, ies afară să mă uit, că nu-l mai cred indiferent ce spune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ligia Deca dă vina pe inspectoratele școlare și pe salarizarea slabă în privința lipsei personalului auxiliar și administrativ din școli: Dacă inspectoratele au cerut posturi, au primit. Degeaba cerem profesorilor sau învățătorilor să facă treabă în condițiile în care ei nu au sprijinul necesar

Inspectoratele școlare sunt cele care poartă responsabilitatea în cazul în care nu au solicitat posturi în școli, atât personal didactic auxiliar cât și personal administrativ (nedidactic), arată indirect ministrul Educației,…
Vezi articolul

ANALIZĂ Anul acesta, ultima medie de admitere la 10 colegii tehnice este peste 8, după ce în 2021 s-a intrat cu medii de 3 și 4 / În urmă cu 4 ani, ultima medie de intrare de la aceste licee tehnologice era mai mare decât cea obținută la Bacalaureat 2022

Rezultatele repartizării computerizate pentru admiterea la liceu anul acesta arată situații în care elevi cu media peste 8 au intrat la licee tehnice sau colegii tehnologice, unde anul trecut, media…
Vezi articolul

Modificări masive în rata de vaccinare a angajaților din școli și grădinițe, după introducerea acesteia drept criteriu de redeschidere fizică. Cîmpeanu anunță că 14% dintre școli au depășit pragul de pe o zi pe alta

68% din școlile și grădinițele României vor începe luni cu prezență fizică, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, sâmbătă seara la B1TV. Acesta a prezentat un procent cu 14 puncte…
Vezi articolul

Cîmpeanu: Voi susține cu toate argumentele posibile nevoia de extindere a perioadei de cursuri începând cu septembrie 2022 / Admiterea la liceu, conform proiectului „România Educată”, e posibil să o aplicăm din 2023

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și-a reafirmat miercuri seară, într-un interviu acordat B1 TV, dorința de a extinde perioada de cursuri într-un an școlar începând cu 2022-2023. El a spus că,…
Vezi articolul