O poartă de intrare într-un oraș antic, cu o vechime de 5.500 de ani, descoperită de arheologi în Israel – VIDEO

2.342 de vizualizări
Foto: captură Facebook video – Jerusalem Dateline
O echipă de arheologi israelieni a descoperit în situl arheologic Tell Erani o poartă de oraş cu o vechime de 5.500 de ani, cel mai vechi obiect de acest gen găsit până în prezent în regiune, au anunţat autorităţile marţi, relatează agenţiile DPA şi Xinhua, conform Agerpres.

Descoperirea i-a determinat pe specialişti să regândească momentul care a marcat începutul urbanizării în zonă.

Poarta a fost descoperită în situl Tell Erani în timpul lucrărilor prealabile instalării planificate a unei conducte de apă, în apropierea oraşului Kiryat Gat, conform Autorităţii Israeliene pentru Antichităţi (IAA).

Tell Erani, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 150.000 de metri pătraţi, a fost un important centru urban în regiune în epoca bronzului timpuriu, conform surselor citate.

„Este pentru prima dată când a fost descoperită o poartă atât de mare, datând din epoca bronzului timpuriu”, a declarat conducătoarea sitului, Emily Bischoff.

Poarta a făcut parte din sistemul de fortificaţii al oraşului, reflectând începutul urbanizării în Levantul sudic, a menţionat IAA.

Partea conservată a porţii, care are 1,5 metri înălţime şi este ataşată de zidurile oraşului antic, descoperite în cadrul unor săpături anterioare, include un pasaj construit din pietre mari, care conduce în oraş. Poarta era flancată de două turnuri de piatră, cu şiruri de cărămizi de pământ între ele.

Construcţia porţii a necesitat probabil un amplu efort, în condiţiile în care pietrele au fost transportate de la distanţă, iar cărămizile din pământ au fost realizate special.

„Această (poartă) nu a fost realizată de unul sau de câţiva indivizi. Sistemul de fortificaţii este o dovadă a organizării sociale ce reprezintă începutul urbanizării”, a subliniat Bischoff.

Până în prezent, experţii au presupus că urbanizarea zonei a început în urmă cu aproximativ 5.200 de ani, cu 300 de ani mai târziu decât relevă această ultimă descoperire, mai transmite Agerpres.

„Probabil toţi trecătorii, comercianţii sau inamicii care voiau să pătrundă în oraş trebuiau să treacă prin această poartă impresionantă”, a declarat Martin-David Pasternak, cercetător în cadrul IAA.

„Poarta nu numai că apăra aşezarea, ci transmitea totodată mesajul că se intra într-o puternică aşezare importantă, care era bine organizată din punct de vedere politic, social şi economic”, a adăugat el. 


1 comment
  1. IT BELONGS IN A MUSEUM!!!

    😀

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rata de vaccinare este mult mai mare în școlile din Cluj cu predare în limba maghiară, decât cele în limba română – presa locală / Agenția ungară MTI: conștiința responsabilității este mai dezvoltată

În școlile din județul Cluj, jumătate dintre cadrele didactice sunt vaccinate împotriva noului coronavirus, dar există o variație foarte mare între unitățile de învățământ: în cazul unora, rata de vaccinare…
Vezi articolul

Regulile de la conferința Model United Nations Iași, modificate după cazul din Neamț și după reticența părinților față de evenimente / Directoarea liceului Racoviță: Vom cere ca grupurile de elevi să vină cu profesori care să răspundă de ei, ca la concursuri și olimpiade

Regulile după care se va ține conferința Model United Nations (MUN) de la Iași, la Colegiul Național „Emil Racoviță” (CNER), vor fi modificate după cazul de la Neamț unde o…
Vezi articolul

LIVE TEXT Luminița Barcari: Ghidurile metodologice cuprind recomandări pentru selectarea și aplicarea scenariilor, organizarea orarului, impactului asupra curriculumului

Ghidurile metodologice cuprind recomandări pentru selectarea și aplicarea scenariilor, organizarea orarului, impactului asupra curriculumului, a declarat Luminița Barcari, secretar de stat în Ministerul Educației, la conferința de presă organizată marți.…
Vezi articolul

Creșterea normei didactice de predare cu 2 ore „înseamnă direct 4 ore”, spune Bogdan Rațiu, profesor de Limba română: Îmi ieșeau 18 ore cu un anumit număr de clase și, având 4 ore la o clasă, nu puteam să împart ca 2 ore să le facă o colegă de Limba română și 2 ore să le fac eu

Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, a vorbit despre ce înseamnă, de fapt, creșterea normei didactice de predare. „Pentru mine,…
Vezi articolul