Oana Moraru, profesoară și fondator de școală: Nu puneți în mâna copiilor grupuri de Whatsapp, până la clasa a VI-a. Sunt și de la clasa a II-a și este cea mai mare toxicitate. Când am văzut că se întâmplă și la mine la școală, am dat părinților mesajul: sub nicio formă la această școală!

„Nu pe grupuri de Whatsapp până la clasa a VI-a, la 12 ani. Sunt și de la clasa a II-a și este cea mai mare toxicitate”, spune profesoara Oana Moraru, fondatoare și manager de școală cu peste 30 de ani de experiență în învățământul privat și public. „Până ajung ei să se înțeleagă, să se agrege în grupuri sociale, cam până la 12 ani, terenul lor de joacă arată plin de conflicte care trebuie tot timpul mediate, învățate, explicate, pus replici în gură, ascultați. Ai nevoie să stai pe șantierul ăsta al socializării, pentru că își dau foarte multă respingere unul altuia. Trebuie să știe copilul să învețe cum să managerieze și să metabolizeze respingerea, cum să se ducă în întâmpinarea celuilalt, cum să renunțe”, a declarat Oana Moraru, în podcastul SmartJob moderat de jurnalista Adriana Nedelea la Europa Liberă România. 

Autoarea volumelor „Copilul tău citește” și „Copilul tău scrie”, precum și coautoarea unui caiet de literație și a unei serii de cărți destinate în special copiilor de învățământ primar, Oana Moraru a explicat decizia pe care a luat-o în școala pe care o conduce și a vorbit despre ce fac copiii, atunci când primesc telefoane și permisiunea de a face și intra în grupuri online. 

„Când am văzut că se întâmplă și la mine la școală, am dat eu pe grupurile de Whatsapp ale părinților un mesaj, ca pilotul din avion, care le spune: sub nicio formă la această școală! Dacă mai aud că ați pus în mâna copiilor grupuri de whatsapp – și am început să explic, dar pe un ton ferm, de pilot care trebuie să facă o aterizare forțată și nu cere permisiunea nimănui”, a povestit aceasta.

Declarațiile Oanei Moraru, profesoară și fondator de școală privată, în podcastul SmartJob:

• „Poți să-i dai telefon de la clasa a V-a, a VI-a, când pleacă singur la școală, cu harta, cu GPS-ul, dar fără social-media. Poți să îl lași acasă cu Youtube-ul sau cu un Kahoot pe telefon, o oră, dar doar în sufragerie, cu tine de față, nu neapărat că stai peste el. Fă o regulă: device-ul doar în camera mare, unde stăm cu toții. Niciodată în baie, niciodată la tine în dormitor, niciodată în bucătărie la masă. Deci poți să dai treptat, dar cu limite.
• Nu pe grupuri de whatsapp până la clasa a VI-a. Sunt și de la clasa a II-a și este cea mai mare toxicitate. Până la 12 ani, copiii abia navighează în straturile cele mai de jos ale relaționărilor sociale reale, fizice, în curtea școlii, acolo sunt achizițiile cele mai importante de schimb de replici, de experiență, de întoarceri, de întâlnire la mijloc, de schimb de priviri, de citire a intențiilor, a intențiilor din spatele cuvintelor, se dezvoltă gândirea critică în schimb direct. Copiilor le e foarte greu să facă asta.
• Până ajung ei să se înțeleagă, să se agrege în grupuri sociale, cam până la 12 ani, terenul lor de joacă arată plin de conflicte care trebuie tot timpul mediate, învățate, explicate, pus replici în gură, ascultați. Ai nevoie să stai pe șantierul ăsta al socializării, pentru că își dau foarte multă respingere unul altuia. Trebuie să știe copilul să învețe cum să managerieze și să metabolizeze respingerea, cum să se ducă în întâmpinarea celuilalt, cum să renunțe. 
• Când am văzut că se întâmplă și la mine la școală, am dat eu pe grupurile de whatsapp ale părinților un mesaj, ca pilotul din avion, care le spune: sub nicio formă la această școală! dacă mai aud că ați pus în mâna copiilor grupuri de whatsapp – și am început să explic, dar pe un ton ferm, de pilot care trebuie să facă o aterizare forțată și nu cere permisiunea nimănui. Ce fac ei? De-abia așteaptă să se adune acolo și să-și dea respingeri unul altuia, să se scoată reciproc din grupurile de Whatsapp. Este un joc pe care îl practică și pe teren, doar că în mediul virtual sentimentul că sunt respins dintr-un spațiu pe care nu îl văd, la care n-am acces, nu știu ce s-a discutat fără mine… – în curtea școlii văd, simt, miros de la distanță, îmi spune cineva, privesc și îmi dau seama de limbajul nonverbal. Faptul că eu acum am fost scos de pe grupul acestor 5 băieți aruncă emoțiile copilului într-o panică extraordinară de la care nu mai poți construi. Tu nu ai apucat să construiești baza și de fapt ridici ștacheta către niște zone incredibile ale conflictului uman, pe care nici eu, la vârsta mea, nu-l pot gestiona cu ușurință. Știi câtă lume își dă block, se înjură, își dau unfriend, noi suferim în spațiul virtual, darămite copiii! Deci grupuri de whatsapp după clasa a VI-a și cu control parental”. 

Ascultă aici interviul integral

Citește și:

Omul de știință Daniel David: Studiile arată că expunerea la ecrane între 2 și 4 ore pe zi, pentru un copil de gimnaziu sau liceu, este fundamentală pentru a nu pierde avantaje competitive

STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții

România este pe primul loc la folosirea problematică a social media de către copii și adolescenți, cu un procent de două ori mai mare decât media țărilor din studiul OMS. Comportamentul e asociat cu probleme mintale, sociale și de școlarizare