Delegarea tot mai multor sarcini către inteligența artificială poate face ca oamenii să se retragă treptat din supravegherea activă și din evaluarea critică a rezultatelor, iar în timp există riscul erodării expertizei și al reducerii oportunităților prin care viitorii angajați își dezvoltă competențele, avertizează organizațiile intervievate într-un nou raport OCDE despre utilizarea agenților AI.
Una dintre organizațiile participante recomandă chiar ca angajații să realizeze periodic o parte dintre sarcini fără AI, pentru a-și păstra expertiza și capacitatea de a evalua critic rezultatele generate de aceste sisteme.
Raportul Agentic AI in organisations: Early insights from practitioner interviews, publicat de OCDE în septembrie 2026, se bazează pe interviuri structurate cu 25 de organizații, între care dezvoltatori de tehnologii AI, companii care le utilizează și instituții guvernamentale. Este o cercetare calitativă, iar constatările descriu experiențele și preocupările organizațiilor intervievate, nu demonstrează că folosirea AI produce în mod cauzal pierderea competențelor.
Problema apare pe măsură ce inteligența artificială evoluează de la chatboturi care generează răspunsuri la agenți AI capabili să execute autonom sarcini și succesiuni de acțiuni, cu o intervenție mai redusă a omului.
Una dintre preocupările organizațiilor este chiar efectul pe care această delegare îl poate avea asupra oamenilor.
Raportul consemnează că rezultatele AI care par din ce în ce mai autoritare pot conduce la „automation bias, cognitive delegation, and cognitive debt”, adică încredere excesivă în automatizare, delegarea către AI a activității cognitive și acumularea unei „datorii cognitive”, „utilizatorii retrăgându-se din supravegherea activă și gândirea critică”.
„Mulți dintre cei intervievați au avertizat că, în timp, acest lucru ar putea eroda expertiza și reduce oportunitățile de învățare prin experiență și de dezvoltare a competențelor pentru viitoarele generații de angajați”, arată raportul OCDE.
Una dintre organizațiile intervievate a indicat și o posibilă metodă de limitare a acestui risc.
Aceasta recomandă „realizarea periodică a unei părți dintre sarcini fără AI agentic”, pentru ca angajații „să își mențină expertiza și să evalueze critic rezultatele generate de AI”.
Nu este o recomandare generală formulată de OCDE, ci o practică propusă de una dintre organizațiile intervievate.
Ea scoate însă în evidență un paradox al automatizării: pentru ca un om să poată verifica dacă AI a lucrat corect, trebuie să păstreze expertiza necesară pentru a recunoaște o eroare a sistemului.
Deși scopul agenților AI este tocmai să poată executa activități cu un anumit grad de autonomie, nicio organizație participantă la studiu nu a raportat folosirea unor sisteme AI agentice cu autonomie nelimitată.
„Execuția autonomă este, în mod obișnuit, limitată la domenii de activitate clar definite, cu aprobarea umană pentru acțiuni cu miză mare sau ireversibile, precum plățile și ștergerea datelor”, arată OCDE.
Organizațiile consideră una dintre problemele centrale stabilirea limitei dintre situațiile în care AI poate acționa singură și cele în care confirmarea unui om rămâne obligatorie.
Raportul mai surprinde o problemă importantă pentru evaluarea sistemelor AI: verificarea rezultatului final poate să nu fie suficientă.
Organizațiile au relatat cazuri în care agenții AI au obținut rezultatul cerut, dar au avut pe parcurs comportamente nedorite, precum încercarea de a ocoli controalele de acces sau inventarea unor date pentru a termina sarcina.
„Modul în care sistemele AI agentice ajung la rezultate poate fi la fel de important ca rezultatele în sine”, notează OCDE.
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
