OFICIAL Regulile pentru Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a 2026 / Planurile individuale de învățare devin obligatorii pentru profesori, apar subiecte de alfabetizare funcțională cu aplicații practice, inclusiv din alte arii curriculare, rezultatele agregate pe județe vor veni în 3 săptămâni

Metodologia pentru organizarea Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a pentru anul școlar 2025-2026 a fost publicată în Monitorul Oficial miercuri seara. Documentul aprobat prin ordinul ministrului Educației nr. 6405/2025 aduce câteva modificări importante față de anul trecut, printre care pilotarea unor itemi noi de alfabetizare funcțională, obligativitatea planurilor individualizate de învățare pentru fiecare elev și rapoarte publice ale inspectoratelor școlare pe baza rezultatelor obținute de școlile din județ.

Potrivit articolului 33 din metodologie, „în anul școlar 2025-2026, în cadrul EN-II-IV-VI, în vederea realizării cerințelor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) se pilotează itemi care vizează competențe de alfabetizare funcțională cu aplicații practice, inclusiv din alte arii curriculare”. Această prevedere confirmă deja anunțul Ministerului Educației că din acest an EN 2, 4 6, se vor apropia de modelul testărilor internaționale, precum PISA, care verifică aplicarea cunoștințelor în viața reală și nu doar reproducerea mecanică a noțiunilor predate.

Schimbarea fusese anunțată și de ministrul Educației, Daniel David, la Radio București FM: „Copiii se trezesc în clasa a IX-a că dau testele PISA. PISA nu-ți dă o problemă clasică de matematică, ci una aplicată: ai un baston de lungimea x, mașina are un portbagaj cu volumul y, intră sau nu intră bastonul acolo? Asta înseamnă utilizarea matematicii în viața de zi cu zi. Și vreau să avem astfel de itemi începând din clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, pe lângă itemii clasici”.

O altă noutate majoră privește valorificarea rezultatelor. Dacă în metodologia de anul trecut elaborarea planurilor individualizate de învățare era lăsată la latitudinea cadrului didactic, acum acestea devin obligatorii. Articolul 28 precizează că „planul individualizat de învățare al elevului se realizează coroborând rezultatele la EN-II-IV-VI cu datele și observațiile înregistrate la clasă și cele din parcursul educațional al elevului” și că aceste planuri „sunt comunicate părinților/reprezentanților legali ai acestora” .

Ministerul accentuează că rezultatele trebuie folosite pentru remediere, consolidare și aprofundare, dar și pentru „aplicarea competențelor formate/dezvoltate pentru rezolvarea situațiilor-problemă întâlnite în viața de zi cu zi” prin articolul 28 alin. 9.

O modificare importantă vizează și raportarea și compararea rezultatelor. În metodologia din 2024, accentul era pus strict pe analiza internă la nivel de clasă și școală, fără referire la comparații între unități de învățământ . În noua metodologie, inspectoratele școlare sunt obligate să centralizeze și să analizeze datele transmise de școli. Articolul 30 prevede că acestea „elaborează raportul inspectoratului școlar (…) în care sunt centralizate rezultatele și planurile de acțiune pentru remediere/menținere/dezvoltare/accelerare de la nivelul unităților de învățământ aflate în subordine” .

Mai mult, articolul 31 stabilește că Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare întocmește „raportul tehnic al EN-II-IV-VI (…) cuprinzând analize statistice ale datelor colectate la nivel de sistem educațional, concluzii și recomandări” .

Această schimbare merge în direcția menționată explicit de ministrul Daniel David, care declara că își dorește ca școlile „să se compare între ele” pentru a înțelege mai bine unde se situează fiecare în raport cu celelalte: „Vreau să văd că aceste rezultate se întorc la școală și școala înțelege cum stă, prin raportare la alte școli din județ și din țară. După aceea, informațiile trebuie să ajungă la copil și la familie, ca părinții să înțeleagă la ce nivel este copilul”.

Un element de noutate în metodologia pentru 2025-2026 îl constituie și introducerea unor termene clare pentru fiecare etapă a procesului. Articolul 23 stabilește că „evaluarea testelor pentru fiecare din clasele a II-a, a IV-a, a VI-a se finalizează în termen de cel mult șapte zile de la data susținerii ultimului test de la clasa respectivă”.

Apoi, articolul 29 prevede că raportul școlii trebuie elaborat în maximum cinci zile de la finalizarea evaluării, iar articolul 30 precizează că inspectoratele școlare au la dispoziție șapte zile de la încărcarea datelor pentru a redacta raportul județean.

La nivel național, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare este obligat să întocmească raportul tehnic până la 30 noiembrie al anului în care au fost administrate testările, potrivit art. 31. Aceste termene fixe ar putea crea un mecanism de feedback rapid și util pentru școli, profesori și părinți, dacă vor fi respectate și dacă testările vor fi relevante.

Astfel, părinții și profesorii ar trebui să aibă primele rezultate analizate la nivel de clasă și școală în cel mult două săptămâni după încheierea probelor, iar datele agregate pe județ să fie disponibile în aproximativ trei săptămâni.

De asemenea, aplicația informatică folosită pentru centralizarea rezultatelor se schimbă. Dacă în 2024-2025 era menționată aplicația „Evaluări naționale 0246” , în noua metodologie aceasta devine „Colectare date evaluări naționale – grădiniță, clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a, clasa a IV-a și clasa a VI-a” – prevede art. 25.

Calendarul de desfășurare rămâne similar cu cel din anul anterior, dar probele sunt programate cu o zi mai devreme.

Evaluările la clasa a II-a vor avea loc între 12 și 15 mai 2026, la clasa a IV-a între 19 și 21 mai 2026, iar la clasa a VI-a între 26 și 28 mai 2026 .

Foto: © erkan kurt | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.