Op Ed / Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă: Încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă

726 de vizualizări
Foto: Facebook/ Marianne Thyssen
Din momentul în care am devenit comisar european în 2014, una dintre ambițiile mele principale a fost să stimulez creșterea ocupării forței de muncă în Europa. După aproape cinci ani, numărul angajaților din UE a crescut până la niveluri record, în timp ce șomajul a atins nivelul său cel mai scăzut. Pentru a obține un loc de muncă, este esențial să ai competențele adecvate, însă profilul competențelor necesare se schimbă la fel de rapid ca societatea noastră modernă.

Având în vedere progresele tehnologice, evoluțiile științifice și provocările demografice și de mediu, învățarea pe tot parcursul vieții este esențială pentru a spori șansele oamenilor de a-și găsi un loc de muncă pe piață.

În acest context, sunt convinsă de importanța competențelor profesionale, întrucât ele oferă oamenilor de toate vârstele calificările de care au nevoie și deschide noi oportunități. Iată de ce am promovat educația și formarea profesională (EFP) încă din prima zi a mandatului meu. EFP reprezintă o oportunitate concretă și practică de a dobândi noi competențe, de a acumula noi cunoștințe și de a avea acces la noi cariere ce oferă perspectiva unui viitor mai bun. Iar avantajul cel mai mare este că toată lumea poate participa la EFP; lucrătorii se pot recalifica și perfecționa la orice vârstă.

Cifrele vorbesc de la sine: educația și formarea profesională (EFP) este o modalitate sigură de pătrundere pe piața muncii. În 2018, rata de angajare a tinerilor absolvenți de EFP a fost de 79,5 %, în comparație cu 66,3 % pentru absolvenții de învățământ secundar superior general care au intrat pe piața muncii. Este un fapt dovedit că adulții care participă la educație și formare profesională își îmbunătățesc performanțele la locul de muncă.

Însă în ciuda beneficiilor pe care le poate aduce, EFP este percepută de foarte mulți ca o „opțiune secundară”, oarecum inferioară altor alternative educaționale. Iată de ce inițiative precum Săptămâna europeană a competențelor profesionale sunt atât de importante.

Aflată în cel de-al patrulea an de existență, Săptămâna pune în lumină meritele EFP în toate formele sale și atrage atenția asupra potențialului acestei forme de educație de largă acoperire. Mii de evenimente și activități urmează să aibă loc pe tot parcursul anului 2019 și în cursul Săptămânii înseși, aducând EFP în centrul atenției în întreaga Europă.

Deși România ia măsuri pentru a trece la un sistem dual de învățământ profesional și tehnic, are în continuare cea mai scăzută pondere a absolvenților cu experiență de învățare la locul de muncă și cea mai mică proporție de adulți implicați în învățarea pe tot parcursul vieții în UE.

România are, de asemenea, una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar timpuriu la nivelul UE. Prin urmare, aștept cu interes să văd impactul reformei EFP și sper că programele revizuite de învățământ profesional și tehnic, calificările profesionale și standardele de formare vor spori calitatea și atractivitatea VET în țară. De asemenea, încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă.

Sunt foarte mulțumită că România sprijină Săptămâna europeană a competențelor profesionale promovând EFP, ajutându-i pe oameni să-și descopere talentele și permițându-le să exploreze posibilitățile oferite de EFP, atât în prezent, cât și în viitor, în toate etapele vieții lor.

___

Marianne Thyssen este Comisar european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Lumea îl va disprețui pe premierul Ciucă de două ori mai tare: pentru că e un plagiator, ceea ce înseamnă deopotrivă un mincinos și un hoț, și pentru că e un infractor care încearcă să folosească instituțiile pentru a-și ascunde urmele – scriitorul Radu Vancu, despre încercarea de desființare a CNATDCU

Încercarea Guvernului de a desființa instituția-cheie în soluționarea plagiatelor – CNATDCU – în plin scandal de plagiat la adresa premierului Ciucă arată intenția evidentă „de protecție pentru plagiatori cu funcții…
Vezi articolul

Județele cu cei mai mulți candidați nerepartizați după prima etapă de admitere la liceu 2023. În București sunt mai puține locuri neocupate decât elevi nerepartizați, în Ilfov au fost repartizați toți candidații și sunt cele mai multe locuri libere din țară

Rezultatele repartizării computerizate pentru admiterea la liceu 2023 arată că au rămas nerepartizați 1.619 elevi și sunt 7.727 de locuri neocupate. Desi, teoretic, ar fi locuri pentru toți elevii nerepartizați,…
Vezi articolul

VIDEO Mircea Miclea, despre obezitatea informațională: Cum ne împinge un vechi mecanism al creierului să stăm cu orele pe internet „de-a moaca” și care este cheia de a rezolva problema

Creierul uman reacționează atunci când găsește o informație pe net – „recompensează” de fiecare dată mecanismul funcțional și vechi al curiozității prin dopamine, spune psihologul și profesorul universitar Mircea Miclea.…
Vezi articolul

Lucrul cu IA și big data, gândirea creativă, reziliența – competențe care vor fi tot mai căutate până în 2030, în economia României, potrivit raportului Future of Jobs 2025 / Participanții la analiza publicată de Forumul Economic Mondial, mari angajatori internaționali, așteaptă îmbunătățirea sistemului de educație din țară

Gândirea analitică, flexibilitatea, influența socială și capacitatea de lucru cu inteligența artificială și big data sunt competențe de bază care ar atrage cel mai mare interes pe piața muncii în…
Vezi articolul

România, printre țările europene cu cele mai scurte perioade de predare față în față, în pandemie, în condițiile în care predarea la distanță a exacerbat inegalitățile – raport comparativ Eurydice, care notează că în 2020-2021 școlile continentului au rămas în mare parte deschise

România se numără printre țările europene unde elevii au mers cel mai puțin la școală, pentru predare față în față, în pandemie, arată un nou raport al rețelei europene Eurydice,…
Vezi articolul