Op Ed / Profesoara Oana Serban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, despre cazul Hasdeu: Nu e doar o problemă a sistemului faptul că ajunge într-o poziție privilegiată, ca profesor, un individ care nu leagă două fraze coerent. E și o problemă a inspectoratelor care funcționează ca un fel de poliție a școlii – inspectează ore, oameni, avantaje – dar nu evaluează mai nimic / Ministerul trebuie să facă ceva

14.794 de vizualizări
Foto: Oana Șerban / arhiva personală
Faptul că la Colegiul B.P. Hasdeu o profesoară de limba română, complet agramată, rămâne la catedră prin pasivitatea inspectoratului, în ciuda scrisorilor deschise ale elevilor, părinților și profesorilor, nu e doar noul eșec al unui sistem vechi. E mai mult decât atât. Un colaps al democrației. Un caz în care majoritățile sunt ignorate, în care actul de a contesta o impostură nu produce consecințe, în care criteriile competenței sunt sfidate, ba chiar indezirabile.

Să vă pun lucrurile în perspectivă. În 1923, viitorul laureat al Premiului Nobel, George Emil Palade, se înscrie la Hasdeu. 100 de ani mai târziu, în colegiul laureatului Nobel, o profesoară le spune elevilor la clasă că “opera care o învață astăzi e Luceafărul, un roman”. Cum e posibil așa ceva? Cum am ajuns, de la Nobel la ignobil, să punem pe fața Hasdeului rușinea de a oferi elevilor un cocktail Molotov periculos, care combină incultura și agramatismul? Orice explicație e validă, mai puțin aceea în care “sistemul” e de vină. Pentru că instituțiile sunt oameni, iar legile trebuie ajustate exact acolo unde produc efecte imorale. Iar în cazul de față, e imorală încremenirea unui inspectorat care își ascunde jocurile de putere camuflate în neputință și tăcere.

Nu am văzut pe nimeni să dea o declarație din partea inspectoratului: dar și tăcerea e un răspuns. Pentru că undeva, la Inspectoratul Școlar din Buzău, cineva susține kakistocrația din plin. Altfel cum se explică faptul că nimeni nu mișcă un pai și, ca întotdeauna, se așteaptă ca problema să dispară de la sine, mai precis, ca profesoara cu pricina să plece de bunăvoie. Adică să meargă să propovăduiască prostia și în alte părți, altor elevi. Ce nu se înțelege aici este că a concedia pe cineva uneori nu e o formă de putere, ci una de dreptate. Asta se aștepta din partea Inspectoratului: dreptate, nu putere. Dar lăsând-o să plece în altă parte, cu luceferi din roman cu tot, Inspectoratul aprobă că un asemenea profesor poate rămâne la catedră, și într-un fel îi pune un pașaport de libertate în mână. Sigur, suntem o societate românească, așa că unii vor face recurs la ierarhii ca explicație convenabilă: nu Inspectoratul, ci ministerul trebuie sa facă ceva, nu profesorii și părinții, ci legislatorii.

Nu e doar o problemă a sistemului faptul că ajunge într-o poziție privilegiată, ca profesor, un individ care nu leagă două fraze coerent. E și o problemă a inspectoratelor care funcționează ca un fel de poliție a școlii – inspectează ore, oameni, avantaje – dar nu evaluează mai nimic. Pentru că altfel am fi avut un reprezentant al inspectoratului pe treptele instituției asumând ceva de bun simț: că ceea ce se întâmplă e o vină colectivă a unor indivizi care, la un anumit moment, într-o mare de birocrație, au asumat că un incapabil e potrivit să educe mințile unor copii.

Nu vă mai spun ce profesori extraordinari de limbă română a avut și are încă această școală; câți elevi talentați au debutat aici și în timp au confirmat că sunt intelectuali de înalt calibru. Să mai zic că unii dintre ei au scris mai multe cărți decât a citit vreodată doamna profesoară? Nu se poate ca la instituția care a găzduit, cu sprijinul Academiei Române, manuscrisele facsimilate ale lui Eminescu, o oarecare individă unsă în dascălie să rescrie istoria literaturii române și sa ne descopere un romancier în locul unui poet național.

Închei prin a felicita elevii care au anunțat public că lucrurile nu sunt în regulă, care au avut curajul de a se comporta firesc (pentru că asta am ajuns să apreciem în zilele noastre), dezvăluind ce se întâmplă la catedră. Aș fi fericită să fiți studenții noștri – pentru că dincolo de orice, sunteți dovada vie că o busolă a democrației vă aparține, că refuzați impostura și necunoașterea și că aveți nu doar gustul, ci și înțelegerea unui titlu de noblețe, anume calitatea de a fi hasdeieni. Fiți o generație care faceți lucrurile altfel! Aveți dreptul să alegeți și să fiți aleși.

Aveți dreptul de a spune “nu” acolo unde se așteaptă să fiți obedienți și necritici. Aveți dreptul de a nu fi o piesă mică dintr-un sistem rigid și defectuos. Iar noi toți avem datoria de a ni-l închipui pe Sisif fericit: așa că încercați oricât de mult și prin oricâte căi ca nimeni să nu vă saboteze creșterea, cunoașterea și independența. Nu o să vă fie ușor, pentru că lumea e împărțită între elite care nu au o relație cu masele și nu se simt responsabile pentru ele, și gloate care poartă pălării mai mari decât le e capul (așa cum se întâmplă la Inspectorat). Face parte din viață. #SpunețiNuProfesorilorMediocrilaCatedră

Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.

Citește și:
Profesorii de la Colegiul Național B.P. Hasdeu din Buzău, mesaj de susținere pentru directoarea demisionară Mîndruță și semnal de alarmă față de „atitudinea neprincipială” a Inspectoratului școlar: Nu putem și nu vrem să ne creștem elevii în cultura rușinii, a compromisului, a nonvalorii, a fricii
Sute de părinți ai elevilor de la Colegiul Hasdeu din Buzău au depus un memoriu la Inspectoratul școlar, în care o susțin pe directoarea care a demisionat pe fondul unor presiuni de la ISJ: Semnalăm îngrijorarea cu privire la relaţia deficitară dintre ISJ Buzău şi conducerea Colegiului, care are un impact negativ asupra procesului educativ
Am demisionat pentru că am simțit că nu-mi mai pot apăra elevii, spune Virginia Mîndruță, directoarea Colegiului Național Hasdeu din Buzău / Aceasta acuză inspectoratul școlar de presiuni și ilegalități pentru ca o profesoară de Germană să predea Limba română, deși este „incapabilă să susțină orele” / Șefa ISJ, Daniela Palcău, neagă acuzațiile: Inspectoratul nu impune un profesor

11 comments
  1. D-na lector universitar nu pomenește nimic de faptul ca profesoara în cauză a fost studenta unor cadre didactice universitare, care au promovat-o. Cum poate o persoană agramată absolvi învățământul superior?!
    S-a schimbat oare legislația și pot inspectoratele concedia un profesor pe motiv de incompetență? Chiar nu știu. Ar fi bine, cu condiția ca evaluarea să se facă după niște criterii solide, profesionist făcute. Există așa ceva??
    Și apoi, după cum merg lucrurile în învățământ, după cum sunt tratați profesorii, ne putem aștepta ca un absolvent valoros să aleagă această cariera?!

  2. Ce cuvinte pompoase și glazurate cu un adevăr aparent,nu?Ce se urmărește de fapt:prin faptul ca o pila de a lui X a ajuns pe un post unde nu se descurcă (mâncătorii de ale lor!!) acum se face “revoluție” în învățământ. Parca asist la revoluția din ’89.Horror timpuri!
    Cum era vorba aia”Multimea odată starnita nu mai poate fi oprită.” Asa e prostimea ,o dirijeze unde vrei dacă ești mai istetel.
    “Exista cei care nu știu ce se întâmplă,cei care își dau seama ce se întâmpla și cei ce creează lucrurile care se întâmplă. ”
    Dumneavoastră unde va aflați:pe val,lângă val,sub val?Mda…cred ca știu unde!

  3. Care este solutia? Sa renuntam la inspectorate? Sa-si puna directorii oamenii lor? Ce competenta are un profesor de matematica sa angajeze un profesor de sport? Ce competenta are un profesor de muzica sa angajeze un profesor de matematica? Cine sa aplice legea? Da, inspectoratele sa fie mai ferme si corecte!

    Da, o mare problema o reprezinta predatul “in a doua specializare”. Adica dai examen pe franceza si predai romana . Dai examen pe fizica si predai matematica. Legea este proasta. Poti preda completare 2-3 ore. Poti da examen in a doua specializare, dar nu asa ca acum!

  4. Adevărul este ca Palcau a învârtit tot în isj ,acum îl baga la înaintare pe Dan Popescu ,dar nu mișcă nimeni nimic fără ea .La ședințele de mobilitate ea este cu agenda ăștia sunt apa de ploaie.La Margareta Sterian pe cine a numit director?Președinte la comisia de corectura la bac și multe altele …șpăgi la greu

  5. Doamna profesor pune doar punctul pe i si doresc sa o citez ….,,în care actul de a contesta o impostură nu produce consecințe, în care criteriile competenței sunt sfidate, ba chiar indezirabile.”.
    Aici suntem , tot ceea ce nu functioneaza, fie ca este vorba despre profesori sau despre elevi se datoreaza lipsei de consecinte, orice spui sau reclami, ISJ ul ,, rezolva ” intr- o totala lipsa de transparenta si profesionalism, prin metodologii pe care nu le intelege nimeni, in care doar tonele de hartii la dosar conteaza si aranjamente de culise.
    Stiti cati profesori sunt ça doamna de romana in scoli? Multi! Doar ça fiind in scoli mai putin ,, importante ” si cunoscand rezultatele unor eventuale reclamatii, ne facem ca nu exista, pana data viitoare.

  6. Atâta timp cât scrie în acte că e profesor, asta e.
    Scrie că e medic? Asta e. Te poate omorî.
    Scrie șofer? Asta e. Te poate curața.
    Îi recomand profesoarei de română să devină directorul colegiului.
    Are toate drepturile.
    Ar fi perfect.

  7. Dna profesor Șerban, aveti perfectă dreptate,lucrați în mediul universitar si cunoașteți situația clasificării universităților, doar ca acest lucru nu este luat în seamă si pe piața muncii. Dumneavoastră știți că în ultimii 10-15 ani în învățământul preuniversitar n au mai pătruns absolvenți ai universităților de prestigiu?De ce nu se face ierarhia profesorilor in functie de facultatea absovita?Nu ca ar fi vorba despre construirea unor rente profesionale,dar are legatura cu nivelul de pregatire.Sa nu punem la socoteală faptul că sistemul permite policalificarea profesorilor prin tot felul de stagii de reconversie profesională organizate tot de învățământul universitar.
    Pe de altă parte,aruncați o privire asupra criteriilor de evaluare cuprinse in anexa 2 a metodologiei de mobilitate. Nu inteleg de ce etapele de mobilitate se derulează prin concurs de dosare si nu de cunoștințe. Spunea cineva din inspectorat ca aceste criterii ar fi corecte,chipurile,ca ore face toată lumea si ca sunt profesori care si fac doar orele iar până la urmă trebuie recompensați cu ceva acei profesori care fac muncă nenormată .Doar ca vedeti si dumneavoastră care este calitatea didactică prestata de unii.Pai daca doamna a ajuns în acel colegiu prin reconversie profesională și concurs de dosare…

  8. Păi problema celor care dau diplomele nu este.. Cum a fost admis (ă), cum a absolvit-o…? Ăsta este nivelul la care s-a ajuns…? Ce pretenții să mai avem de la elevi…?

  9. Nu numai inspectoratele școlare activează ca o.poliție școlară ci chiar ministerul.insusi. Toată legislatia din preuniversitar, îl face pe profesor sclavul răzbunării inspectoratelor, care pot dispune, imediat…o ” evaluare ” a sute de hârtii inutile, scopul, fiind desigur, intimidarea celui “nemulțumit.” Toată legislația din preuniversitar este de sorginte stalinista , iar menținerea ei în vigoare, le convine de minune, pt ca numai asa pot controla oamenii, ceea ce își doresc. Inspectorii generali, în foarte multe cazuri, vai și amar, politruci și atăt, oameni care intr-o societate normală, nu ar fi ajuns niciodată în funcțiile astea…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare

Instituția esențială în analizarea plagiatelor este desființată prin reorganizare și pierderea atribuțiilor specifice, în Proiectul Legii învățământului superior, document care are aprobarea oficială a președintelui Klaus Iohannis și care a…
Vezi articolul

Eficiența universităților românești în atragerea cercetătorilor de top din străinătate: ce spun datele din competițiile organizate cu bani PNRR, unde mai puțin de jumătate dintre proiectele depuse au îndeplinit pragurile minime impuse

Cât de pregătit este mediul academic românesc să atragă resurse umane de înaltă specializare din străinătate, așa cum își propun autoritățile române, cu fondurile masive – 178 de milioane de…
Vezi articolul

Lista celor 36 de școli și grădinițe din București care sunt în scenariul roșu și unde peste 23 de mii de elevi fac școală online. Dintre ei, 470 nu au dispozitive pentru lecții pe net, iar 10 mii fac orele doar pe telefoane

În cele 36 de școli și grădinițe din București aflate în scenariul 3, roșu, erau peste 23.271 de elevi înregistrați în luna mai 2020, potrivit datelor de la Ministerul Educației.…
Vezi articolul

Babeș-Bolyai – lider detașat printre universitățile românești în cea mai nouă ediție a clasamentelor Times Higher Education după domenii de studiu / Instituțiile locale – prezență limitată în rankingurile pentru 2023, preponderent în jumătatea inferioară / Din nou prezență zero la Drept

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca are cea mai puternică prezență, dintre universitățile românești, în ultima ediție a clasamentelor Times Higher Education după domenii de studiu, cu apariții în nouă dintre cele…
Vezi articolul