Pandemia de anxietate cauzată de Coronavirus

879 de vizualizări
Foto: © Luca Santilli | Dreamstime.com
Cercetările realizate la nivel internaţional în perioada pandemiei cu privire la efectele măsurilor restrictive luate de majoritatea ţărilor lumii asupra stării de bine şi sănătăţii copiilor şi adolescenţilor demonstrează o realitate îngrijorătoare, cu efecte complexe, greu de anticipat, afirmă cercetătoarele Anda Rodideal și Valentina Marinescu în cadrul studiului Efectele pandemiei COVID-19 asupra sănătății și stării de bine a copiilor, publicat în Revista de Sociologie. În contextul actual, specialiștii vin cu sfaturi pentru copii, pentru că anxietatea, o problemă care a existat dintotdeauna, în timpul pandemiei a atins proporții înalte, după cum explică psihologa Adriana Stoica.

Părinții, la rândul lor, pot fi mult mai stresați în această perioadă, așa că psihologii intervin cu sfaturi și pentru aceștia.

În timpul pandemiei, copiii și adolescenții și-au pus multe întrebări, încercând să înțeleagă mai bine ce se întâmplă și ce simt, iar fetele și preșcolarii au fost cei mai îngrijorați, spune psihologa Adriana Stoica, care a ocupat și funcția de educatoare la grădinița catolică Sfântul Paul din Onești, Bacău, pentru Edupedu.ro. Stoica afirmă acestea în urma ședințelor de terapie ținute de aceasta de când a început epidemia de Coronavirus.

„Manifestări anxioase au apărut la preșcolari mai ales când nu puteau vedea chipul celorlalți, fiind nevoiți să folosească mască”, spune aceasta. „Gradul de stres crescut a putut fi observabil și a fost nevoie de suport pentru a găsi abordarea educativă potrivită în această perioadă”.

Mai mult de trei sferturi dintre copiii care au sunat la Telefonul Copilului au mărturisit că au cel puțin trei probleme care necesitau consiliere psihologică de durată. Conform statisticilor de pe site-ul TelefonulCopilului.ro, cei mici s-au plâns de: frică, anxietate și depresie (67%), dificultăți în relaționare și nevoia de apartenență la grup (63%), singurătate existențială / sentimentul că nu pot împărtăși cu nimeni cine sunt și ceea ce simt cu adevărat întrucât nu vor fi înțeleși (30%).

Adesea, copiii ajung să somatizeze, transformând dezechilibrul mental în simptome fizice precum: agitație, nesiguranță, amețeală, dureri de cap, bufeuri de căldură/frig, declară dr. Lazea Cecilia, conferențiar universitar disciplina Pediatrie I la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, pentru Edupedu.ro. Frica de a lua virusul, separarea de colegi și lipsa unor structuri de suport au fost principalele probleme care au favorizat apariția problemelor de sănătate mintală.

Teama de boală și anxietatea

Un studiu făcut de Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf, Germania, a arătat că aproape un copil din trei, din Germania, suferea de probleme de sănătate mintală la un an de la izbucnirea pandemiei. Teama şi anxietatea au fost observate tot mai des, la fel și simptomele de depresie şi probleme psihosomatice, spun autorii cercetării. Și mai grav este că micuții din medii defavorizate s-au dovedit mai afectați decât media.

Fără să realizeze, unii părinții le-au creat stări de stres copiilor zilnic, prin mesaje precum: „Spală-te pe mâini!”, „Nu mai sta atât de aproape de ceilalți!” sau „Masca pe nas!”, spun psihologii. Toate acestea devin o mantră în mintea copiilor și tinerilor. În încercarea lor de a-și proteja copiii, unii părinți le-au oferit acestora mai puțin spațiu și mai puțină libertate, și nu le-au permis să-și exploreze suficient de bine sentimentele. Protecția celor mici este esențială, dar trebuie făcută cu o oarecare măsură, iar celor mici trebuie să li se permită să interacționeze cu copii de vârsta lor, spune dr. Lazea.

„[Părinții trebuie să-și] protejeze copiii de infecții… dar să nu exagereze, pentru că un copil are nevoie de interacțiune socială pentru o dezvoltare psihică armonioasă”, spune ea. „Dacă se vorbește foarte mult în preajma copiilor de această pandemie… aceștia pot dezvolta depresii, atacuri de panică.”

Dr. Lazea spune că mamele trebuie să facă eforturi pentru a fi echilibrate. Dacă sunt prea îngrijorate pentru copii lor, le vor transmite stresul și anxietate fără să realizeze. 

Lipsa colegilor și a activităților în aer liber

Experiența din timpul carantinei are efecte comparabile cu stresul post-traumatic, întârzieri în dezvoltarea copiilor și probleme de sănătate, spun cercetătoarele Anda Rodideal și Valentina Marinescu de la Universitatea din București. Studiul lor, „Efectele pandemiei COVID-19 asupra sănătății și stării de bine a copiilor”, arată că măsurile adoptate pentru a combate pandemia au condus la creșterea nivelului de stres în familie, anxietății și a cazurilor de depresie.

Limitarea interacțiunilor umane duce la activitate fizică mai puțină, obiceiuri de somn schimbate și o alimentație mai puțin sănătoasă. Autorii demonstrează că lipsa relaționării socio-afective și a mișcării în aer liber sunt cele mai mari probleme pe care pandemia le-a adus de când a apărut și în România. Copiii petrec mai mult timp în fața ecranelor și mai puțin cu prietenii lor, astfel ei ajungând să devină nefericiți, lipsiți de motivație pentru a face orice și se limitează la spațiul oferit de casa lor.

Conform Salvați Copiii, activitatea desfășurată online le produce zilnic tinerilor anxietate, ei fiind privați de interacțiune socială cu prietenii lor. Pentru a venit în ajutorul lor, Guvernul va iniția un program național numit „Din grijă pentru copii”, prin care adolescenții și cei mici vor avea acces gratuit la consiliere psihologică. Astfel, ei se vor simți în siguranță să-și împărtășească trăirile, temerile și, în cele din urmă, să știe cum să le gestioneze într-un mod sănătos.

Potrivit studiului Efectele pandemiei COVID-19 asupra sănătății și stării de bine a copiilor, această perioadă „este una haotică și în permanentă schimbare”. Copiii au nevoie de un punct de sprijin, o oază de liniște. Școala și părinții trebuie să le ofere suport și înțelegere și, cel mai important, să le ofere libertatea de a-și trăi fiecare emoție în parte.

UNICEF sfătuiește mamele și tații de pretutindeni să fie calmi, să stabilească și să respecte o rutină și, de asemenea, să discute cu copiii lor și să-i lase să vorbească deschis, liber.

Cei mici au la dispoziție și câteva numere de telefon la care pot suna pentru a cere sprijin.

  • Telefonul Copilului, 116111, este disponibil 7 zile din 7, de luni până vineri în 8:00 și 20.00, iar sâmbătă și duminică între 10:00 și 14:00.
  • Organizația Salvați Copiii are și ea Family Tel: 0800.070.009, unde părinții au posibilitatea de a discuta cu un consilier psihologic.

Foto: © Luca Santilli | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

__________

Despre autor:

Catinca Andrușcă este studentă în anul I la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Este pasionată de Jurnalism din copilărie și vrea să facă din asta o profesie.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like