Peste 19.000 de note greșite la Evaluarea Națională 2022: 9 din 10 contestații au dus la modificarea notei, în 70% dintre cazuri pe plus. Rata enormă de schimbare a notelor – o tendință existentă de mulți ani

13.063 de vizualizări
Rata de modificare a notelor dupa contestatii, la Evaluarea Nationala 2016-2022 (*pentru 2020 nu sunt date disponibile)
Nu mai puțin de 9 din 10 contestații depuse de elevi la Evaluarea Națională 2022 au dus la modificarea notei, un număr care se înscrie în tendința ultimilor ani, potrivit datelor oficiale prezentate luni. În timp ce ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pune accentul pe diferențele mici între note înainte și după contestații, cifrele semnalează că există în continuare un număr foarte mare de lucrări notate eronat, în prima fază, la acest examen-cheie pentru admiterea la liceu. Cele mai multe note modificate, după contestațiile depuse la examenul de anul acesta, au fost mărite – 70% din total.

Un elev din Bihor a primit 2,80 la Română, iar după ce a contestat nota a ajuns la 8,70, arată rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2022. Despre acest caz ministrul Educației a precizat că „a fost o eroare de borderou”. Cîmpeanu a prezentat și alte 16 „diferențe flagrante”, după cum le-a numit.

Potrivit datelor finale anunțate joi, la Evaluarea Națională au fost depuse 21.854 de contestații, dintre care cele mai multe – 13.324, la Limba Română. 8.265 de contestații au fost depuse la Matematică și 265 la Limba maternă.

  • Din totalul de 21.854 de contestații, 19.663 au determinat modificarea notei. Aceasta înseamnă că nu mai puțin de 89.97% dintre lucrările pentru care au fost depuse contestații au avut nota modificată

Dintre acestea, pentru mai bine de două treimi – 13.757, adică 69,96% dintre lucrările cu notă modificată – nota a crescut în urma contestației.  Pentru 5.906 contestații, nota a fost diminuată.

  • La Limba Română, nota a fost mărită pentru 9.377 din totalul de 13.324 lucrări contestate, însemnând că 70% dintre contestații au determinat mărirea notei. Nota a scăzut pentru 3.230 de lucrări.
  • La Matematică, nota a crescut în cazul a 4.198 din totalul de 8.265 de lucrări contestate, adică jumătate (50,79%) dintre acestea. Nota a scăzut pentru 2.605 lucrări.
O tendință ce se face simțită de mulți ani

Rata de modificare a notelor după contestații se menține, astfel, foarte ridicată – tendință ce se face simțită de mai mulți ani. după cum reiese din datele disponibile, consultate de Edupedu.ro. Astfel:

  • În 2016, au fost 21.227 de contestații, soluționate prin modificarea notei în 5572 de cazuri – rată de modificare de doar 26,25%. (4 din 5 note, sau 4.432 din totalul celor modificate au crescut după contestații). (Sursa)
  • În 2017 a fost un număr substanțial mai mic de contestații – doar 14.027. Dintre acestea, 8.985 au fost modificate în creștere, iar 3.989 în scădere. Astfel, 12.984 din total – adică 92,49% – au fost modificate. (Sursa)
  • În 2018, numărul contestațiilor a crescut iar, ajungând la 23.761. Rata de modificare a depășit iarăși 90%: 22.288 de contestații au dus la modificarea notei (93,8%). Nota a fost modificată în plus în 14747 de cazuri, iar în minus – în 7.541 de cazuri. (Sursa)
  • În 2019, au fost în total 21.509 contestații, din care nota a fost modificată în 20.086 cazuri (13.131 în plus, 6.945 în minus). Rata de modificare – 93,38% (Sursa)
  • În 2020, s-au înregistrat 15.275 de contestații, dar nu este disponibil numărul lucrărilor modificate (Sursa)
  • În 2021, au fost 20.271 de contestații, dintre care 12.522 s-au soldat cu mărirea notei, iar 5.975 cu scăderea notei (total 18.497 note modificate) – rată de modificare a notei 91,25%. (Sursa)
Cîmpeanu – accent pe variațiile totalului de note peste 5 și pe diferențele mici după corectare

În prezentarea rezultatelor finale la Evaluarea Națională 2022, ministrul Sorin Cîmpeanu a pus accentul pe variația mică (0,1%) a numărului de elevi cu note peste 5, după soluționarea contestațiilor, precum și pe diferențele mici între note înainte și după contestații. 

Din acest punct de vedere, Ministerul a contextualizat cifrele astfel: “la nivel național, 74% dintre notele contestate (16.262) au fost modificate cu diferențe mai mici de 0,5 puncte, 3.218 (15%) note au fost modificate cu diferențe între 0,5 și 1 puncte, 166 de note cu diferențe între 1 și 2 puncte (sub 1%), iar 17 note au înregistrat diferențe mai mari de 2 puncte (16 la Limba și literatura română și 1 la Matematică).”

În privința lucrărilor cu diferențe mari de note după corectare, ministrul a spus, în conferința de joi dimineață: 

Lucrările “sunt în drum spre București, pentru a fi corectate încă o dată, a treia oară. Și pentru a se vedea care au fost evaluate, de fapt, la nivelul Centrului Național de Evaluare și pentru a vedea care sunt acei profesori care au generat aceste diferențe mai mari de două puncte. De asemenea, vom cunoaște acei colegi”. 

“Vom analiza cu maximă atenție și acele situații în care am avut diferență de evaluare pe subiectele tip grilă, lucru pe care îl consider inadmisibil.  Vom cunoaște și acei colegi.”

  • Întrebat care vor fi consecințele: “Vom lua măsurile în conformitate cu cadrul legal existent. Acum, Pe viitor, am dori să avem mai multe pârghii la nivel de lege, legea care va implementa proiectul România Educată va avea mai multe pârghii și mai multe mecanisme pentru a susține acei colegi ai noștri, cei mai mulți dintre ei sunt profesioniști, dar să avem pârghii și pentru a lua măsuri în cazul în care avem astfel de situații.”
Raportul privind rezultatele finale – Evaluarea Națională 2022, complet:

6 comments
  1. 15 sutimi nu sunt eroare doar atunci cand n-ai un barem foarte exact (acum a fost, inclusiv la romana) si cand 15 sutimi alea nu inseamna diferente de sute de candidati in ierarhie. In cazul nostru real, in care baremul a fost extrem de precis si in care in joc e evolutia academica a unui copil, 15 sutimi, 10 sutimi sau 5 sutimi sunt eroare de corectare.

  2. De fapt așa se șmecheresc aceste examene ! Ca profesor când ai 200 de lucrări sigilate e greu să-ți dai seama care e cea pe care trebuie sa o “rezolvi” !!! Așa că toți șmecherii care vor sa-si rezolve problema merg la contestații, acolo tezele au fost desigilate, însemnate și apoi “rezolvate” . Cine nu crede să urmărească situațiile cu notele de la contestații din ultimii 10 ani, sa vede clar că nu ai cum sa mai adaugi mii de note între 9 și 10 după contestații . Aia sunt copii de șmecheri !

  3. Cum ne dăm seama când a fost notarea “eronată” la acest examen-cheie? La prima corectură sau la a doua? Dacă eu zic că articolul este tendențios și-i acord nota 5 (de trecere) și altcineva spune că e curajos, de nota 8, sigur cineva greșește.

  4. Este impropriu să spui ,,note greșite”. Cine garantează că nu s-,,greșit” la contestații.
    De asemenea, 15-20 de sutimi în plus sau in minus nu înseamnă nota greșită

  5. Cei care au corectat greșit nu au ce cauta in învățământ. Eu cred ca ar trebui sa a le fie rușine. Asa se preda si la ore. Iau banii degeaba, unii dintre ei.

    1. La științele exacte, nu se prea greșește la corectat, cel mult se transcriu aiurea notele în aplicație sau oamenii obosesc și greșesc din această cauză. Nu e loc de întors, când 2+2=4 întotdeauna.

      La română, totul e subiectiv la partea de argumentație și eseu / compunere. Dacă un rând de corectori au respectat baremul și n-au avut prea mult curaj să aprecieze ceva diferit SAU nu au respectat baremul și/sau au apreciat ce era diferit de marea masă de lucrări ÎNSĂ la contestație cele două grupuri de corectori s-au inversat, ca mod de apreciere, e foarte mult loc pentru a depuncta sau a puncta în plus o lucrare. Și la română apare uneori câte o eroare de transcriere (nu profesorii evaluatori transcriu borderourile în aplicație), și la română oamenii obosesc.

      În școala mea, o elevă a contestat nota la română și a primit în plus 15 sutimi. Aceea nu e eroare, e subiectivitate în corectare. E drept că ei i-ar fi plăcut să vadă nota finală de prima dată, DAR putea la fel de bine să piardă 15 sutimi, și atunci nu i-ar mai fi convenit. Să spui că notele au crescut în procent de 70% e cam tendențios – au crescut, dar cu cât? Cum se schimbă ierarhiile? Nu cred că foarte semnificativ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Ligia Deca / Foto: INQUAM Photos - Octav Ganea

Cine este Ligia Deca, noul ministru al Educației: primul ministru fără grade de profesor sau cercetător finalizate, fost lider al asociației studenților, inginer naval și de navigație, absolventă a Universității Maritime Constanța, consilier prezidențial și coordonatorul România educată

Ligia Deca (40 de ani) preia Ministerul Educației fără a avea nicio experiență de management în educație, direct de pe postul de consilier al președintelui Iohannis care a coordonat proiectul…
Vezi articolul

Op Ed / Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă: Încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă

Din momentul în care am devenit comisar european în 2014, una dintre ambițiile mele principale a fost să stimulez creșterea ocupării forței de muncă în Europa. După aproape cinci ani,…
Vezi articolul