Peste 2.300 de profesori care predau educație socială în România și Republica Moldova gravitează în jurul unui ecosistem construit timp de peste două decenii, de Institutul Intercultural Timișoara: cursuri de formare, ghiduri, o platformă online cu resurse și, în centrul acestora în ultimii șapte ani, Conferința Națională de Educație Socială, dedicată profesorilor care predau această disciplină la gimnaziu.
Evenimentul aduce în prim-plan metoda Proiect: Cetățeanul, resursele digitale și utilizarea critică a inteligenței artificiale în predarea educației sociale. Data până la care se pot înscrie profesorii la conferința online este 5 iunie 2026.
Pentru mulți profesori din România, educația socială nu este disciplina în care s-au format inițial, ci o responsabilitate preluată pentru completarea normei didactice. În practică, însă, această oră poate deveni unul dintre puținele spații în care elevii învață concret cum să identifice o problemă din comunitate, cum să o analizeze, cum să propună soluții și cum să dialogheze cu autoritățile locale. Aceasta este una dintre mizele Conferinței Naționale de Educație Socială, ediția a VII-a, organizată de Institutul Intercultural Timișoara, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, care va avea loc în format hibrid, în perioada 6-7 iunie 2026
Conferința Națională de Educație Socială face parte din Incubatorul Civic Digital, o inițiativă susținută de Institutul Intercultural din Timișoara, Asociația Techsoup și Școala de Valori, care își propune să transforme sistemul de educație din România.
Prin formarea a peste 4.500 de profesori și implementarea unor programe inovatoare în 30 de școli, programul echipează profesorii și tinerii cu competențele necesare pentru a deveni cetățeni digitali activi și responsabili.
Sunt invitați să se înscrie „profesorii care predau educație socială”, nu doar cei „de educație socială”
Călin Rus, directorul Institutului Intercultural Timișoara și membru al echipei de organizare, explică ce se întâmplă în cadrul conferinței și de ce este relevantă pentru profesori.
Distincția poate părea subtilă, dar spune multe despre realitatea din școlile românești. Profesorii specializați exclusiv pe educație socială sunt doar câțiva în fiecare județ, în cel mai bun caz. Cei mai mulți dintre cei care predau această disciplină la clasele V-VIII sunt profesori de istorie, de socio-umane, psihologi școlari sau diriginți care au preluat câteva ore în plus față de norma de bază.
Mulți dintre aceștia vin la conferință cu rețineri. „Se gândesc că poate nu știu suficient pe tematica aceasta. Au ore de educație socială, dar nu au avut niciun training și se trezesc că trebuie să predea o tematică destul de complexă”, spune Călin Rus. Tocmai pentru acești profesori este gândită conferința: nu doar pentru a-i instrui, ci pentru a-i face să se simtă parte dintr-o comunitate și pentru a valida ceea ce fac deja. De asemenea, sunt acceptați și profesorii care nu au ore de educație socială anul acesta, dar vor să se pregătească pentru anul următor.
Metoda Proiect: Cetățeanul – în focusul conferinței
În centrul Conferinței Naționale de Educație Socială se află sesiunile în care profesorii își împărtășesc propriile experiențe de la clasă. Structura este gândită în jurul reflecției: ce a funcționat, ce nu a funcționat sau ce a mers bine doar parțial și ce recomandări ar fi utile colegilor. Sunt binevenite reflecțiile atât asupra reușitelor, cât și asupra eșecurilor.
Un exemplu de bună practică recurent vine din mediul rural sau din școlile considerate nefiind de elită, explică Rus: profesori care au aplicat metoda Proiect: Cetățeanul și care au reușit să transforme percepția elevilor asupra educației sociale, dintr-o materie „plictisitoare și fără legătură cu realitatea” într-un instrument concret de schimbare în comunitate.
Metoda Proiect: Cetățeanul este o metodă de educație civică prevăzută în programa școlară, prin care o clasă de elevi parcurge mai multe etape: identifică o problemă concretă din comunitatea locală, o analizează din mai multe surse, elaborează o propunere de politică publică și apoi o prezintă la nivelul școlii sau al comunității. Temele abordate de elevi sunt variate: de la amenajarea unor spații urbane neglijate și îmbunătățirea circulației la protecția unor zone de mediu și rezolvarea unor relații comunitare. Soluțiile propuse se materializează uneori în hotărâri de Consiliu Local.
Adriana Cireș, profesoară de educație civică la Școala Gimnazială nr. 117 din București, a pus în practică metoda Proiect: Cetățeanul cu elevii ei de clasa VII-a. Printre problemele pe care elevii le-au identificat au fost: lipsa pistelor pentru biciclete și a parcărilor dedicate din jurul școlii, existența unui tunel din apropiere – perceput ca un potențial pericol pentru copii, lipsa de întreținere și modernizare a podului de pe calea ferată de lângă școală, precum și necesitatea refacerii și modernizării iluminatului public din aceeași zonă.
„Faptul că elevii au analizat aceste probleme și au formulat soluții pentru ele i-a ajutat să înțeleagă că educația pentru cetățenie democratică nu se limitează la noțiuni teoretice din manual, ci presupune observarea realității, identificarea nevoilor comunității și formularea unor soluții argumentate și responsabile. Ei au cercetat, au făcut fotografii, au discutat, au analizat cauze și efecte și au încercat să găsească variante reale de îmbunătățire a spațiului comunitar în care trăiesc și învață. La ultima prezentare din anul 2025 a fost prezentă și presa, ceea ce a oferit elevilor sentimentul că munca și ideile lor contează cu adevărat și pot avea ecou în spațiul public. Pentru mulți dintre ei, aceasta a fost prima experiență în care au simțit că vocea lor poate depăși limitele clasei și poate deveni parte a unui dialog civic real”, spune profesoara Adriana Cireș.
Gabriela Dobrilă, profesoară de educație socială la Școala Gimnazială „Emil Gârleanu”, Bărăganu și la Școala Gimnazială „Nichita Stănescu”, Mereni din județul Constanța, care a implementat proiectul tot cu o clasă de VII-a, spune: „Implicarea în acest demers demonstrează că vocea tinerilor contează, transformând ora de educație socială într-un laborator viu de cetățenie activă, esențial în formarea unor adulți capabili să rezolve problemele spațiului în care trăiesc. Acest parteneriat a rămas o resursă constantă care transformă învățarea teoretică în responsabilitate civică exersată direct.”
Profesorii de educație socială pot urma și un curs online, în ritm propriu, bazat pe metoda Proiect Cetățeanul. Astfel, indiferent dacă predau în mediul urban sau rural, au acces la resurse educaționale de calitate. Cursul face parte din seria dedicată cetățeniei digitale și culturii democratice din cadrul Incubatorului Civic Digital.
Provocările pe care le analizează profesorii la Conferința Națională de Educație Socială
Printre experiențele „mai puțin reușite” care ajung pe masa conferinței se numără o dificultate frecventă: reticența unora dintre profesori de a lăsa elevii să decidă. Obișnuiți cu un model în care ei sunt cei care dețin cunoașterea și o transmit mai departe, mulți dintre aceștia se simt inconfortabil într-un proces în care elevii, după ce se documentează intens, ajung să știe uneori mai multe despre un subiect specific decât profesorul.
„Asta încercăm să încurajăm: să accepte că e ok și să-i lase pe elevi să decidă, să fie facilitatori ai unui proces de analiză și de luare a deciziilor”, spune Călin Rus.
O altă capcană frecventă este tratarea metodei ca pe un „proiect special”, ceva care entuziasmează, dar și epuizează și care nu se poate repeta anual sau realiza cu multe clase în paralel. În cadrul conferinței, organizatorii subliniază ideea contrară – metoda trebuie să devină o rutină, aplicată an de an la toate clasele, fără efort suplimentar față de pregătirea obișnuită.
Inteligența artificială, prezentă la fiecare ediție din 2023
Un atelier dedicat utilizării AI în educația socială a devenit o constantă a conferinței. Institutul a dezvoltat un asistent virtual al profesorului, configurat cu programa școlară, ghidurile institutului și experiențele acumulate în ani de practică, care oferă sprijin în planificarea activităților și în gestionarea situațiilor dificile de la clasă.
În cadrul conferinței, profesorii sunt ajutați să regândească modul în care predau într-o perioadă în care toți elevii au acces la AI: „Nu mai poți să predai ignorând faptul că elevii pot produce orice le ceri cu inteligență artificială. Trebuie să dezvolți la elevi capacitatea de a învăța, nu să facă rezultatul fără să înțeleagă,” adaugă Rus.
Acesta subliniază că instrumentele de inteligență artificială pot reduce și decalajele: Sunt de mare ajutor mai ales pentru profesorii și elevii din mediul rural, cu un context mai puțin favorabil.
„Oportunitățile profesorilor din mediul rural și din urbanul mic sunt deja diminuate de accesul limitat la evenimente, formări și workshopuri, organizate adesea în orașele mari sau în capitală. În schimb, realitățile elevilor din lumea digitală sunt similare, indiferent dacă aceștia trăiesc în mediul urban sau rural. Folosit critic și responsabil de către profesorul de educație socială, un instrument de inteligență artificială poate contribui la reducerea acestui decalaj. Acesta poate sprijini proiectarea unor activități ancorate în teme relevante pentru elevi, indiferent de mediu, poate facilita accesul la resurse diverse și poate susține dezvoltarea gândirii critice, a învățării autonome și a competențelor de participare democratică. Astfel, inteligența artificială nu înlocuiește rolul profesorului, ci poate deveni un sprijin pentru crearea unor experiențe de învățare mai echitabile, mai conectate la viața elevilor și mai relevante pentru formarea lor ca cetățeni activi”, spune Timea Șerb, coordonatoare de proiecte la Institutul Intercultural de la Timișoara.
Comunitatea creată în jurul conferinței
Impactul pe care îl descrie Rus este, în primul rând, unul de identitate și de încredere: „De foarte multe ori, profesorii care predau educație socială sunt considerați pe planul doi în școală. Fac lucruri foarte bune, dar nu au încredere că ceea ce fac este bine, că este corect, că nu e ceva neobișnuit”. Conferința Națională de Educație Socială le oferă validarea colegilor și sentimentul că aparțin unei comunități profesionale cu principii și metode de lucru comune. Acolo au apărut și colaborări concrete: proiecte între școli din România, participare la proiecte Erasmus, activitate pe platforma eTwinning (platformă europeană gratuită pentru profesori și elevi din Europa, care le permite să lucreze împreună la proiecte, să discute în grupuri online și să dezvolte competențe profesionale).
În prezent, Institutul Intercultural din Timișoara este implicat într-un demers la nivelul Uniunii Europene care vizează clarificarea și aprofundarea conceptului de competențe civice. Uniunea Europeană operează cu un model al competențelor-cheie, iar competențele civice reprezintă una dintre componentele esențiale ale acestuia, explică Rus.
În cadrul Conferinței Naționale de Educație Socială, va fi organizat un moment dedicat consultării profesorilor, astfel încât opiniile și expertiza acestora să fie colectate și transmise mai departe către Comisia Europeană.
