35.200.695 de lei. Acesta este prejudiciul estimat de Corpul de Control al Ministerului Educației la Inspectoratul Școlar Județean Constanța pentru perioada 2012–2025. Raportul a dispus explicit „sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA)”, pentru că „faptele sunt susceptibile a întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidare în formă continuată, fals intelectual, uzurparea funcției, abuz în serviciu și/sau neglijență în serviciu”.
Mecanismul descris de echipa de control, după ce a comparat filele CEC pentru ridicare de numerar multiplu, extrasele de cont de la Trezorerie și registrele de casă ale ISJ Constanța, era simplu, fără nimic sofisticat. Era bazat pe numerar – o „breșă” clasică.
Schema CEC-urilor de Constanța funcționa astfel: cineva autorizat din Inspectoratul Școlar Județean Constanța ridica numerar de la Trezorerie prin file CEC pentru „ridicare de numerar multiplu”. Aceste documente erau procesate prin circuitul financiar obișnuit – aprobare, control financiar preventiv, ridicare efectivă a banilor.
Ulterior, potrivit constatărilor echipei de control, nu toate sumele ridicate erau înregistrate în Registrul de casă al instituției.
Raportul consemnează explicit că, în urma comparării filelor CEC, a extraselor de cont de la Trezorerie și a evidențelor contabile interne, „nu toate CEC-urile pentru ridicare de numerar multiplu / sumele în numerar decontate de către Trezoreria Constanța au fost înregistrate în Registrul de casă al Inspectoratului Școlar Județean Constanța”.
Diferența dintre suma efectiv ridicată din Trezorerie și suma înregistrată oficial în registrul de casă reprezintă prejudiciul estimat la 35.200.695 lei pentru perioada 2012–2025. Adică bani care au dispărut. Împărțit la 13 ani, cât au analizat inspectorii de control, înseamnă peste 2,7 milioane de lei anual. În fiecare an.
Potrivit normelor care reglementează operațiunile prin Trezoreria Statului, numerarul nu poate fi ridicat de oricine. El este ridicat fie de casierul instituției, fie de o persoană împuternicită prin dispoziție scrisă a conducătorului instituției, pe baza unei file CEC pentru ridicare de numerar multiplu. În cazul nostru, șeful inspectoratului este inspectorul general școlar, care prin lege este ordonator secundar de credite.
Documentul prin care se scot bani de la trezorerie presupune un circuit formal de semnături: conducătorul instituției (ordonatorul de credite) sau persoana delegată, conducătorul compartimentului financiar-contabil, aplicarea vizei de control financiar preventiv propriu (CFPP) și, în final, semnătura persoanei care ridică efectiv banii.
Asta înseamnă că fiecare operațiune de ridicare a numerarului lasă o urmă administrativă și implică mai multe niveluri de responsabilitate.
Așa că întrebarea aici este nu doar cine a luat fizic banii, ci și cine a autorizat operațiunea, cine a aplicat viza de control financiar preventiv și cine avea obligația să verifice concordanța dintre extrasele Trezoreriei și evidența contabilă a instituției? Știm, deocamdată, că Direcția Economică a Ministerului Educației, condusă de ani de zile de Mihai Păunică, i-a retras contabilei șefe viza CFPP, după cum a declarat actuala inspectoare șefă, Claudia Portase, marți dimineața.
Auditul intern, singurul care a semnalat nereguli
Raportul obținut de Edupedu.ro de la Ministerul Educației arată, pe lângă sume și aspecte din funcționarea internă a instituției. În capitolul dedicat auditului public intern, autorii descriu faptul că o parte dintre recomandările formulate în 2023 și 2024 nu au fost implementate până la momentul controlului.
Este consemnat explicit că, în anul 2023, atunci când casierul a lipsit, „la nivelul casieriei ISJ Constanța au fost efectuate încasări și de către alte persoane decât cea împuternicită”, iar până la data controlului „nu a fost desemnată o persoană supleantă pentru situații când casierul lipsește”. De asemenea, auditorul intern a constatat „deficiențe legate de inventarierea necorespunzătoare a activelor din casieria entității: nu au fost inventariate disponibilitățile aflate în casieria entității”.
Cu alte cuvinte, auditul a semnalat nereguli. În scris. Auditul intern trimite semnalele sale la șeful instituției, adica inspectorul școlar general care, în cazul de față, le-a ignorat, conform raportului.
Aparatul ISJ Constanța s-a mărit de patru ori, dar conducerea a păstrat un singur angajat la audit
Raportul mai arată ceva foarte important în chestiunea suspiciunilor de delapidare și anume că, potrivit cadrului legal, compartimentul de audit public intern trebuie organizat astfel încât să asigure funcționalitatea și supervizarea misiunilor – acesta trebuie să aibă minimum doi auditori interni. La ISJ Constanța, auditul a funcționat practic cu un singur auditor, același care a formulat recomandările rămase neimplementate. Singurul om care a făcut sesizările către conducere.
În paralel, aparatul administrativ al ISJ a crescut semnificativ, dacă ne uităm pe listele de transparență a veniturilor disponibile online. În 2017, lista funcțiilor publicată în baza Legii 153/2017 includea 14 posturi, iar salariul de bază al inspectorului general era de 6.100 lei.
În 2021, numărul pozițiilor ajungea la 23. În 2024, lista cuprinde 53 de posturi, iar salariul de bază al inspectorului general este de 14.017 lei, la care se adaugă gradație de merit, sporuri și drepturi pentru proiecte europene, totalul brut depășind 21.000 de lei lunar.
Aparatul aproape s-a cvadruplat în 8 ani. Compartimentul audit a rămas într-un singur angajat, conform raportului. Nimeni nu a fost tras la răspundere că încalcă legislația prin neangajarea celui de-al doilea om la audit.
De remarcat ar fi declarația actualei șefe a ISJ Constanța, care a spus marți dimineața că „inspectorul general are o structură administrativă care trebuie să își facă treaba. Inspectorul general nu este obligat să cunoască aspectele acestea atât de detaliate ale contabilității. Eu, din punctul acesta de vedere, pot să vă spun că, lucrând la proiecte, am cunoștințe economice și voi fi foarte atent la ce se va întâmpla de acum încolo”.
Dar nu este vorba despre detalii tehnice. Este vorba despre organizarea sistemului de control financiar într-o instituție publică. Iar ordonatorul de credite este inspectorul școlar general.
Este greu de crezut că într-o instituție în care aparatul administrativ crește, salariile cresc semnificativ, există audit intern (chiar dacă subdimensionat), există compartiment financiar, există control financiar preventiv propriu, timp de 13 ani să nu fie văzută, descoperită sau știută de conducere o diferență de peste 35 milioane lei.
Politizarea profundă a inspectoratelor școlare
ISJ-urile sunt instituții aflate în subordinea Ministerului Educației. Inspectorii școlari generali sunt numiți prin decizie a ministrului, prin „detașare în interesul învățământului”. Evaluările lor anuale sunt realizate la nivel central, de către același minister. Direcția Generală Economică a ministerului gestionează relația financiară cu inspectoratele, iar contabilii-șefi ai ISJ au linie directă de comunicare cu Mihai Păunică, șeful Direcției Economice din minister, potrivit surselor Edupedu.ro. Corpul de Control este tot o structură a ministerului. Este greu de crezut că Ministerul Educației nu a știut de banii aceștia timp de 13 ani.
Câte controale a făcut ministerul la ISJ Constanța în perioada 2012–2025? Au existat verificări încrucișate între datele Trezoreriei și evidențele contabile ale inspectoratului? Au existat sesizări anterioare? Dacă da, ce s-a făcut cu ele? Dacă nu, de ce nu au existat mecanisme de alertă? Am trimis Ministerului Educației o serie de întrebări oficiale, iar când o să avem răspunsul, îl vom publica.
Dar cazul ISJ Constanța are o dimensiune suplimentară, care nu poate fi ignorată, ba chiar ar putea avea o foarte mare relevanță: politizarea extremă a funcției de inspector școlar general.
Numirile de șefi de inspectorate sunt făcute prin decizia ministrului Educației de ani de zile. Nu se face concurs, nu sunt puse criterii transparente, numele șefilor de ISJ vin în plic de la organizațiile politice cele mai potente ale județelor sau pe un algoritm stabilit în coaliție pentru controlul deconcentratelor.
Asta arată clar și declarațiile fostului lider PNL Constanța, date pentru Ziarul Amprenta, pe 9 februarie, imediat după demisia lui Sorin Mihai de la ISJ Constanța. Florin Mitroi a anunțat convocarea Biroului Politic Județean pentru a discuta succesorul în funcție: „În urma discuției cu el, am convocat în ședință, pentru sâmbătă la ora 9,30, conducerea Biroului Politic Județean Constanța pentru a discuta despre acest subiect, care pentru mine este foarte important, după cel privind sănătatea. În ceea ce mă privește, împreună cu colegii mei vom lua cea mai înțeleaptă decizie pentru că, gândirea mea și declarațiile mele nu se vor schimba. Ne dorim un om care să nu împartă profesorii în auriști, peneliști, pesediști și așa mai departe, fie el și tehnocrat. Nu este normal ca populația județului sau ca părinții să sufere din cauza politicii. Dacă nu sâmbătă, în urma ședinței, atunci cu siguranță luni, 9 februarie 2026, vom avea un nume potrivit pentru ocuparea acestei funcții. Precizez că nu țin neapărat ca acesta să fie din partid, dacă nu avem o persoană suficient de pregătită pentru a ocupa această funcție.”
A doua zi însă, după reacțiile apărute în spațiul public și după ce au realizat faptul că expuneau realitatea așa cum e, organizația PNL Constanța a transmis un comunicat în care a precizat că „desemnarea conducerii este atribuția exclusivă a Ministerului Educației”, încercând să delimiteze formal partidul de decizie. Ce era de demonstrat, fusese deja demonstrat.
Și persoana numită a fost Claudia Portase, neimplicată politic în mod formal.
Ministerul Educației și-a mai făcut o dată treaba politică – de data asta cel care a numit-o pe actuala șefă a ISJ Constanța este ministrul interimar Ilie Bolojan.
Și el, la fel ca toți miniștrii PNL și PSD dinaintea sa, a continuat să numească politicieni în aceste funcții pe care ultimul concurs a fost în 2017. Din 2021, când le-au expirat mandatele celor cu concurs, au venit pe aceste posturi esențiale pentru sistemul de învățământ politicieni cu agende de partid și cu agende proprii bazate pe interesele locale, de cele mai multe ori politice. Schimbările de guvern aduc, aproape reflex, schimbări în inspectorate, după cum Edupedu a documentat ani la rând „pixiada” – sezonul numirilor din pix ale inspectorilor și directorilor puși politic.
Ancheta penală va stabili cine a beneficiat de bani și cine răspunde individual.
Ce va face Ministerul Educației acum?
Ce face ministrul interimar al Educației, Ilie Bolojan, în fața unui raport care vorbește despre un prejudiciu de 35 de milioane de lei și despre un mecanism funcțional timp de 13 ani?
Va extinde controalele la nivel național, la toate inspectoratele școlare?
Va declanșa o evaluare a tuturor inspectorilor generali?
Va reorganiza sistemul de audit intern din inspectorate?
Va renunța la practica numirilor politice prin detașare și va organiza concursuri reale pe toate funcțiile din inspectorate?
Sau cazul ISJ Constanța rămâne o excepție?
O întrebare cu răspuns penal e cine s-a lăfăit ani de zile cu buzunarele pline? Și o întrebare pentru cei care „n-au văzut” schema CEC-urilor de Constanța: cine răspunde pentru un sistem care a permis asta și cine face parte din acest sistem?
Raluca Pantazi
Redacția
Mircea Bertea
Ș.L.
Ioana Nicolescu