Peste jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a din Bihor iau meditații, iar dintre ei 90% la matematică, potrivit unui studiu sociologic realizat de Universitatea din Oradea / Doar un sfert dintre părinți le verifică constant temele sau discută regulat cu profesorii

Elevii de clasa a VIII-a din școlile publice din județul Bihor apelează masiv la meditații pentru a face față examenelor și presiunii școlare: peste 53% iau lecții particulare, în special la matematică, arată cel mai recent studiu Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor 2025, realizat de Universitatea din Oradea, realizat de Universitatea din Oradea. Dintre cei care fac meditații, 76,3% se pregătesc pentru Evaluarea Națională, iar aproape 90% aleg matematica ca disciplină prioritară. Studiul a fost realizat de Universitatea din Oradea, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar și CJRAE Bihor, pe un eșantion reprezentativ de peste 2.300 de elevi. Coordonator a fost șeful școlii doctorale de sociologie, profesorul Adrian Hatos.

• 53,2% dintre elevii de clasa a VIII-a declară că iau meditații
• 76,3% dintre elevii care fac meditații o fac pentru Evaluarea Națională
• 89,1% dintre elevi fac meditații la matematică
• Ponderea elevilor care participă la meditații a crescut de la 45,8% (2019) la 59,5% (2025)

Peste jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a din județul Bihor – mai exact, 53,2% – iau meditații particulare, potrivit datelor publicate în raportul MERPAS 4. Doar 38,8% dintre respondenți au declarat că nu fac astfel de pregătire suplimentară, în timp ce aproape 8% fie nu știu, fie nu au dorit să răspundă.

Scopul principal al meditațiilor este pregătirea pentru Evaluarea Națională, indicat de 76,3% dintre elevii care iau lecții particulare. Alte motive – cum ar fi dorința de a obține note mai bune (12,3%), promovarea anului (3,8%) sau dezvoltarea personală (4%) – sunt invocate mult mai rar.

Matematica este, de departe, disciplina cea mai solicitată, cu 89,1% dintre elevii care fac meditații alegând această materie. Este urmată de limba și literatura română (73,9%), iar cu mult mai puține mențiuni apar limba maternă (13,7%), limbile străine (15%) și informatica (4,9%).

În anul 2025, la Evaluarea Națională au promovat examenul la matematică cu note peste 5

Comparativ cu primul val de cercetare MERPAS din 2019, când doar 45,8% dintre elevi declarau că urmează meditații, în 2025 procentul a ajuns la 59,5%, arătând o creștere semnificativă și constantă în ultimii ani.

Deși peste jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a din Bihor fac meditații particulare – mai ales pentru Evaluarea Națională și în principal la matematică – sprijinul primit acasă, din partea părinților, nu este întotdeauna constant.

Potrivit datelor din raportul MERPAS 4, doar 28% dintre elevi spun că părinții le verifică temele „întotdeauna”, iar 22,3% afirmă că acest lucru se întâmplă doar „rareori” sau „niciodată”.

În același timp, doar 20,3% dintre părinți discută în mod constant cu profesorii sau dirigintele despre activitatea școlară a copiilor, iar aproape 25% fac asta doar ocazional sau deloc. 7,3% dintre elevi spun că adulții din familie nu merg niciodată, iar aproape o treime participă doar rar sau uneori.

Raportul MERPAS – Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor – a ajuns în 2025 la cea de-a patra ediție. Studiul este coordonat de echipa Școlii Doctorale de Sociologie din cadrul Universității din Oradea, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Bihor și al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională. Cercetarea s-a desfășurat între februarie și mai 2025 și a inclus 2.308 elevi de clasa a VIII-a, selectați prin eșantionare reprezentativă, acoperind toate tipurile de localități și școli.

Din același studiu sociologic realizat de Universitatea din Oradea am mai aflat că doar 1 din 3 elevi de clasa a VIII-a din județul Bihor a vorbit cu un consilier de orientare școlară înainte de a alege liceul. Aproape jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a privesc viitorul cu îngrijorare, iar 1 din 10 a fost victimă a hărțuirii – detalii aici

Context

Aproape jumătate dintre elevii de liceu din România apelează la meditații pentru a se pregăti suplimentar pentru Bacalaureat, iar 24,8% dintre liceeni se bazează pe ajutorul profesorului de la clasă, conform studiului Liceeni din România. Implicarea și autonomia liceenilor, realizat de Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Ministerului Educației și Cercetării. 

Suma necesară pentru a acoperi costurile meditațiilor, programelor after-school și materialelor didactice, pe care părinții participanți la un studiu realizat de organizația Salvați Copiii România spun că o plătesc anual este cu 45% mai mare decât era în 2021 și de trei ori mai mare decât în 2018. Potrivit studiului prezentat de organizație, costul mediu total anual a crescut până la aproape 10.000 de lei, cu o evoluție crescătoare în funcție de vârsta copilului.

Interdicția de a face meditații cu elevii de la clasă

Interdicția ca profesorii să poată face pregătire suplimentară contracost cu elevii de la clasă a fost introdusă și în noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) 2024, document publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul de ministru nr. 5.726 din 6 august 2024.

În prezent, profesorii care dau meditații au obligația de a se înregistra la Oficiul Național al Registrului Comerțului și de a depune o declarație privind impozitul pe venit, însă autoritățile fiscale au manifestat mereu confuzie în privința verificării profesorilor care oferă meditații – vezi, între altele, declarațiile din 2022 ale șefului ANAF pe această temă.

Declarațiile fiscale legate de meditații au fost completate de o altă obligație conformă noii legi a învățământului preuniversitar, de la începutul acestui an, ca toți profesorii să completeze o declarație că nu fac meditații cu elevii de la clasă

• Încă din aprilie 2024, premierul Ciolacu anunța deduceri la impozitul pe venit pentru asigurări private de sănătate și învățământ.
• În iunie 2024, Profit.ro și alte media relatau, citând surse guvernamentale, că deducerile la impozitul pe venit, pentru părinții care plătesc meditații pentru copii, sunt luate în calcul în cadrul unei reforme fiscale la care s-a angajat Guvernul. Scopul menționat era „reducerea impozitării pe muncă, dar și reducerea evaziunii fiscale în domeniul meditațiilor școlare”.

După deducerile pentru meditațiile elevilor din familii cu venituri mici și medii, premierul Ciolacu anunță și deduceri „mai pronunțate” pentru afterschooluri, ca măsură cuprinsă în reforma fiscală pregătită de Guvern

Meditațiile sunt soluția care a „înflorit” după ce scopul educației s-a transformat, în ultimul timp, în obținerea unei diplome, constată Radu Gramatovici, conferențiar la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI-UB). Profesorul a spus într-o emisiune la Radio Guerilla că ceea ce se „învață” în urma meditațiilor este superficial și dat uitării odată ce trec examenele.

Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie 2024.

În luna martie 2024, secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru a spus că în opinia sa meditațiile sunt o modă dar și o necesitate „în anumite situații”. El s-a referit la situațiile când profesorul de la clasă nu poate lucra separat cu elevii care fac performanță. Lixandru mai spune referitor la meditațiile de la clasele primare că „este vina părintelui care practic vine și întreține un astfel de fenomen” – detalii aici.

În februarie 2024, ministrul Educației de atunci, Ligia Deca, a declarat că părinții trebuie să fie siguri atunci când apelează la meditații, că ele sunt într-adevăr necesare, pentru că există și o presiune socială, dar dacă toată lumea spune că e nevoie de pregătire suplimentară, probabil că Ministerul trebuie să facă ceva și în zona curriculară la gimnaziu și liceu.

• Sancțiuni pentru profesorii care fac meditații contra cost cu elevii de la clasă: Avertisment scris, nu mai pot preda 7 ani şcolari și închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă

Meditațiile contracost cu elevii de la clasă, abatere disciplinară în Legea învățământului preuniversitar

În noua lege a Educației, care a intrat în vigoare din 3 septembrie 2023, apare mențiunea prin care se interzic meditațiile cu elevii de la clasă în două articole: articolul 209 care prevede că printre abaterile disciplinare ce pot fi sancționate se află și desfășurarea meditațiilor cu elevii de la propria clasă și articolul 169 care precizează că profesorul are “obligația de diligență să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială“.

Edupedu.ro a scris încă din luna august 2023 că profesorii care fac meditații cu elevii de la clasă vor fi cercetați disciplinar, prevede Legea învățământului preuniversitar. Fiind încadrată ca abatere disciplinară, în acest caz „orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unității de învățământ”, conform legii 198/2023.