Planul de pilotare al Școlii Gimnaziale Nr. 1 Curcani din județul Călărași se extinde și la învățământul primar, a declarat directorul Viforel Dorobanțu pentru Edupedu.ro. Concret, disciplinele care au două ore pe săptămână vor fi reduse cu o oră, care va fi folosită pentru numerație și literație. În ceea ce privește elevii de gimnaziu, aceștia vor studia câte o oră de Fizică în clasa a V-a și Chimie în clasa a VI-a pentru a aerisi programele aferente următorilor doi ani.
- Amintim că această unitate de învățământ a fost numit școală pilot pentru al cincilea an la rând prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care a fost publicat în Monitorul Oficial miercuri, 24 septembrie. Alte 14 școli au primit același statut în anul școlar 2025-2026 – vezi aici lista completă.
„Dacă ar fi să spunem pe scurt noutățile, ar fi următorul lucru: la disciplinele care au două ore, în principiu la clasele a III-a și a IV-a – cred că acolo sunt discipline cu mai multe de o oră – am redus disciplina la o oră, iar în cadrul celeilalte ore facem literație și numerație”, a explicat directorul.
„Nu putem să renunțăm de tot la o disciplină, pentru că, dacă copilul ăsta se transfere undeva, el trebuie să aibă nota la fiecare disciplină. Deci, transferabilitatea foii matricole ne încurcă”, a clarificat acesta.
Pentru a introduce o oră de Fizică în clasa a V-a, respectiv Chimie în clasa a VI-a, fără să aglomereze programul elevilor, reprezentanții unității de învățământ au decis să elimine o oră de Matematică.
„Acum voiam să modific orarul, astfel încât să nu le măresc numărul de ore copiilor, pentru că ar fi aberant să facem lucrul acesta, și să scoatem acea oră de Matematică și să introducem câte o oră de Chimie și de Fizică – Fizică la a V-a, Chimie la a VI-a. Adică să le coborâm cu un an rămânând tot numărul de ore pe care copiii îl au, să nu le încarc programul doar că trebuie să facă mai multă Fizică și Chimie”.
Întrebat care au fost cele mai eficiente măsuri implementate în cadrul pilotării anterioare, Viforel Dorobanțu a subliniat eliminarea tezelor la Limba și literatura română și la Matematică, introducerea titlurilor scrise și de alți autori decât cei canonici la Limba și literatura română, corelarea conținuturilor predate la Limba română cu cele predate la limbile străine și eliminarea conținuturilor irelevante din programe.
„Deci noi în primul an am spus că nu mai vrem să dăm teze la Matematică și la Româna și în anul următor a fost preluată în sistemul național, ceea ce e foarte bine. Pe partea de Limba română am introdus și alți autori, ca să nu ne cramponăm de acei autori canonici total neatractivi pentru copii ăștia, care evident citesc altceva de vârsta și de intelectul lor din 2025”.
„Un alt lucru foarte bun este corelarea conținuturilor de la limbi. De exemplu, la Limba engleză sau Limba franceză – mi se pare că la engleză – le preda diateză înainte de a fi predată la limba română, ceea ce era aberant. Ar mai fi faptul că facem orele mult mai aplicat și că am periat programat de conținuturi irelevante, dar evident restricționat de programa de Evaluare Națională”, a completat directorul.
Ce prevede planul de pilotare al Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani
Potrivit planului de pilotare obținut de Edupedu.ro, unele dintre măsurile prevăzute au fost introduse în pilotarea anterioară și vor fi folosite în continuare. Noile măsuri sunt cele menționate mai sus.
Orele de literație și numerație care au fost introduse în primă fază la gimnaziu vor fi introduse și în învățământul primar, la clasele a III-a și a IV-a. Pentru a nu aglomera programul elevilor, disciplinele cu două ore pe săptămână vor fi reduse cu o oră, timp în care vor avea loc activirtățile de numerație și literație.
Programa de gimnaziu pentru Limba și literatura română include texte-suport extrase din literatura contemporană, nu doar din operele autorilor canonici. Aceasta este o măsură introdusă în planul de pilotare anterior și preluată și în cel actual.
Elevii de gimnaziu au trei ore pe săptămână de Matematică în clasele a V-a și a VI-a. Pentru clasele a VI-a și a VIII-a rămân patru ore pe săptămână, astfel încât să acopere programa pentru Evaluarea Națională.
În ceea ce privește disciplinele Fizică și Chimie, elevii de gimnaziu vor începe să le studieze din clasa a V-a, respectiv a VI-a. Scopul acestei modificări este acela de a transfera anumite conținuturi pe care elevii le studiau în clasele a VII-a și a VIII-a, astfel încât să aibă mai puține ore de Fizică și Chimie în ultimii doi ani de gimnaziu. În plus, conținuturile considerate „greoaie” și care „nu îți găsesc aplicabilitatea în viața de zi cu zi” vor fi eliminate.
Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru, elevii pot consulta suporturile teoretice, mai este prevăzut în planul de pilotare. Scopul acestei măsuri este acela „de a elimina necesitatea memorării mecanice a unor conținuturi”.
Întrucât unul dintre obstacolele pe care elevii le întâmpina este reprezentat greutatea de a asimila noțiunile de Geografie, programul pilot stabilește desfășurarea unor activități aplicate, care să pornească treptat de la concepte familiare, precum localitatea, familia, rețeaua rutieră locală, anotimpurile, și să ajungă la concepte globale.
O altă programă școlară care va suferi modificări este cea pentru disciplina Consiliere și orientare. Aceasta va fi structurată în module de un semestru pe an și va abordare următoarele tematici:
- Clasa a V-a – Cunoașterea de sine;
- Clasa a VI-a – Despre învățare și cum să învățăm;
- Clasa a VII-a – Comunicare și relații interumane;
- Clasa a VIII-a – Explorarea carierei.
Cât despre limbile străine, planul de pilotare arată că elevii nu depun efort pentru a studia și întâmpină dificultăți în a se exprima. În acest context, reprezentanții școlii vor introduce în cadrul orelor de Limba engleză „activități bazate pe contexte reale, colaborare și reflecție”.
Pentru Limba franceză, programul prevede revizuirea și optimizarea programei școlare și stimularea interesului copiilor pentru această disciplină prin „activități interactive, interdisciplinare și adaptate contextului socio-cultural al acestora”.
Planul de pilotare a fost adoptat în contextul în care majoritatea elevilor înscriși la această școală provin din medii socio-economice defavorizate și/sau au părinți plecați în străinătate – motive pentru care au dificultăți de învățare și motivație redusă.
Nevoia de a ajusta programele școlare vine și din faptul că mulți dintre elevii înscriși la această unitate de învățământ au cerințe educaționale speciale (CES). În plus, o mare parte dintre copii sunt de etnie romă, iar în rândul acestora s-a constat că „nivelul competențelor de bază, inclusiv citirea și exprimarea”, este sub media națională, conform planului de pilotare.
Principalele provocări identificate la nivelul școlii din comuna Curcani sunt absenteismul crescut, lipsa unei legături concrete între conținuturile predate și viața reală, rezultatele slabe obținute de elevi la Evaluarea Națională, dificultăți de înțelegere a noțiunilor geografice abstracte și accesul limitat la resurse didactice moderne.
Planul va fi implementat în patru etape:
- „Analiza inițială și planificare (luna septembrie)
- Evaluarea nivelului elevilor prin teste inițiale și observație;
- Stabilirea planificărilor pe baza programei pilot și a nevoilor identificate;
- Informarea părinților și partenerilor despre intervenție.
2. Implementare (lunile octombrie-mai)
- Introducerea orei de literație/lectură funcțională în orar (o oră pe săptămână);
- Aplicarea metodelor explicite de predare a înțelegerii textul și exprimării;
- Lucru pe texte autentice, contexte reale, sarcini de viață (scriere funcțională);
- Activități de lectură ghidată și proiecte de învățare;
- Corelarea permanentă cu cerințele Evaluării Naționale.
3. Monitorizare și ajustare (pe parcursul anului)
- Observații la clasă, fișe de progres, teste intermediare;
- Analiza rezultatelor cu profesorii implicați; adaptări lunare ale strategiilor.
4. Evaluare finală și raportare (luna iunie)
- Testare sumativă standardizată;
- Chestionare de feedback (elevi, profesori, părinți);
- Redactarea raportului final de pilotare și propuneri de scalare”.
Foto: © Jonathan Ross | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
1 comment
Înainte să ne țină lecții despre cum ar trebui reformată educația, domnul director ar face bine să se uite la rezultatele propriei școli. Conform datelor oficiale publicate pe site-ul Evaluării Naționale, mai puțin de jumătate dintre elevii din unitatea pe care o conduce reușesc să promoveze examenul. Asta da „reformă” și „pilotare”!
De cinci ani se tot vorbește despre experimente și proiecte-pilot, dar rezultatele sunt dezastruoase. Dacă acestea sunt „modelele de succes” ale educației românești, atunci e clar că ne îndreptăm într-o direcție greșită.
Eliminarea tezelor nu a fost o soluție, dimpotrivă. Tezele aveau un rol important: îi ajutau pe elevi să-și evalueze nivelul de cunoștințe, să-și structureze învățarea și să se obișnuiască cu examenele reale. În lipsa lor, totul s-a transformat într-o improvizație continuă, fără repere clare și fără criterii obiective de evaluare.
Mai bine păstram sistemul cu semestre și teze, pentru că elevii aveau ocazia să vadă unde se situează, să se corecteze și să-și îmbunătățească performanțele. Acum, în lipsa acestui feedback, mulți ajung la Evaluarea Națională complet nepregătiți.
Așa că, înainte să vorbească despre „modernizare”, domnul director ar trebui să se întrebe de ce școala lui are rezultate atât de slabe și cum se face că toate aceste „experimente” nu au adus niciun progres real. În educație, nu teoriile și proiectele pilot contează, ci rezultatele.