Planurile-cadru: Geografia, disciplină de Bacalaureat, “trebuie să se regăsească în toți anii de studiu, iar la clasa a XII-a să fie 2 ore pe săptămână” – memoriul unei filiale a Societății de Geografie din România

9.328 de vizualizări
Raport Banca Mondială
Foto: Pixabay.com
Propunerile de planuri-cadru includ prea puține ore de geografie, disciplină de Bacalaureat pentru care, la liceele teoretice, e menționată o singură oră pe săptămână în clasa a XII-a, atrage atenția un Memoriu privind planurile-cadru pentru învățământul liceal, înaintat de filiala Vrancea a Societății de Geografie din România. Aceasta spune că geografia trebuie să se regăsească în planurile pentru toți anii de studiu, iar la clasa a XII-a să fie alocate 2 ore pe săptămână.

Societatea citată arată, între altele, în memoriu că:

  • “Pentru filiera teoretică, la profilul umanist, specializarea filologie, prima variantă a planului-cadru prevede, în clasa a XII-a, o singură oră de geografie pe săptămână, ceea ce este prea puțin pentru o materie prevăzută ca probă de bacalaureat și pentru care optează peste 70% dintre elevii noștri! Ne întrebăm cum de o materie la care elevii nu susțin examen de bacalaureat, limba latină, are prevăzute 3 ore/săptămână.”
  • Pentru filiera tehnologică, profilul servicii – toate calificările profesionale, prima variantă a planului-cadru de învățământ alocă geografiei o resursă de timp de 1 oră pe săptămână, pentru fiecare an de studiu din ciclul liceal. Pentru clasa terminală a ciclului liceal, disciplina geografie ar fi trebuit să aibă o poziție privilegiată, deoarece oferă o bază informațională referitoare la țara noastră în contextul UE și al Europei, iar competențele formate sunt utile integrării europene a absolvenților învățământului preuniversitar.”
  • Pentru filiera vocațională, profilul artistic, observăm diferențe mari între specializarea arhitectură, unde geografia figurează cu o oră pe săptămână în toți anii de studiu, și celelalte specializări (muzică, arte plastice, arta actorului, coregrafie) unde lipsește la clasele a X-a și a XI-a. Reapare la clasa a XII-a, cu două ore pe săptămână, fiind cunoscută opțiunea majoritară a elevilor pentru disciplina Geografie, la proba la alegere a examenului de bacalaureat. Studiul în salturi al disciplinei Geografie, pentru specializările mai sus amintite, va determina multe cazuri de insucces școlar. “

Memoriul subliniază că “geografia trebuie să se regăsească în planurile-cadru în toți anii de studiu, iar la clasa a XII-a, fiind disciplină de bacalaureat, pentru care optează majoritatea elevilor, să fie alocate 2 ore/ săptămână.”

Textul Integral, transmis EduPedu.ro de către societatea citată:

MEMORIU referitor la Planurile-Cadru pentru învățământul liceal – disciplina Geografie

GEOGRAFIA ÎN NOILE PLANURI CADRU

CULTURĂ GENERALĂ, DISCIPLINĂ IDENTITARĂ ȘI FORMAREA ELEVILOR PENTRU O DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII

Învățământul are obligația să asigure studierea și stăpânirea temeinică de către elevi și studenți a limbii române, cunoașterea literaturii, istoriei și geografiei patriei, cultivarea dragostei pentru patrie și lărgirea orizontului de cultură generală.” George Vâlsan (1885-1935), geograf, profesor, academician.

Acest crez este al unui român format în sistemul de învățământ haretian, la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea, sub îndrumarea unor mari profesori precum Titu Maiorescu, Nicolae Iorga și Simion Mehedinți.

Și astăzi, pentru orice absolvent de liceu, geografia este una dintre disciplinele de bază în procesul de formare a unei culturi generale solide. Studiul geografiei permite dezvoltarea orizontului intelectual, oferind noi perspective de înțelegere a realității. Prin obiectul ei de studiu, geografia este o știință spațială, iar ca mod de abordare este o știință sistemică. Geografia este o disciplină care contribuie la dezvoltarea conștiinței identitare a elevilor, a atașamentului față de valorile naturale și spirituale ale poporului român.

România, ca țară membră a Uniunii Europene, si-a asumat o strategie națională pentru o dezvoltare durabilă în care accentul este pus pe educație. Geografia analizează și aplică la clasă conceptul de dezvoltare durabilă, raporturile om – mediu, elevii fiind puși în situația de a reflecta asupra impactului unor acțiuni economice asupra mediului.

Studierea geografiei poate oferi unei persoane o înțelegere holistică a planetei noastre și a sistemelor sale în contextul globalizării. Având în vedere că informațiile cu conținut geografic ne bombardează zilnic sub forma de „breaking news” atât în media clasică, dar, mai ales, pe rețelele de socializare, credem că cei care studiază geografia la liceu sunt mai pregătiți să înțeleagă aceste subiecte cu impact asupra oamenilor (pandemiile, migrațiile, schimbările climatice, poluarea, geopolitica, amenajarea teritoriului etc).

Conținuturile geografice sunt transmise în conformitate cu o logică internă a disciplinei Geografie, astfel că nerespectarea principiului continuității actului de predare-învățare va avea efecte negative asupra formării viitorilor absolvenți de liceu.

În acest context, vă solicităm ca disciplina Geografie să fie obligatorie la toate filierele din învățământul liceal și pentru toți anii de studiu. Geografia este o disciplină proiectată coerent și unitar pe două cicluri curriculare: inferior și superior. Noile propuneri de planuri-cadru ne indică o diminuare a orelor de geografie sau absența totală, pentru anumiți ani de studiu, ceea ce va avea consecințe negative asupra formării profilului de formare al absolventului de liceu.

Sintetizăm, în continuare, observațiile noastre punctuale pentru cele trei filiere:

Pentru filiera teoretică, la profilul umanist, specializarea filologie, prima variantă a planului-cadru prevede, în clasa a XII-a, o singură oră de geografie pe săptămână, ceea ce este prea puțin pentru o materie prevăzută ca probă de bacalaureat și pentru care optează peste 70% dintre elevii noștri! Materia clasei  a XII-a, care vizează studiul Europei, al României și al Uniunii Europene, este mult prea complexă pentru a putea fi însușită și aprofundată într-o oră pe săptămână pentru depășirea cu succes a examenului maturității, problemă semnalată în mod repetat și pe care speram cu toții să o rezolve noul plan-cadru. Este adevărat că există și posibilitatea propunerii unui opțional, dar și numărul orelor dedicate CDȘ este foarte redus pentru această specializare (minim 3 – maxim 5). Nu ne explicăm de ce nu au putut fi prevăzute 2 ore pe TC+CD, în condițiile în care s-a discutat și aprobat un număr de 3 ore/săptămână pentru specializarea științe-sociale, subiectele examenului de bacalaureat fiind aceleași pentru toate specializările profilului umanist. Ne întrebăm cum de o materie la care elevii nu susțin examen de bacalaureat, limba latină, are prevăzute 3 ore/săptămână.

În a doua variantă a planului-cadru, situația este și mai hilară: pentru aceeași specializare, filologie, clasa a XII-a, geografia primește tot o singură oră pe săptămână și cu posibilitatea de a propune doar o oră de CDȘ pentru toată aria curriculară ”Om și societate” (oră care va fi disputată cu istoria și disciplinele socio-umane, toate materii prevăzute la bacalaureat!). Asta, în timp ce educația fizică primește 2 ore pe trunchi comun, după ce în clasele a IX-a,     a X-a și a XI-a, elevii au avut doar o oră pe săptămână dedicată acestei materii. Probabil că în anul de studiu care se încheie cu un examen complex se verifică, mai mult ca oricând, zicala „Mens sana in corpore sano”!        

Pentru filiera tehnologică, profilul servicii – toate calificările profesionale, prima variantă a planului-cadru de învățământ alocă geografiei o resursă de timp de 1 oră pe săptămână, pentru fiecare an de studiu din ciclul liceal. 

Întrucât cei mai mulți elevi din clasa a XII-a (peste 90 %) aleg disciplina geografie ca probă pentru examenul de bacalaureat, resursa de timp alocată este insuficientă pentru consolidarea unor structuri relevante de instruire, necesare asigurării unui procentaj mare de promovare. Pentru clasa terminală a ciclului liceal, disciplina geografie ar fi trebuit să aibă o poziție privilegiată, deoarece oferă o bază informațională referitoare la țara noastră în contextul UE și al Europei, iar competențele formate sunt utile integrării europene a absolvenților învățământului preuniversitar.

A doua variantă a planului-cadru de învățământ este ,,puțin mai generoasă” cu clasa terminală, deoarece oferă o resursă de timp de 1 oră și posibilitatea de a mai obține 1 oră din CDȘ (la latitudinea directorului, în detrimentul altor discipline din aceeași arie curriculară).

Cea de-a treia variantă a planului-cadru de învățământ dezavantajează considerabil, abuziv, disciplina geografie prin resursele de timp alocate clasei a IX-a – 0,5 ore pe săptămână și clasei a XII-a – 0,5 ore pe săptămână și 0,5 ore din CDȘ, în timp ce alte discipline, care nu sunt probe pentru examenul de bacalaureat, beneficiază în trunchiul comun de un număr mai mare de ore. În aceste condiții, dacă geografia va mai fi disciplină la alegere pentru examenul de bacalaureat, numărul candidaților și rezultatele obținute se vor diminua considerabil.

Pentru elevii clasei a IX-a, 0,5 ore pe săptămână reprezintă o resursă de timp infimă pentru înțelegerea părții fizico-geografice a mediului înconjurător, pentru a face trecerea de la elementele generale (proprii planetei ca întreg) la cele specifice orizontului local. Prin conținutul său, Geografia fizică reprezintă cel mai înalt nivel conceptual și metodologic al acestui obiect de învățământ.

Ținând cont că elevii din liceele tehnologice provin, în general, din familii paupere (părinții nu au un nivel de educație foarte ridicat și nici venituri importante care să susțină accesul la un nivel superior de educație (universitațe), dar care, in actualul context european, vor prezenta o mare mobilitate la nivelul UE (ei sunt viitorii mecanici, frizeri, lucrători comerciali, bucătari, cofetari, ospătari, lucrători pe mașini CNC, lucrători in domeniul turismului etc.), considerăm că geografia studiată la liceu poate ajuta acești elevi să înțeleagă aceste informații, să gândească critic, să cerceteze, să facă deosebirea între un „fake news” și o știre adevărată, adică să știe să se adapteze la schimbările foarte rapide ale vieții din lumea contemporană.

Pentru filiera vocațională, profilul artistic, observăm diferențe mari între specializarea arhitectură, unde geografia figurează cu o oră pe săptămână în toți anii de studiu, și celelalte specializări (muzică, arte plastice, arta actorului, coregrafie) unde lipsește la clasele a X-a și a XI-a. Reapare la clasa a XII-a, cu două ore pe săptămână, fiind cunoscută opțiunea majoritară a elevilor pentru disciplina Geografie, la proba la alegere a examenului de bacalaureat. Studiul în salturi al disciplinei Geografie, pentru specializările mai sus amintite, va determina multe cazuri de insucces școlar. Elevul de clasa a XII-a, în fața examenului de bacalaureat, se va trezi cu lipsuri mari în ceea ce privește conținuturile de geografie umană, aferente clasei a X-a și necunoașterea problemelor fundamentale ale lumii contemporane, pe care ar fi trebuit să le studieze în clasa a XI-a. Elevii de la specializările artistice sunt astfel discriminați în raport cu elevii celorlalte specializări ale filierei vocaționale.

Geografia, ca disciplină sistemică, are în vedere predarea integrată a informațiilor, asigurarea unor coordonări și conexări firești ale acestora pe parcursul celor patru ani de liceu. Tot ceea ce se predă la un moment dat trebuie să aibă legătură cu ce s-a însușit până în acel moment.

În actualele propuneri de plan-cadru, acolo unde există mai multe variante, observăm că varianta 1 prevede o anumită stabilitate la nivelul disciplinelor pe arii curriculare, în timp ce varianta 2 din planurile pentru filiera teoretică și variantele 2 și 3 – filiera tehnologică –  vor genera tensiuni între colegii-profesori la nivel de catedre.

Ca urmare a argumentelor prezentate mai sus, Geografia trebuie să se regăsească în planurile-cadru în toți anii de studiu, iar la clasa a XII-a, fiind disciplină de bacalaureat, pentru care optează majoritatea elevilor, să fie alocate 2 ore/ săptămână. Procesul educațional trebuie să se desfășoare în mod continuu, consecvent și eșalonat. Având în vedere că subiectele examenului de bacalaureat sunt aceleași pentru toate specializările, și numărul de ore alocat săptămânal trebuie să fie același, pentru că altfel este încălcată egalitatea de șanse a elevilor.

Societatea de Geografie din România – Filiala Vrancea


11 comments
  1. wikipedia, Google Maps, Google Earth, GPS. Daca se vor face la ora de geografie, sunt de acord sa se puna accent, macar 1 ora pe saptamana. Cei care nu stiu sa utilizeze aceste instrumente, vor fi dezavantajati, oricata geografie ar face din vechile manuale.

  2. Profil mate-info, nu științele naturii; aveți ore mai multe de matematică și informatică.
    Da, era normal să aveți mai mult de o oră de biologie și chimie, de acord cu tine.

  3. Ce științe? Trăiască matematica 4 ore plus 1 ca opțional. În curând de la medicină cred că vor scoate biologia, vor face ca și până acuma, română și matematică, restul materiilor nu contează. La ce le folosesc copiilor ? Vrem să fie mai inteligenți decât cei care ne conduc….?

  4. Nicăieri în Biblia nu scrie: “Crede și nu cerceta”. Astă e un slogan bolșevic inoculat în mintea unor inculți.

    Tot în Biblia, la Isaia se spune că pământul e rotund…

    Chiar!? E vorba de Religie sau Geografie aici?

  5. E dezastru.La tehnologic profesorii de biologie prestează gratuit cu elevii.Inginerii sînt plini de plata cu ora,nu își fac orele majoritatea. Elevii desi fac multe ore cu ei nu dau bacalaureatul. Deci lucrează unii gratis iar alții se aleg cu ore full și muncă și răspundere ioc.

  6. Geografia sa se regaseasca in toti anii dar la BAC sa se dea numai din clasa a XII-a. Ca si Istoria. Iar la matematica sa se dea din toti anii de liceu – ca de aceea fug toti elevii de la real la uman.

  7. Din pacate profesorii sunt interesati sa-si pastreze lefurile si catedrele intregi. Geografia in forma actuala nu mai aduce beneficii elevului. Intr-adevar cine a scris aceasta scrisoare “s-a rostogolit in scris gratios precum o sarmaluta”, tocmai pt a salva salariile profesorilor de geografie
    Interesul lor primeaza, al elevilor e secundar.
    Atata timp cat profesorul se pune mereu inaintea elevului invatamantul o sa fie de slaba calitate.

    1. Buna ziua! Ati putea sa argumentați, va rog, in ce sens Geografia in forma actuala nu mai aduce beneficii elevului? Chiar o sa îmi notez răspunsul dumneavoastră, pe care îl veți concepe “cu profunzime”, sper!

  8. Din fericire religia este în trunchiul comun din clasa 1 până în a XII-a. Beneficiază de 1 oră pe săptămână, ca și geografia, sau ca limba străină ( L2); dar ce nevoie avem noi de limbi străine?
    Nu îmi pot imagina cum au arătat ședințele de lucru ale celor care au gândit variantele astea. Ce repere au avut? Științele nu ne interesează, sportul nu, limbile străine nu.
    Oare cum am vrea să arate un absolvent de liceu? Am înțeles, cred, – ” crede și nu cerceta!”; va fi principalul reper al tânărului.

    1. Mie, elev de a 12 a la mate-info, mi se pare absurd ca avem 2 ore de FRANCEZA si una singura de biologie. Serios, ce e in capul astora care fac programa de clasa a 12 a…

      1. @Razvan
        Mai Razvane, pareai inteligent. vrei sa ingrosi randurile celor care fac febra musculara, cand dau de vreun strain, de atata ”limba gimnastica”?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Die Welt: Guvernul Germaniei vrea să blocheze încercarea lui Donald Trump de a cumpăra cu un miliard de dolari patentul pentru vaccinul anti-coronavirus dezvoltat de o companie germană

Președintele SUA, Donald Trump, încearcă să cumpere patentul unui vaccin anti-coronavirus dezvoltat în Germania pentru a-l utiliza exclusiv în SUA, transmite cotidianul german Die Welt. Ziariștii germani scriu că guvernul…
Vezi articolul

Laureata Nobelului pentru Chimie 2020, despre câștigarea premiului de către două femei: Tind să mă consider om de știință. Vedem o lipsă de interes general în rândul tinerilor pentru o carieră științifică

„Mi-am dorit dintotdeauna să fac cercetare genetică pe celule umane, care poate ajuta comunitatea științifică să înțeleagă mai bine diverse boli”, a declarat astăzi Emmanuelle Charpentier, atunci când a fost…
Vezi articolul