Practica elevilor din liceele pedagogice să fie recunoscută la nivel universitar, solicită un director Ligiei Deca: Elevele efectuează cam 600 de ore de practică pedagogică, în cei 4 ani școlari

4.321 de vizualizări
Repartizarea copiilor în clasa pregătitoare - costul standard pe elev
Foto: Freepik.com
Dorin Lobonț, directorul Colegiului Național Pedagogic „Mihai Eminescu” din Târgu Mureș, i-a solicitat ministrului Educației ca practica pe care o fac elevii liceelor pedagogice să fie recunoscută la nivel universitar. Răspunsul Ligiei Deca a fost că „mi s-a spus că ar fi o problemă de recunoaștere a diplomelor românești în afara granițelor, adică în interiorul Uniunii Europene”. Declarațiile au fost făcute la o ședință cu directorii de școli din județul Mureș.

Dorin Lobonț: „Fiind director de liceu pedagogic, doresc să vă reamintesc că elevele noastre efectuează cam 600 de ore de practică pedagogică, în cei 4 ani școlari. Enorm. La școala de șoferi îți trebuie 40. Ca să fii aviator îți trebuie câteva sute. Inevitabil, în cele 600 de ore ceva se prinde, ceva din tactul pedagogic și didactic. Și atunci mă gândesc că ar fi necesară o normă legislativă prin care această practică pedagogică să fie recunoscută la nivel universitar. Sunt mulți profesori-directori în sală care, probabil, au fost absolvenți de liceu pedagogic. Știm că, în facultăți, practica nu atinge 100 de ore într-un ciclu universitar. Oare nu s-ar putea sprijini acest lucru, știu că există autonomie universitară, astfel încât să valoreze ceva, pentru că statul român cheltuie destul de mulți bani pe învățământul vocațional.”

Ligia Deca: „Apropo de învățământul pedagogic, să știți că am pus și eu exact întrebarea dvs: dacă facem acest număr mare de ore de practică, oare n-am putea să recunoaștem și în învățământul superior? Mi s-a spus că ar fi o problemă de recunoaștere a diplomelor românești în afara granițelor, adică în interiorul Uniunii Europene, pentru că am recunoaște o practică care se bazează pe competențe de învățământ secundar superior, adică de liceu, cu o practică care ar trebui să operaționalizeze cunoștințe teoretice de învățământ superior.

Acesta a fost argumentul pentru care nu am făcut această paralelă. Știu că există o excepție, cred, pentru zona de asistente medicale, și chiar am zis că o să investighez această excepție, tocmai pentru a vedea dacă n-am putea ca această rută vocațională, pe care noi am creionat-o și cu licența didactică, și cu ce mai avem în legea învățământului preuniversitar, să aibă o flexibilitate un picuț mai mare. E un subiect asupra căruia ne ocupăm, tocmai pentru că suntem în proces de construcție a noii cariere didactice, cu standarde, cu tot ceea ce ține de etapele de progres în carieră ș.a.m.d. Și chiar avem nevoie de expertiza liceelor pedagogice aici, pentru că e un lucru bun pe care îl avem și cu tradiție. Și e păcat să pierdem experiența asta.”

Edupedu.ro a scris că, pentru studenții de la programul de licență didactică cu dublă specializare, practica pedagogică ar putea reprezenta cel puțin 55% din disciplinele de specialitate psihopedagogică, potrivit unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Educației. 

Ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023

Articolul 52 – „(1) Învățământul pedagogic se organizează ca învățământ liceal vocațional, cu durata de 4 ani, pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.

(2) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ liceal pedagogic preuniversitar sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaționale: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogie generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

(3) Organizarea învățământului preuniversitar pedagogic se face prin regulament-cadru, aprobat prin ordin al ministrului educației.

(4) În învățământul pedagogic, elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice. Structura și conținutul probelor de aptitudini pentru admiterea în învățământul vocațional pedagogic sunt stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la alin. (3).

(5) Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație sunt unități de învățământ preuniversitar definite potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (3) care se organizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

(6) Unitățile de învățământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic oferă sprijin metodologic unităților de învățământ de aplicație pentru organizarea activităților de practică pedagogică pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenții înscriși la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educației.

(7) Unitățile de învățământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizează programe de formare psihopedagogică și examenele pentru evoluția în cariera didactică pentru maiștri-instructori și antrenori.”

Citește și:
PROIECT Practica pedagogică la licența cu dublă specializare pentru profesori ar putea fi 20% din cei patru ani, adică cel puțin 55% din disciplinele psihopedagogice


2 comments
  1. Pasul următor este că un elev care a luat Bacalaureatul M2 Tehnologic să devină inginer fara sa mai meargă pe la universitate. Asta in viziunea unor minți luminate care ajung directori de licee sau a unor ,,specialiști” de la minister.

  2. Ma intreb cum ajung astia director de scoala sau director de liceu pedagogic. Deca oricum nu intelege nimic. Doamnei doctor „i se spune”. Si daca i se spun prostii ea le spune mai departe. De la un director de liceu pedagogic aveam niste pretentii.

    Gandirea asta aiuristico-fantastica are insa un echivalent in realitate. La liceele pedagogice nu prea le ajungi cu prajina la nas si la facultate formarea e de slaba calitate. De practica ce sa mai zic, varza.

    Formarea educatorilor, invatatorilor si profilor ar trebui sa se faca NUMAI la nivel universitar (3, 4 sau 5 ani). Programele de formare de la facultate ar trebui sa se bazeze pe niste analize serioase, de exemplu DACUM sau ADDIE, realizate de experti (probabil independenti). Programele universitare ar trebui acreditate de MEN. Numai programele de formare de calitate ar trebui recunoscute. (calitate = sa raspunda nevoilor din realitate)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Klaus Iohannis si Florin Citu / Foto: gov.ro

OFICIAL Guvernul nu adoptă astăzi Hotărârea pentru implementarea România Educată. Cîmpeanu: Va putea fi adoptată după avizul CES, săptămâna viitoare / Amânarea încalcă Memorandumul adoptat de Guvern în prezența președintelui Iohannis

Guvernul anunță oficial că nu adoptă astăzi, 10 septembrie, HG-ul pentru implementarea România Educată. Edupedu.ro a scris încă din cursul dimineții, în exclusivitate, că Executivul nu va adopta Hotărârea pentru…
Vezi articolul

BAC 2025. Centrele de examen pentru candidații din București, publicate de inspectoratul școlar. Probele scrise au loc între 10 și 16 iunie, iar elevii celorlalte clase pot face cursuri „online asincron”, adică nu vor fi conectați simultan, ci vor primi sarcini de lucru individuale

Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) a publicat lista centrelor în care se desfășoară probele scrise ale examenului național de Bacalaureat 2025. Probele scrise vor avea loc între 10 și…
Vezi articolul

Program național de mentorat a educatorilor, burse de studiu pentru elevii din liceele pedagogice și standarde de calitate în educația timpurie, într-un apel de peste 20 de milioane de euro, pentru Ministerul Educației și ARACIP, în dezbatere publică

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în consultare publică un proiect de 21 de milioane de  euro pentru Ministerul Educației și Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul…
Vezi articolul

Zeci de elevi olimpici de gimnaziu, pedepsiți prin depunctare și mustrare publică la Olimpiada națională de Cultură și Spiritualitate Românească, după ce au contestat notele / Mina Rusu, președinta competiției și reprezentanta Ministerului Educației și Cercetării: Cum poți să contești oare harul colegului cu care tu ai concurat? Aș scoate cuvântul „contestație” din dicționar

Peste 80% dintre elevii care au contestat notele primite inițial la Olimpiada Interdisciplinară „Cultură și spiritualitate românească” (Limba și literatura română și Religie), clasele V-VIII, etapa națională, desfășurată la Suceava,…
Vezi articolul