Pretextul pazei în școli: cazul de abuz de la Școala Nicolae Titulescu, deturnat politic în an electoral, inclusiv cu aportul premierului și al unui secretar de stat de la Educație luat în calcul de PSD pentru apropiatele alegeri locale

Încercările de politizare, în an electoral, a cazului de abuz la adresa unui copil, la școala „Nicolae Titulescu” din București, au ajuns la nivelul conducerii Ministerului Educației. Secretarul de stat Florian Lixandru este ultimul dintre reprezentanții PSD care de două zile invocă tot mai intens acest caz împotriva unui rival politic. Este vorba despre Clotilde Armand, primar USR al Sectorului 1, post pentru care e luat în calcul pentru o posibilă candidatură și Florian Lixandru. Împotriva edilului menționat este folosit un argument pe care primarul îl respinge drept neîntemeiat – cel al măsurilor de siguranță pe care autoritățile locale ar trebui să le asigure în școli.

Joi seară, pe pagina Facebook de politician, Florian Lixandru a publicat un mesaj în care afirmă că siguranța în școli este „o prioritate urgentă”. El invocă „reducerea drastică a numărului de posturi de bodyguard, asigurate prin firmele de pază, la toate unitățile de învățământ din Sectorul 1” și pune în contrast o cerere a consilierilor locali PSD, ca fondurile pentru securitatea copiilor să fie mărite, cu primarul Armand, care, afirmă el, ar trebui să aibă ca „prioritate absolută” siguranța și bunăstarea elevilor, dar care e „criticată pentru dezinteres și dezinformare”.

• În mod normal, agenții de pază nu au atribuții care să le permită să prevină situații precum cea reclamată la Școala Nicolae Titulescu din București, conform mai multor fișe de post consultate de Edupedu.ro. Primarul Armand afirmă că acest lucru ar fi valabil și în cazul specific al școlii Titulescu – citește, mai jos, care sunt de obicei aceste atribuții și ce a spus edilul de la Sectorul 1. 

• Pe de altă parte, combaterea violenței școlare trebuie să facă obiectului unui plan național, care să fie adoptat prin Hotărâre de Guvern, potrivit noii Legi a învățământului preuniversitar. Acest plan a fost amânat deja, în calendarul actelor normative subsecvente Legii 198/2023, urmând să fie finalizat, conform ultimei planificări, cu cel puțin două luni întârziere – detalii mai jos. 

Florian Lixandru face aceste comentarii în condițiile în care, după cum a relatat G4Media.ro la sfârșitul lunii februarie, el este luat în calcul, în sondajele PSD, pentru a candida la primăria Sectorului 1, în alegerile locale programate anul acesta. Amintim că el a venit în funcția de secretar de stat la Ministerul Educației din poziția de membru, din partea PSD, în Consiliul General al Primăriei București, unde a stat până la începutul anului 2022, potrivit CV-ului său. 

• Comentariile secretarului de stat vin în continuarea altora de aceeași natură făcute, fie la nivel central, fie local, de reprezentanți PSD și PNL – detalii mai jos.

La nivelul Ministerului Educației, atitudinea centrală în cazul Titulescu a fost de a aștepta finalizarea anchetei pe seama acuzațiilor apărute prima dată public la sfârșitul săptămânii trecute: părinți ai elevilor au acuzat că unul dintre elevi ar fi fost abuzat sexual în toaleta școlii, de două ori, situație care ar fi fost mușamalizată de conducerea unității de învățământ  – Vezi aici și aici declarații ale ministrului Ligia Deca referitoare la abateri de procedură în cadrul școlii menționate.

Cum a devenit paza în școli mesaj-cheie pentru PSD

În ultimele două zile, însă, cazul a devenit tot mai intens folosit politic, ținta principală devenind primarul Armand.

Un prim mesaj cu trimitere la paza școlii a fost dat de fostul primar PSD de la Sectorul 1, Dan Tudorache. Acesta a scris încă de luni pe această temă, susținând pe Facebook că în mandatul lui „la Școala 3 “Nicolae Titulescu” erau șase posturi de pază”. Dar că, în 2021, noul primar „a decis că doar un post de pază este suficient. Suficient pentru ce?”

• El nu a dat alte exemple de situații grave care ar fi fost cauzate, în școlile de sector, de numărul mic de posturi de pază sau despre măsuri ale grupării sale politice, la nivel local, pentru a remedia această problemă de atunci.

Discursul referitor la paza în școală a fost preluat masiv de reprezentanții PSD și PNL în consiliul local al Primăriei Sector 1, care, joi, au revenit intens asupra acestei teme, potrivit unei relatări Digi 24 de la Primăria de sector. Pe de altă parte, tot Consiliul Local a aprobat, în aceeași zi, un proiect de îmbunătățire a serviciului de pază și de supraveghere video în toate școlile din Sectorul 1.

Și tot joi discursul a ajuns la nivelul conducerii Guvernului, prin declarațiile făcute de premierul Marcel Ciolacu. În cazul Școlii Titulescu, el i-a cerut ministrei Ligia Deca să continue ancheta și „să vedem întreg lanțul vinovaților”, dar a menționat, cu titlu de posibili vinovați, doar pe „cei din administrația de sector care au redus paza în școli”:

• „În Educație, am două solicitări clare către doamna ministru Deca. Prima: să continuăm ancheta de la școala Nicolae Titulescu până la capăt și să vedem întreg lanțul vinovaților. Inclusiv cei din administrația de sector care au redus paza în școli, iar azi anunță că închid cu totul primăria. (…)”

Nu au fost date nici în aceste cazuri alte exemple despre impactul negativ asupra elevilor pe care l-ar fi avut, din 2021 încoace, reducerea pazei în școlile din Sectorul 1, devenită mesaj central la nivelul comunicării politice.

Ce se cere de la un agent de pază în școli

Pe de altă parte, atribuțiile agenților de pază solicitate în cazul școlilor, potrivit mai multor documente disponibile pe Internet și consultate de Edupedu.ro, nu specifică în mod clar posibilitatea ca aceștia să intervină în situații precum cea de la Școala Nicolae Titulescu din București, unde abuzurile s-au petrecut, potrivit acuzațiilor, în toaletă.

Iar acest lucru a fost declarat de primarul Clotilde Armand și în cazul școlii respective. Primarul Sectorului 1 a spus, într-o declarație pentru TVR, că paznicii nu pot gestiona conflicte între elevi: 

• „Paznicii nu au atribuții în interiorul școlii, doar afară, la a supraveghea cine intră în școală. Posturile sunt alocate de Inspectorat, în școlile unde nu sunt destule posturi. Primăria vine și alocă și ea niște posturi de paznici, dar fișa de post este extrem de limitată, nu au competențe pentru a gestiona conflictele între elevi, nici nu au voie să intervină între elevi. Cei care au așa atribuții sunt cadrele didactice care trebuie să fie prezente”.

Fișe de post accesibile pe site-urile diverselor unități de învățământ din țară și consultate de Edupedu.ro nu indică nici ele posibilități clare ca paznicii să intervină anume în asemenea situații, dincolo de obligația generală de a supraveghea și de a asigura securitatea elevilor. Între altele:

La Colegiul Național Traian Lalescu din Reșița, ei pot legitima elevii și alte persoane la intrarea în școală, să „supravegheze și să asigure securitatea”, generic vorbind, să anunțe jandarmeria și poliția pentru a elimina „posibile incidente”, să verifice căile de acces, geamuri, să monitorizeze sistemul video, să supravegheze bunuri.

La un alt colegiu național, din Vălenii de Munte, ei pot: să prevină intrarea unor persoane străine, verifică „gradul de protecție, a porților și a sistemului de închidere”, supraveghează bunurile, degajează căi de acces, sprijină profesorul de serviciu etc.

La o Școala Gimnazială Nr. 19 din Brașov, o astfel de fișă menționează, printre atribuții: „supravegherea elevilor”, a patrimoniului, a bunurilor, verificarea accesului persoanelor în școală, degajarea căilor de acces. Aici, se menționează că poate interveni „pentru a preveni” violențe între elevi, ca responsabilitate arondată supravegherii elevilor care ies în curtea școlii.

Prevederi generale privind paza (legitimare, securitatea accesului etc.) și curățenia în unele zone sunt incluse și într-o fișă de post la o școală din Satu Mare  

Planurile naționale contra violenței și pentru siguranța școlară

Pe de altă parte, violența școlară trebuie să facă obiectul unui Plan Național care să fie adoptat de guvern, potrivit noii Legi a învățământului preuniversitar. Acest Plan Național este menționat și într-un „Plan național cadru de acțiune pentru siguranța școlară”, din toamna anului trecut. Acesta implică nu mai puțin de opt autorități guvernamentale – de la Ministerul Educației și cel de Interne la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – și prevede implicarea numeroaselor instituții din subordinea guvernului și a Ministerului Educației în elaborarea unei multitudini de strategii, forme de cooperare, rețele de siguranță, grupuri de acțiune și un sistem-cadru de asigurare a protecției școlilor etc.   

În ceea ce privește Planul Național pentru Combaterea Violenței în Școli, calendarul propus inițial de Ministerul educației pentru adoptarea legislației subsecvente Legii 198/2023 prevedea ca el să fie adoptat prin HG pe 1 februarie 2024. În ultima formă a calendarului, acest plan național propus de Minister, HG privind aprobarea Planului național de combatere a violenței școlare este programat pentru 31.03.2024 – două luni mai târziu față de programarea inițială 

Potrivit noii Legi a învățământului preuniversitar, siguranța în școli este în responsabilitatea mai multor instituții – autorități locale, prefectură, poliție și jandarmerie, școli, centre antidrog etc.: „Art. 63 (1) Siguranța în unitățile de învățământse realizează sub coordonarea prefectului și este în responsabilitatea autorităților administrației publice locale, a DJIP/DMBIP, a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau a inspectoratelor județene de poliție, a Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București ori a inspectoratelor județene de jandarmi, a centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog și a unităților de învățământ preuniversitar”.