Prevenția începe în școală – ce ar însemna pentru România vaccinarea antigripală voluntară a copiilor / Op Ed Mihai Ghigiu, deputat PSD, președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților

272 de vizualizări
Foto: Cristian Nistor / Agerpres Foto
Prevenția este cea mai eficientă investiție pe care un stat o poate face în sănătatea publică. Aceasta este concluzia unanim acceptată de guvernele țărilor dezvoltate, care tratează sănătatea nu doar ca pe un serviciu medical reactiv, ci ca pe o infrastructură esențială de stabilitate socială și economică. Țările care au înțeles că educația și prevenția merg mână în mână au reușit să reducă costurile sistemului sanitar, dar și vulnerabilitatea comunităților. România are astăzi oportunitatea de a face același pas, să transforme prevenția din reacție la boală în politică publică predictivă și integrată, cu școala ca punct de plecare.

De Ziua Mondială de Prevenire a Gripei, 30 octombrie, merită să privim problema dincolo de simptomele sezoniere, pentru că gripa nu este doar o provocare medicală, ci una de sistem. Cu una dintre cele mai mici rate de vaccinare pediatrică din Uniunea Europeană, România plătește anual costul absenței unei politici de prevenție coerente. Iar această paradigmă ar trebui să înceapă exact acolo unde se formează comportamentele pe termen lung, pentru că ceea ce ne lipsește nu este doar vaccinul, ci o educație pentru prevenție.

Recent, în Parlamentul României, am avut dezbaterea dedicată inițiativei „Viitor fără Gripă -Vaccinare antigripală pentru comunități sănătoase”, un demers național de conștientizare și schimbare de politică publică ce aduce în prim-plan rolul vaccinării antigripale la copii în prevenirea răspândirii gripei.

Foto: Mihai Ghigiu

În România, doar 2,5% dintre copii sunt vaccinați antigripal, de patru ori mai puțin decât media europeană. Asta în timp ce, copiii sunt de două-trei ori mai contagioși decât adulții și reprezintă principalul vector de transmitere a virusului în gospodării. Fiecare sezon gripal înseamnă mii de zile pierdute de școală, părinți care lipsesc de la serviciu și spitale care se confruntă cu vârfuri de internări evitabile.

O politică publică a încrederii

Analiza modelelor europene de succes arată limpede că eficiența politicilor de prevenție nu se obține prin constrângere, ci prin coerență instituțională și parteneriat între educație și sănătate. Experiențele recente au demonstrat că măsurile percepute ca impuse, fără un fundament solid de informare și dialog, generează rezistență și subminează încrederea publică. În schimb, abordările care pun accent pe transparență, pe informare bazată pe dovezi și pe implicarea comunității reușesc să consolideze comportamente durabile. Școala devine astfel prima linie a prevenției și spațiul în care educația pentru sănătate capătă sens concret, iar încrederea se formează prin cunoaștere, nu prin obligativitate.

De aceea, am propus crearea unui cadru interinstituțional între Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică și inspectoratele școlare, care să transforme educația pentru sănătate într-un proces continuu și măsurabil. În acest cadru, școlile pot deveni centre de informare, unde părinții participă la sesiuni susținute de medici de familie, cu întrebări, răspunsuri și clarificări bazate pe dovezi. Ceea ce propunem prin această inițiativă este un model de colaborare, unde profesorii, medicii și părinții pot deveni parteneri reali într-un efort comun de protejare a copiilor. Într-o societate unde neîncrederea în autorități este adesea mai virală decât boala însăși, transparența și dialogul sunt antidotul de care avem nevoie. Nu putem construi prevenție fără încredere, iar încrederea se câștigă prin fapte, prin informare și prin respectarea libertății de alegere. 

O Românie cu reflexul prevenției

Am făcut deja primii pași în această direcție. Am adus la aceeași masă reprezentanți ai educației, sănătății și mediului academic, am analizat bunele practici europene și am conturat un cadru comun de acțiune. Următorul pas este transformarea acestor principii într-un mecanism funcțional, care să permită informarea corectă, accesul echitabil și evaluarea transparentă a progresului. România are resursele și expertiza pentru a face acest salt, ceea ce ne trebuie acum este consecvența de a construi.

Pe termen lung, prevenția trebuie privită ca o investiție publică strategică, la fel de importantă ca infrastructura sau digitalizarea. Fiecare leu investit în educație pentru prevenție se întoarce în buget prin economii la tratamente, reducerea absenteismului, productivitate crescută și consolidarea încrederii în instituții. Este un câștig dublu, pentru sănătatea oamenilor și pentru sustenabilitatea sistemului.

___________

Despre autor: Mihai Ghigiu este președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților și deputat PSD de București de anul trecut. A fost șeful cancelariei prim-ministrului Marcel Ciolacu. A fost prorector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), unde a coordonat programe de studii și proiecte de cooperare internațională. Doctor în științe politice, cu experiență în administrația publică și politici educaționale, Mihai Ghigiu a fost implicat în elaborarea de strategii naționale în domeniul educației și cercetării și susține politicile publice bazate pe date și cercetare academică. Recent a votat și propus, alături de alți parlamentari PSD, o serie de amendamente la un proiect de lege care ar anula o parte dintre măsurile luate prin Legea Bolojan – din motive politice proiectul este amânat de peste o lună.

Nota redacției: Ideile și opiniile exprimate în acest articol nu sunt neapărat și cele ale redacției.


2 comments
  1. Asa cum s-a respectat libertatea de a alege si in pandemie…. cand ni s-a pus pumnul in gura si pistolul la tampla. Mai scuti-na cu vrajelile voastre pro europene facute in numele stiintei! Spalati-va cu ele pe cap!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV România, caz unic în Uniunea Europeană și țările OCDE ca școlile să fie controlate de două organisme – inspectorate și ARACIP. „Ineficientă și împovărătoare pentru școli” dubla-inspecție e considerată „o piedică în implementarea reformelor”, într-un raport de diagnostic al OCDE

„O piedică în implementarea reformelor” asta reprezintă actualul cadru de inspecție școlară reprezentat prin controalele ARACIP și ale Inspectoratelor școlare, precum și menținerea lui în viitoarele legi ale Educației, Deca-Iohannis,…
Vezi articolul

INTERVIU Mircea Miclea critică dur intrarea în online a școlilor cu sub 60% angajați vaccinați: Măsură greșită care penalizează elevul pentru o problemă a profesorului și stimulează practica de a da note pe cunoștințe puține, pentru a ascunde calitatea slabă a predării

Mircea Miclea critică dur decizia miniștrilor Educației și Sănătății de a închide din nou școlile și grădinițele cu sub 60% dintre angajați vaccinați, în localitățile unde rata de infectare cu…
Vezi articolul

Șerban Iosifescu: Reforma curriculară nu începe cu planurile-cadru / Școala ar trebui să-și construiască singură disciplinele și numărul de ore, dacă are capacitatea instituțională și demonstrează că acoperă toate standardele

Școala ar trebui lăsată „să decidă și să-și construiască singură disciplinele sau trans disciplinele, inclusiv numărul de ore alocat”, dacă demonstrează că acoperă toate standardele, afirmă Șerban Iosifescu, într-o analiză…
Vezi articolul

Peste 1.000 de pagini și grupuri de Facebook promovează conținut dezinformator, alarmist, rusofil, pseudoștiință și pe candidatul Călin Georgescu. Semnal public al unei comunități de internauți care publică lista acestora

Un grup de internauți care monitorizează dezinformarea online a identificat peste 1.000 de pagini și grupuri de Facebook care propagă în regim de „spam” conținut pseudoștiințific, pseudoreligios sau de propagandă…
Vezi articolul