Dificultățile de citire pe care un copil le acumulează de-a lungul școlii primare și gimnaziale nu îi afectează doar rezultatele școlare, ci îi pot influența și starea emoțională până la finalul gimnaziului. Aceasta este concluzia unui studiu coordonat de cercetătorul român Dacian Dolean, afiliat institutului STAR-UBB al Universității Babeș-Bolyai, publicat recent în Journal of Educational Psychology, una dintre cele mai prestigioase reviste internaționale din domeniul psihologiei educaționale.
Cercetarea, care a urmărit aceeași generație de elevi timp de opt ani, din clasa I până în clasa a VIII-a, arată că nivelul inițial al competențelor de citire și evoluția acestora atât în ciclul primar, cât și în gimnaziu contribuie fiecare, independent, la dezvoltarea anxietății de citire în adolescență. Este primul studiu longitudinal care demonstrează această relație.
„Journal of Educational Psychology a publicat recent studiul nostru longitudinal desfășurat pe parcursul a opt ani, în care am descoperit că dificultățile sistematice de citire din clasele primare și gimnaziale prezic anxietatea de citire în clasa a VIII-a. Este, de departe, cea mai solidă dovadă că dificultățile de citire exercită o influență cumulativă și contribuie treptat la dezvoltarea anxietății de citire”, a scris Dacian Dolean într-o postare publică pe Facebook, după apariția articolului.
Autorii rezumă astfel contribuția principală a cercetării: „Acesta este primul studiu longitudinal care arată că nivelul inițial al competențelor de citire, dezvoltarea citirii în clasele primare și dezvoltarea citirii în gimnaziu au fiecare efecte distincte asupra anxietății de citire la adolescenți.” Totodată, cercetarea arată că „dificultățile de citire acumulate pe parcursul mai multor ani de școală reprezintă un factor de risc continuu pentru sănătatea mintală a elevilor”.
Rezultatele au implicații importante pentru școli și pentru politicile educaționale. Dacă multe programe remediale sunt concentrate aproape exclusiv în primii ani de școală, noua cercetare sugerează că sprijinul pentru elevii cu dificultăți de citire trebuie să continue și în gimnaziu.
„Rezultatele noastre sugerează că intervențiile eficiente pentru dezvoltarea citirii sunt necesare atât în învățământul primar, cât și în gimnaziu, pentru a îmbunătăți nu doar performanțele școlare, ci și sănătatea mintală a elevilor”, notează autorii studiului.
Publicarea reprezintă și o premieră pentru cercetarea românească.
- Publicarea în Journal of Educational Psychology este considerată o performanță științifică importantă deoarece revista se numără printre cele mai selective și influente publicații din domeniul psihologiei educaționale. Editată de American Psychological Association, revista publică exclusiv cercetări originale cu contribuții teoretice și metodologice semnificative pentru domeniu și are un factor de impact de 6,4, mult peste media revistelor din științele educației. În fiecare an, jurnalul primește câteva mii de manuscrise și acceptă doar o mică parte dintre acestea, estimată la circa 8%, ceea ce înseamnă că doar studiile considerate cu adevărat originale și realizate la standarde metodologice foarte ridicate ajung să fie publicate.
Potrivit lui Dolean, studiul este deosebit și prin faptul că a fost conceput în România. Analizele statistice și dezvoltarea metodologică au fost realizate împreună cu Daria Khanolainen și Minna Torppa, de la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda.
Studiul a urmărit 499 de elevi din 21 de școli publice din România, selectați aleatoriu și evaluați în mod repetat pe parcursul a opt ani. Cercetătorii au măsurat dezvoltarea competențelor de citire în mai multe momente, începând din clasa I și până în clasa a VIII-a, iar la finalul gimnaziului au evaluat și nivelul anxietății de citire.
Datele și codurile utilizate în analize au fost publicate în Open Science Framework, astfel încât rezultatele pot fi verificate și replicate de alți cercetători, în acord cu principiile științei deschise.
Ce este anxietatea de citire
Anxietatea de citire este un concept relativ nou în literatura de specialitate, majoritatea cercetărilor pe această temă fiind publicate în ultimii șase-șapte ani.
Autorii o definesc drept „o reacție emoțională negativă specifică” asociată situațiilor în care elevii trebuie să citească și care poate afecta procesul de învățare. Elevii care dezvoltă anxietate de citire evită adesea activitățile care implică cititul, se tem că vor greși atunci când citesc cu voce tare și pot manifesta reacții fiziologice precum transpirație, accelerarea ritmului cardiac sau senzația de „fluturi în stomac”.
Până acum, cercetătorii nu știau cu certitudine dacă dificultățile de citire duc la anxietate sau dacă anxietatea este cea care afectează dezvoltarea competențelor de citire. Noul studiu oferă cele mai solide dovezi de până acum că dificultățile persistente de citire preced și contribuie la dezvoltarea anxietății.
Autorii explică faptul că elevii care se confruntă ani la rând cu dificultăți și cu evaluări negative ale performanțelor lor ajung să își formeze o imagine negativă despre propriile competențe și dezvoltă treptat teamă față de situațiile în care trebuie să citească.
Metodologia:
Cercetarea are un design longitudinal, unul dintre cele mai robuste pentru investigarea dezvoltării competențelor în educație. Autorii au urmărit timp de opt ani aceeași cohortă de 499 de elevi din 21 de școli publice din România, selectați aleatoriu. Copiii au fost evaluați individual în opt momente diferite, începând din clasa I (2015) și până în clasa a VIII-a (2021). În primul an de școală au fost măsurate competențele inițiale de citire, inteligența (IQ) și memoria de lucru, iar dezvoltarea fluenței în citire a fost evaluată repetat pe parcursul școlarității. În clasa a VIII-a, cercetătorii au măsurat anxietatea de citire printr-un chestionar cu șase itemi, care evaluează reacțiile elevilor în situații precum cititul cu voce tare în fața colegilor sau citirea unui text necunoscut.
Pentru analizarea datelor, autorii au utilizat modele statistice de tip „piecewise latent growth curve”, care permit estimarea separată a ritmului de dezvoltare a citirii în ciclul primar și în gimnaziu. Modelul a inclus și variabile cognitive, precum IQ-ul și memoria de lucru, pentru a testa dacă acestea influențează direct anxietatea de citire sau dacă efectul lor este mediat de dezvoltarea competențelor de citire. Datele și codurile de analiză au fost publicate în Open Science Framework, astfel încât rezultatele să poată fi verificate și replicate de alți cercetători.
Autorii au optat pentru evaluarea fluenței citirii (viteza și acuratețea citirii cuvintelor), deoarece în limbi cu ortografie transparentă, precum româna, aceasta diferențiază mai bine elevii cu dificultăți persistente decât simpla acuratețe a citirii și reprezintă un predictor important al performanței școlare la toate disciplinele, notează aceștia în studiu.
De ce este important pentru școala românească
Concluziile studiului depășesc domeniul predării citirii. Dacă dificultățile de citire au efecte cumulative asupra stării emoționale a elevilor, atunci intervențiile remediale nu mai pot fi privite doar ca măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor la limba română.
Elevii care evită lectura din cauza anxietății întâmpină dificultăți și la discipline precum istoria, biologia, geografia sau fizica, unde învățarea presupune citirea și înțelegerea textelor. Din această perspectivă, dezvoltarea competențelor de citire devine o condiție pentru succesul școlar în ansamblu, nu doar pentru performanța la disciplina Limba și literatura română.
Autorii subliniază că rezultatele susțin necesitatea unor intervenții susținute pe întreaga durată a școlarității obligatorii, nu doar în clasele primare. Tocmai caracterul cumulativ al dificultăților de citire explică de ce recuperarea lor nu poate fi limitată la primii ani de școală.
Studiul a fost realizat cu sprijinul a două granturi SEE și Norvegiene acordate în perioada 2014–2024. Potrivit lui Dolean, rezultatele vor fi prezentate și la conferința anuală a Society for the Scientific Study of Reading, organizată la Rotterdam, una dintre cele mai importante reuniuni internaționale dedicate cercetării citirii.
Dincolo de rezultatele privind anxietatea de citire, cercetarea reprezintă și primul studiu longitudinal publicat care urmărește dezvoltarea competențelor de citire ale elevilor din România de la începutul școlii primare până la finalul gimnaziului, contribuind cu dovezi originale la un domeniu de cercetare aflat în plină dezvoltare la nivel internațional.
