Un program intensiv de dezvoltare a limbajului aplicat timp de un an în școli rurale sărace din Transilvania a îmbunătățit semnificativ vocabularul și înțelegerea mesajelor orale și scrise la elevi din comunități dezavantajate, inclusiv romi, arată primul studiu românesc publicat vreodată în Reading Research Quarterly, revista-fanion mondială a cercetării în literație. Cercetarea coordonată de Dacian Dolean, afiliat STAR-UBB, este și primul studiu experimental din lume despre dezvoltarea alfabetizării copiilor romi printr-o intervenție de limbaj, potrivit autorilor. „Cred că problema cea mai mare în România este că nu se înțelege sau se ignoră diferența dintre fapte și opinii, care este de altfel un indicator al analfabetismului functional, inclus chiar și de testele PISA. Adică oricine poată să spună că elefanții zboară, însă până nu se demonstrează științific acest lucru, valoarea acestei opinii este nulă”, spune cercetătorul într-un scurt interviu pentru Edupedu.ro, pe marginea subiectului.
Studiul, realizat împreună cu Arne Lervåg și Monica Melby-Lervåg de la Universitatea din Oslo, este primul articol din România publicat în această revistă și unul dintre foarte puținele studii experimentale riguroase din Europa Centrală și de Est privind alfabetizarea și dezvoltarea limbajului la copii vulnerabili social.
Cercetarea a urmărit 448 de elevi din comunități rurale sărace din Transilvania, majoritatea romi, și a testat efectele unei intervenții de limbaj desfășurate pe parcursul unui an școlar. Autorii subliniază că studiul are un design metodologic rar întâlnit în cercetarea educațională românească: este un randomized controlled trial pre-înregistrat, cu evaluatori independenți și cu randomizare realizată extern.
Autorii notează în articol că literatura internațională conține foarte puține intervenții de limbaj realizate în afara spațiului anglofon și aproape deloc cercetări experimentale asupra copiilor romi sau asupra elevilor din comunități afectate de sărăcie severă.
„Un element cheie al dezvoltării alfabetizării este îmbunătățirea limbajului. Pentru copiii proveniți din medii sociale defavorizate acesta este un proces lung, dificil. Însă dacă aplicăm corect principii validate științific în procesul de pregătire a lecției, de selecție a materialelor și predare efectivă, și dacă alocăm resurse pentru programe remediale implementate eficient, se pot face pași importanți, sustenabili, în direcția potrivită”, a declarat Dacian Dolean pentru Edupedu.ro.
Autorii notează explicit în articol că literatura internațională conține foarte puține intervenții de limbaj realizate în afara spațiului anglofon și aproape deloc cercetări experimentale asupra copiilor romi sau asupra elevilor din comunități afectate de sărăcie severă.
„Este primul studiu din lume care vizează dezvoltarea alfabetizării copiilor romi printr-un proiect de dezvoltare a limbajului”, spune Dolean.
Intervenția a inclus 132 de sesiuni de aproximativ 30 de minute, desfășurate în grupuri mici de circa șase elevi. Profesorii implicați au fost cadre didactice locale cu experiență, instruite înaintea implementării și monitorizate permanent pe parcursul programului.
Programul s-a concentrat pe dezvoltarea vocabularului academic („Tier 2 vocabulary”), pe exprimarea orală în propoziții complete, pe formularea de inferențe și pe înțelegerea textelor narative. Elevii au fost expuși gradual la 158 de cuvinte academice repetate sistematic în contexte multiple pe parcursul intervenției.
Autorii explică în articol că una dintre ipotezele centrale ale studiului a fost că repetarea intensivă și sistematică a vocabularului academic în contexte diferite ar putea produce efecte de transfer mai puternice decât cele observate în intervențiile internaționale anterioare.
Rezultatele arată efecte semnificative imediat după intervenție și la opt luni după terminarea acesteia pentru vocabularul predat în program, pentru înțelegerea orală a mesajelor care conțineau cuvintele învățate și pentru înțelegerea textelor scrise care includeau vocabularul predat.
„Un element cheie al dezvoltării alfabetizarii este îmbunătățirea limbajului. Pentru copiii proveniți din medii sociale defavoritzate acesta este un proces lung, dificil. Însă dacă aplicăm corect principii validate științific în procesul de pregătire a lecției, de selecție a materialelor și predare efectivă, și dacă alocăm resurse pentru programe remediale implementate eficient, se pot face pași importanți, sustenabili, în direcția potrivită”, scne Dacian Dolean despre cea mai importantă concluzie pentru școala românească ce reiese din studiul publicat acum.
Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului ține de diferența dintre efectele obținute asupra competențelor direct exersate în intervenție și transferul către competențe generale de alfabetizare măsurate standardizat. Autorii arată că intervenția a produs efecte clare și consistente asupra vocabularului predat și asupra înțelegerii mesajelor orale și scrise care includeau cuvintele lucrate în program. În schimb, efectele asupra testelor standardizate generale de înțelegere a textului, compoziție scrisă și citire au fost limitate sau nesemnificative statistic. Singurul efect semnificativ asupra unui test standardizat a fost observat pentru vocabular, la evaluarea realizată la opt luni după intervenție.
Autorii interpretează aceste rezultate ca dovadă atât a potențialului, cât și a limitelor intervențiilor exclusiv de limbaj în contexte de sărăcie severă. Practic, studiul sugerează că este posibilă îmbunătățirea unor componente importante ale alfabetizării prin intervenții bine structurate, însă transferul către competențe generale și stabile de alfabetizare funcțională este mult mai dificil de obținut.
„În România este un interes mare pentru îmbunătățirea alfabetizării funcționale și acest lucru este foarte bun. Însă spațiul public este inundat de opinii, pe când, dacă citești literatura de specialitate internațională, vei avea dificultate să găsești un studiu serios implementat în România care să dovedească științific cum se poate face concret acest lucru. Se pare că studiul nostru e primul studiu riguros care face treaba asta”, afirmă Dolean.
Cercetătorul spune că una dintre problemele majore ale spațiului public românesc este confuzia dintre opinii și dovezi.
„Cred că problema cea mai mare în România este că nu se înțelege sau se ignoră diferența dintre fapte și opinii, care este de altfel un indicator al analfabetismului funcțional, inclus chiar și în testele PISA. Adică oricine poate să spună că elefanții zboară, însă până nu se demonstrează științific acest lucru, valoarea acestei opinii este nulă.”
Autorii insistă și asupra rigorii metodologice a cercetării, aspect rar întâlnit în proiectele educaționale promovate public în România.
Studiul a fost pre-înregistrat înainte de implementare, ceea ce înseamnă că ipotezele și metodologia au fost făcute publice dinainte, pentru a evita adaptarea concluziilor după obținerea rezultatelor.
„În 2015 s-a publicat un studiu-mamut în prestigiosul jurnal Science, care a șocat comunitatea științifică. Acest studiu a replicat 100 de studii publicate în domeniul psihologiei care inițial arătaseră că 97% dintre ele au găsit efecte semnificative statistic. Ei bine, atunci când studiile au fost replicate, s-au găsit efecte semnificative la doar 37% dintre ele”, explică Dolean pentru Edupedu.ro.
„Aceste rezultate au determinat comunitatea științifică să ia mai multe măsuri de creștere a transparenței și rigurozității metodologice, pentru a evita situații în care se publică doar studiile care arată efecte pozitive și spectaculoase. De aceea, mai nou, se încurajează transparentizarea procesului științific, iar unul dintre pașii în această direcție este pre-înregistrarea studiilor. În felul acesta, ești obligat să raportezi și efectele nule, așa cum am făcut și noi, iar povestea ta, chiar dacă nu mai este atât de spectaculoasă, este în schimb autentică.”
Autorii mai notează că studiul a fost pre-înregistrat în Registry of Efficacy and Effectiveness Studies, iar datele au fost făcute publice în OSF, ceea ce permite verificarea și replicarea analizelor.
În plus, elevii au fost repartizați aleatoriu în grupurile de studiu de cercetători independenți de la Universitatea din Oslo, iar evaluările au fost realizate de examinatori externi care nu știau ce copii făceau parte din grupul experimental și care erau în grupul de control.
„Prin evaluare independentă mă refer la faptul că persoanele care au evaluat cunoștințele și competențele elevilor nu au fost profesorii elevilor, ci, cei mai mulți dintre ei, au fost persoane care lucrau în alte școli. În plus, având în vedere că distribuția aleatorie a elevilor în grupa experimentală și în grupa de control s-a făcut la nivel de clasă, evaluatorii nu știau care elevi au beneficiat de programul pe care l-am dezvoltat noi”, explică cercetătorul.
Articolul atrage atenția și asupra unui aspect rar discutat în spațiul public: faptul că intervențiile educaționale care produc efecte spectaculoase în studii mai puțin riguroase tind să aibă efecte mult mai mici atunci când sunt testate prin studii controlate randomizate și comparate cu grupuri de control active.
În acest studiu, inclusiv elevii din grupul de control au participat la activități de limbaj desfășurate în grupuri mici, conduse de profesorii lor, ceea ce ridică semnificativ standardul comparației. „Grupul de control a primit și el activități de limbaj în grupuri mici. Tocmai de aceea efectele observate sunt importante: ele au apărut într-o comparație metodologic foarte strictă”, spune Dolean.
Una dintre concluziile importante ale studiului privește diferențele dintre elevii romi monolingvi și cei bilingvi.
Datele arată că elevii romi monolingvi – care vorbesc acasă limba română – au progresat într-un ritm apropiat de cel al elevilor neromi pe majoritatea indicatorilor analizați. În schimb, elevii romi bilingvi – care vorbesc acasă romani și română – au avut progrese mai lente la testele de vocabular și de înțelegere orală care includeau cuvintele predate în program.
„Pentru ca învățarea să fie sustenabilă, e important ca orice program educațional desfășurat la școală să își găsească corespondența și în mediul familial. Dacă elevii au învățat niște cuvinte la școală, e important să le utilizeze și acasă și să poarte conversații cu părinții folosind un limbaj similar. Este posibil ca elevii romi bilingvi, ai căror părinți vorbeau acasă limba romani, să nu fi avut atâtea oportunități de dezvoltare a limbii române dincolo de orele de școală, comparativ cu elevii romi monolingvi, care vorbeau acasă limba română”, explică Dolean pentru Edupedu.ro.
Cercetătorul spune că pandemia și închiderea școlilor au influențat semnificativ rezultatele.
„Am fi vrut să vedem efecte de transfer mai mari la testele standardizate de înțelegerea citirii, însă din păcate mulți elevi nu știau să citească foarte bine din cauză că au stat acasă aproape doi ani. Studiul a început imediat ce s-au deschis școlile după COVID-19. Pentru unii dintre acești elevi, nevoile de recuperare au fost mai mari decât doar dezvoltarea limbajului.”
Autorii avertizează că intervențiile exclusiv de limbaj probabil nu sunt suficiente pentru a produce schimbări majore asupra alfabetizării funcționale în contexte de sărăcie severă. În secțiunea de concluzii, ei susțin că sunt necesare programe mai ample, care să combine intervenții de limbaj, citire, scriere și implicare familială.
„Nevoile educaționale ale unor elevi proveniți din medii dezavantajate, și mai ales ale elevilor romi, sunt multe și complexe. Chiar dacă noi am intervenit destul de intens – 30 de minute pe zi, 4 zile pe săptămână, timp de un an – efectele intervenției au arătat că diferențele dintre copiii romi și ne-romi au fost în continuare destul de mari, la mai multe teste. Însă din fericire, efectele intervenției noastre au fost sustenabile pe termen lung, chiar și după finalizarea proiectului. Pe viitor e nevoie de creșterea intensității intervenției, vizarea mai multor competențe simultan și implicarea familiei”, spune Dolean.
Proiectul a început în 2019, după obținerea grantului în 2018, și a fost finalizat în 2024, iar publicarea rezultatelor a venit în 2026, spune coordonatorul cercetării, întrebat de posibile efecte de demotivare a profesorilor în lucrul cu proiecte de acest tip după măsurile luate anul trecut în Educație, măsuri care au lovit în corpul profesoral la pachet cu foarte multe declarații defavorabile sau chiar potrivnice profesorilor.
„Din fericire, majoritatea oamenilor cu care am lucrat s-au implicat cu foarte mare seriozitate și a fost o plăcere să lucrăm în acest proiect. Nu a fost deloc dificil pentru că tot ce am făcut a avut sens, oamenii și-au dat seama că suntem o echipă care știe ce se întâmplă în sala de clasă și au apreciat valoarea strategiilor și materialelor pe care le-am furnizat. Iar comunicarea a fost transparentă și tot procesul a fost predictibil, fără modificări de ultim moment. Practic, tot ce am scris în propunerea de proiect am implementat în clasă, conform informațiilor pre-înregistrate.”
Întrebat ce ar trebui să preia sistemul de educație din această cercetare, Dolean răspunde:
„Că procesul de dezvoltare a alfabetizării copiilor din medii defavorizate este extrem de dificil. Proiectele care se implementează în România ar trebui să fie transparente și să își dovedească eficiența prin validarea lor de către comunitatea științifică internațională.
Apoi, atât presa cât și factorii de decizie din sistemul de educație trebuie să înțeleagă că diferența dintre fapte și opinii este foarte mare. Când vine vorba de opinii, toți avem una. Însă când vine vorba de dovezi științifice, la capitolul acesta România stă extrem de slab. Fără interes în studii științifice implementate riguros, fără investiții în cercetare, tot ce rămâne în urma noastră sunt dezbateri fără substanță.”
Studiul „Eficiența unui program de dezvoltare a înțelegerii limbajului asupra competențelor de limbaj, citire și scriere la elevii din medii socioeconomice defavorizate” poate fi citit integral aici.
Studiul a fost finanțat printr-un grant din programul EEA Grants 2014–2021, în cadrul proiectului EEA-RO–NO–2018-0026 (contract nr. 10/2019). Părți ale cercetării au fost susținute și de Research Council of Norway, prin programul Centres of Excellence.
